Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 590/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 590/
Ședința publică din 5 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Bogdan
JUDECĂTOR 2: Ion Dincă
JUDECĂTOR 3: Anca Nacu
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de revizuientul împotriva deciziei penale nr. 226/A din 29.06.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă revizuientul-recurent, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în substituirea avocat, nereprezentată partea civilă-intimată "".
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu al revizuientului-recurent, avocat, solicită admiterea recursului și să se aibă în vedere în motivarea cererii revizuientul solicită achitarea întrucât prejudiciul a fost achitat în cursul judecății.
Procurorul solicită admiterea recursului și casarea hotărârii recurate, avându-se în vedere faptul că procedura cu revizuientul nu a fost legal îndeplinită.
Revizuientul-recurent, având ultimul cuvânt, se arată de acord cu susținerile apărătorului său.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 712 din 30.03.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, în baza art. 403 alin. 3.C.P.P. raportat la art. 394 alin. 1 lit. a,b, alin. 2 și 3.p Cod Penal, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuentul, împotriva sentinței penale nr. 2289 din 04.09.2002 pronunțată de Judecătoria Timișoara, definitivă prin decizia penală nr. 169/R din 01.03.2004 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA.
În baza art. 192 alin. 2.p Cod Penal a fost obligat revizuentul la plata sumei de 70 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de revizuire formulată la instanța de fond condamnatul a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 2289/04.09,1001 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr. 8497/2002 și a deciziei penale nr. 17/A din 13.01.2003 a Tribunalului Timiș și decizia penală nr. 214/R din 19.03.2003 a Curții de APEL TIMIȘOARA, arătând în motivarea cererii că solicită achitarea sa întrucât prejudiciul a fost acoperit în cursul judecății de societatea martorului iar martorii și au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă cu ocazia audierii în cauză, sens în care s-a aplicat față de aceștia o sancțiune cu caracter administrativ de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4
Procedând la rejudecarea cauzei, Judecătoria Timișoaraa dispus prin sentința penală nr. 2289 din 04.09.2002 condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 2 luni închisoare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul și Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, apeluri care au fost respinse ca nefondate de către Tribunalul Timiș prin decizia penală nr. 17/A/2003.
Această decizie penală a fost atacată cu recurs de către inculpat iar Curtea de APEL TIMIȘOARA prin decizia penală nr. 214/R din 19.03.2003 a admis recursul declarat de inculpat, a desființat sentința penală nr. 2289/2002 a Judecătoriei Timișoara în sensul decontopirii pedepsei rezultante de 3 ani și 2 luni închisoare în pedepsele componente și achitării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 282.Cod Penal, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 2 și 4.
Cod PenalUlterior a fost admisă contestația în anulare formulată de contestatorul condamnat împotriva deciziei nr. 214 R din 19.03.2003 a Curții de APEL TIMIȘOARA și s-a dispus rejudecarea recursului.
În rejudecarea recursului, prin decizia penală nr. 169/R/2004 a Curții de APEL TIMIȘOARAa fost admis recursul declarat de inculpatul declarat împotriva deciziei penale nr. 17/A din 13.01.2003 a Tribunalului Timiș, casate atât această decizie cât și sentința penală nr. 2289/2002 a Judecătoriei Timișoara, ambele în latura penală. A fost rejudecată cauza și s-a dispus condamnarea inculpatului prin schimbarea încadrării juridice la pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 2 și 4.Cod Penal cu aplicarea art.41 alin. 2.
Cod PenalCondamnatul a solicitat revizuirea dosarului și achitarea totală întrucât prejudiciul a fost recuperat, iar doi martori au fost sancționați pentru săvârșirea in fracțiunii de mărturie mincinoasă în cauză.
Analizând cererea de revizuire formulată în cauză prin prisma motivelor invocate și raportat la materialul probator existent în dosarul de fond instanța de fond a constatat că aceasta este neîntemeiată.
S-a reținut că, potrivit art. 394.p Cod Penal revizuirea poate fi cerută când: a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei; b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere; c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals; d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere; e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
Cazul de la litera a) constituie motiv de revizuire, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.
Cazurile de la lit. b, c și d) constituie motiv de revizuire, dacă au dus la darea unei hotărâri nelegale și netemeinice.
Revizuirea întemeiată pe dispozițiile art. 394 lit. a CPP presupune o dublă condiționare și anume: trebuie să fie descoperite fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanță la judecarea cauzei, iar acestea să poată dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, așa cum a fost pronunțată.
Astfel, s-a reținut că pentru existența cazului de revizuire invocat este imperios necesar ca împrejurările și mijloacele de probă prin care acestea pot fi administrate să fie noi, în sensul că nu au fost cunoscute de instanță la momentul soluționării cauzei.
Instanța de fond a apreciat că împrejurarea că în dovedirea susținerilor sale revizuentul să poată propune audierea altui martor pe lângă ceri ascultați la judecarea fondului cauzei, nu poate determina admiterea cererii, deoarece este inadmisibil ca pe calea acestei căi extraordinare de atac să se obțină o prelungire a probațiunii pentru stări de fapt deja cunoscute și verificate de către instanțele care au soluționat cauza.
Instanța de fond a reținut că la soluționarea fondului s-a avut în vedere întreg ansamblul probator și nu doar declarațiile celor doi martori, audiați de către instanța de fond și anume și, ce au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă cu ocazia audierii în cauză, astfel cum s-a reținut prin ordonanța de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ în dosarul nr. 5792/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4
Astfel, au fost analizate și declarațiile martorului și concluziile raportului de constatare tehnico științifică nr. - din 21.12.2006 existente în dosarul de fond, prin raportare la acesta stabilindu-se săvârșirea faptei cu vinovăția cerută de lege de către inculpat.
Față de cele reținute, instanța de fond a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul condamnat împotriva sentinței penale nr.2289/2001 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin decizia penală nr. 169/R/2004 a Curții de APEL TIMIȘOARA.
Împotriva acestei sentințe penale, a declarat apel în termen legal revizuentul, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, apel înregistrat la Tribunalul Timiș sub nr-.
Prin decizia penală nr. 226/A din 29 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art. 379 pct. 1 lit. b p Cod Penal, a fost respins ca nefundat apelul declarat de revizuientul împotriva sentinței penale nr. 712 din 30.03.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, iar în temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. a fost obligat apelantul să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în apel.
Examinând soluția pronunțată în cauză prin prisma criticilor formulate de apelant, precum și din oficiu în baza art. 371 alin. 2.p Cod Penal Tribunalul Timișa reținut că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală pentru motivele pe larg expuse în considerentele sentinței penale apelate, pe care tribunalul și le-a însușit în întregime.
S-a apreciat că, deși inculpatul în apel, prin apărătorul său precum și personal a criticat motivul de revizuire analizat de instanța de fond, apelul este nefondat deoarece fondul pricinii a fost soluționat avându-se în vedere un complex de probe și nu numai pe baza celor 2 declarații ale martorilor și.
Față de cele arătate, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Tribunalul C.P.P. a respins ca nefondat apelul declarat de revizuentul.
Împotriva deciziei penale nr. 266/A/29.06.2007 pronunțată de Tribunalul Timișa declarat recurs, în termen legal, revizuentul, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 26.07.2008.
Recursul nu a fost motivat în scris și nici verbal în ședință publică, motivele invocate cu ocazia concluziilor fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.
Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate de revizuent și din oficiu conform art. 3859alin. 3.C.P.P. instanța constată că acesta este fond urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
În cererea de revizuire înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara sub nr. 1581/III/6/2006, revizuentul a indicat domiciliul ales în B,-, -. 2,.5,. 62, sector 4, la Cabinet de Avocat.
La termenul din 23.03.2007, când cauza a fost soluționată în fața Judecătoriei Timișoara, revizuentul nu a fost citat nici la adresa de domiciliu, nici la domiciliul ales, și nu a fost prezent în fața instanței de judecată.
Conform dispozițiilor art. 402 alin. 2.C.P.P. și 291.C.P.P. soluționarea cererii de revizuire se poate realiza numai după citarea părților interesate. Chiar dacă la termen, revizuentul condamnat a fost reprezentat de avocatul ales, acest aspect nu suplinește necitarea revizuentului întrucât prevederilor art. 291 alin. 3 și 6 in Codul d e procedură penală prevăd că partea prezentă la un termen nu mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă ar lipsi la vreunul dintre aceste termene. În același sens, s-a exprimat și Înalta Curte de Casație și Justiție în cuprinsul deciziei în interesul legii nr. 29/2006, arătând că în cazul în care "reprezentarea inculpatului este admisă, potrivit art. 174 alin. 1 din Codul d e procedură penală, modificat prin art. I pct. 114 din Legea nr. 281/2003, nu se poate considera că prezența reprezentantului său la prima instanță sau la aceea de apel ar echivala cu însăși prezența lui în instanța respectivă".
Prin urmare, soluționând cauza în lipsa revizuentului condamnat, care nu a fost citat pentru termenul de judecată, prima instanță a pronunțat o hotărâre lovită de nulitate, fiind incident în speță cazul de casare prevăzut de art. 3859alin.1 pct. 21.C.P.P. Pentru acest considerent, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 2 lit. c instanța C.P.P. va admite recursul declarat de revizuentul împotriva deciziei penale nr. 266/A/29.06.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș, va casa decizia și sentința penală nr. 712/30.03.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
În temeiul art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul prevederilor art. 3851alin. 1, pct. 2, lit. c C.P.P. admite recursul declarat de revizuientul-recurent împotriva deciziei penale nr. 266/A/29.06.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Casează decizia penală recurată și sentința penală nr.712/30.03.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr- și trimite cauza pentru rejudecare la Judecătoria Timișoara.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 05 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Prima instanță -
Instanța de apel -,
Red.
Tehnored.CU -16.06.2008
Președinte:Laura BogdanJudecători:Laura Bogdan, Ion Dincă, Anca Nacu
