Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 599/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 215 Cod Penal-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 599
Ședința publică de la 17 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liana Balaci JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
- - - - JUDECĂTOR 3: Aurel
- - Președinte Secție
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
.
Pe rol, soluționarea recursului penal declarat de inculpata, împotriva deciziei penale nr. 132 din 21 mai 2008 pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta - inculpată, asistată de avocat ales, lipsind intimata - parte civilă BANK
Procedura legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, apărătorul ales al inculpatei depune la dosar motivele de recurs, după care, nefiind formulate cereri noi sau ridicate excepții, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurentă, critică hotărârile atacate ca nelegale și netemeinice, întrucât instanțele în mod greșit au respins cererea de probatorii solicitată de către inculpată, fără a arăta motivul pentru care s-a dispus respingerea acestei cereri, astfel încât solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru efectuarea expertizei, apreciind utilitatea acestei probe, pentru a se lămuri contradicțiile existente între actele aflate la dosar.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât hotărârile atacate sunt legale și temeinice, prejudiciul fiind corect stabilit prin probele existente la dosar, iar pedeapsa aplicată inculpatei a fost just individualizată.
Recurenta - inculpată, având ultimul cuvânt, precizează că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul ales.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Constată că, prin sentința penală nr. 2962 din 04 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în baza art. 2151alin. 1 Cod Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal, a fost condamnată inculpata - fiica lui și, născută la 16.01.1973 în C, D, domiciliată în C,-, -.3,.1,.7, jud. D, cetățenie română, studii medii, contabil, căsătorită, 3 copii minori, fără antecedente penale, CI: seria - nr. -, CNP: - - la pedeapsa de2 ani închisoareși s-a făcut aplicarea art. 64 lit. a,b Cod penal, pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
In baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare prev. de art. 82 Cod penal și atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv de la 05.12.2005 la 30.12.2005.
S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Bank SA, cu sediul în B, de, nr.15, sector 1, și obligă inculpata la plata sumei de 172.711 lei către această partea civilă.
În baza art. 163 alin.2 CPP, menținut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatei, constând într-un apartament cu 3 camere situat în C,-, -.3,.1,.7, a unui autoturism 1310, cu seria motorului -, măsură dispusă în cursul urmăriri penale prin ordonanța nr. 6147/P/2005 din 30.11.2005.
S-a respins plângerea formulată, conform art. 168 alin.1 CPP, de către numitul.
A obligat inculpata la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru această soluție, prima instanță a constatat că, rin p. rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova nr. 6147/P/2005 din data de 19 iunie 2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, inculpata, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată, prev. de art. 2151alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.
Din actul de sesizare a instanței, s-a reținut în fapt că ctivitatea casieriilor din rețeaua Bank și cadrul efectuării operațiilor cu numerar, sunt reglementate de normele interne ale băncii având codul d e reglementare 9.1.1. 01 - 6, iar în conformitate cu aceste dispoziții, activitatea în cadrul băncii se desfășoară prin: casa de circulație, care funcționează pe parcursul schimbului 1 de lucru prin ghișee operative (casierii); casa serală, care funcționează pe parcursul schimbului 2 de lucru și casa centrală, denumită și "tezaur" sau "casa de fier".
În timpul programului de lucru, în funcție de necesități, casierii de la ghișeele operative, pot efectua transferuri, constând în alimentări sau remiteri de numerar, atât între casa centrală și ghișee, cât și între ghișee.
Aceste transferuri de numerar sunt evidențiate scriptic prin documente intitulate: ordin de plată întocmit în două exemplare de către casierul care emite numerar și semnat atât de casierul care predă, cât și de casierul care primește numerarul; ordin de încasare care se întocmește într-un singur exemplar, semnat de casierul care se alimentează cu numerar.
Potrivit acelorași norme, transferurile de numerar cuprinse între 50.001 - 100.000 RON, se realizează numai cu superviza casierului șef, prin semnătură electronică, iar transferurile de numerar mai mari de 100.000 RON, se fac cu superviza directorului de operațiuni.
De asemenea, la sfârșitul programului de lucru al schimbului 1, casierii care au lucrat în acest schimb, au ca obligații: confruntarea soldului scriptic cu cel faptic; întocmirea unui document intitulat "Evidență numerar", care însoțește numerarul predat casierului șef; înregistrarea transferului de numerar către casa centrală în ecranul "Transfer out" și listarea documentului "ordin de plată"; predarea numerarului casierului șef; listarea jurnalului de tranzacții și confruntarea cu documentele de încasări și plăți; verificarea ca soldul final să fie 0.
În ceea ce privește funcționarea casei serale, acest fapt se realizează prin unul sau mai multe ghișee deschise, din momentul închiderii casei centrale (tezaur), casa serală fiind alimentată cu numerar la sfârșitul programului de lucru al schimbului 1 de către ghișee operative, care își închide activitatea în momentul închiderii casei centrale. Alimentarea cu numerar se face în funcție de necesarul de plăți, evitându-se imobilizarea inutilă a numerarului.
În ziua următoare, la începerea programului de lucru al schimbului 1, casierii care au lucrat în schimbul 2 al zilei precedente, au obligația de a preda numerarul rezultat din activitatea casei serale, astfel încât, soldurile tuturor ghișeelor operative să fie 0.
Preluarea acestui numerar se face, conform prevederilor interne, de casierul șef, acesta având printre atribuții: verificarea concordanței dintre datele scriptice - înscrise în formularele "Evidență numerar" ale fiecărui casier și numerarul predat de către acesta; înregistrarea în ecranul "transfer in" a tuturor transferurilor de numerar efectuate de casier, urmând a se elibera ordin de încasare ce atestă primirea numerarului; introducerea valorilor în "tezaur".
Potrivit contractului individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial d e Muncă sub nr. 416/16.01.2002, inculpata a fost angajată în cadrul Bank SA - Sucursala D, pe durată nedeterminată, îndeplinind în perioada 2002 - 2005, funcția de casier la ghișeul 306.
S-a mai reținut că, deși potrivit contractului de muncă, inculpata trebuia să-și desfășoare activitatea în conformitate cu modul de lucru descris mai sus, aceasta a încălcat cu bună știință normele interne ale băncii și, beneficiind de îndeplinirea defectuoasă de către casierul șef - inculpata - a atribuțiilor sale de serviciu, și-a însușit în perioada iulie - august 2005, în mod repetat, suma de 1.930.610.000 lei rol.
Astfel, potrivit raportului de expertiză contabilă și a suplimentului la acest raport, s-a constatat faptul că, începând cu data de 11.07.2005, ghișeul nr. 306 la care își desfășoară activitatea inculpata, a fost alimentat cu sume mari de bani, în special de la casa nr. 1 ("tezaur").
Această activitate desfășurată de inculpata, evidențiată și în tabelele ce cuprind sumele încasate și plătite prin ghișeul 306, casieriile de unde sunt încasate aceste sume, orele înscrise pe ordinele de încasare, respectiv pe cele de plată, a avut ca unic scop crearea unui aparent cadru de legalitate, care să-i permită însușirea sumei menționate mai sus.
S-a mai arătat că sumele mari de bani, cu care ghișeul nr. 306 fost alimentat după data de 11.07.2005, nu au avut justificare în plăți la fel de mari către clienții băncii, inculpata realizând doar transferuri interne către alte ghișee sau către casa centrală, astfel că fiind creat acest cadru favorabil, sustragerea unor mari sume de bani a devenit posibilă, câtă vreme, din cuprinsul aceluiași raport de expertiză, rezultă că în perioada iulie - august 2005 ordinul de plată întocmit în două exemplare de către casierul care predă numerarul, se semna doar de către acesta, nu și de către cel care primea suma respectivă de bani, încălcându-se astfel normele interne ale băncii.
De asemenea, neîntocmirea de către inculpată a ordinelor de plată în momentul efectiv al predării numerarului, ci la un interval de câteva ore, dându-se exemplu în acest sens ziua de 02.08.2005 și alimentarea la diferențe de câteva secunde de la casa centrală a unor sume mari de bani, dar în tranșe, astfel încât să nu fie necesară superviza directorului de operațiuni, ci doar viza casierei șefe, fiind menționate zilele de: 01, 02, 03, 04, 08, 10, 12, 17 și 18.08.2005, au creat condițiile necesare însușirii sumelor de bani la care avea acces în virtutea atribuțiilor de serviciu.
În ziua de 19.08.2005, martora, care a înlocuit-o pe inculpata în funcția de casier șef, a fost încunoștințată de către inculpata că, din totalul sumei pe care trebuia să o predea, a oprit în numerar suma de 2.000.000.000 lei rol, cu justificarea efectuării unor plăți către o persoană fizică, ce era programată în ziua respectivă.
Martora a constatat lipsa sumei sus-menționate, cu ocazia comparării numerarului predat cu evidențele scriptice întocmite de inculpata, aceasta declarând că suma respectivă a ridicat-o din casa serală.
Aceste aspecte au fost aduse la cunoștința managerului de operațiuni cu atribuții de control al activității de casierie din cadrul unității bancare, martorul Dupac, care, constatând unele neconcordanțe în activitatea desfășurată de inculpată, în sensul neefectuării unei plăți în cuantum de 90.000 RON, despre care aceasta îl anunțase că a avut loc, a procedat la efectuarea unui control inopinat și la inventarierea numerarului de la ghișeu 306.
Cu această ocazie, în prezența ofițerilor de tranzacții și, s-a constatat o diferență între numerarul existent și documentele scriptice întocmite de inculpata, în cuantum de 930.610.000 lei rol, aspect reținut și în cuprinsul procesului-verbal nr. 9392/02.09.2005.
După inventarierea numerarului, știind însă că suma care îi lipsește este mult mai mare, în aceeași zi, profitând de faptul că persoanele care efectuau controlul asupra activității sale nu se mai aflau în apropierea ghișeului 306, de la computerul la care își desfășura în mod curent activitatea, inculpata a transferat la ora 18,52, în mod fictiv către casa centrală suma de 1.000.000.000 lei rol, fără ca aceasta să iasă în mod efectiv din gestiunea ghișeului 306.
Verificările efectuate au demonstrat că, pentru acest transfer nu există documente justificative (ordin de plată sau de încasare), existând suspiciunea distrugerii imediate a acestora de către inculpată, care a justificat efectuarea acestei operațiuni, prin încercarea de a ascunde, în parte, lipsa sumei de 1.930.610.000 lei rol.
Dat fiind că, pentru înregistrarea unei asemenea sume era necesară, potrivit normelor interne, superviza casierului șef, inculpata a utilizat, în mod fraudulos, parola respectivă - pe care o aflase anterior, cu ocazia folosirii ei de către persoana îndreptățită pentru supervizarea altor operațiuni, efectuate direct de la computerul ghișeului 306 - deficiențele de organizare de la nivelul unității bancare permițând acest fapt.
Acest "transfer out" rămas neacoperit de documente a fost descoperit cu ocazia cercetărilor efectuate de reprezentanții băncii, în ziua de 21.08.2005.
S-a mai arătat că, în urma verificărilor ordinelor de plată, a jurnalelor de operațiuni și a contului de transfer, în raportul de expertiză contabilă s-a reținut că prejudiciul cauzat băncii, în cuantum de 1.930.610.000 lei rol s-a produs, cu certitudine, prin sustragerea efectivă a numerarului, nefiind în situația unor erori de înregistrare a operațiunilor desfășurate de ghișeul 306, astfel cum a justificat inițial inculpata cu ocazia efectuării controlului inopinat, aceleași concluzii fiind reținute și în cuprinsul procesului-verbal nr. 9392/ 02.09.2005 întocmit de reprezentanții Direcției de Securitate Bancară din cadrul Bank, care verificând intrările zilnice de numerar la ghișeul 306 au constatat o depășire, în perioada anterioară constatării prejudiciului, de cinci-șase ori a numerarului utilizat pentru efectuarea plăților către clienții băncii, soldul intrărilor depășind suma de 2.000.000.000 lei rol, în timp ce operațiunile de plăți s-au situat între 200.000.000 lei rol și 664.610.000 lei rol (sumă înregistrată în ziua de 11.08.2005).
S-a mai reținut că inculpata și-a încălcat în mod repetat atribuțiile de serviciu, prejudicierea unității bancare realizându-se nu doar prin simpla nerespectare a îndatoririlor de serviciu dar și prin însușirea efectivă a sumelor de bani la care inculpata a avut acces, instanța constatând că în n drept, fapta inculpatei întrunește elementele constituive ale infractiunii de delapidare în formă continuată, prev. de art. 2151alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatei, instanța de fond avut in vedere pericolul social concret al faptei săvârșite, dar și persoana inculpatei, care nu are antecedente penale dar a avut o atitudine nesinceră, procedându-se astfel la aplicarea unei pedepse de 2 ani inchisoare, cu suspendarea condiționată a executării, conform art. 81 - 83 Cod penal.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a constatat întemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă Bank SA și a dispus admiterea acesteia, obligând-o pe inculpata la plata sumei de 172.711 lei, către această partea civilă.
S-a mai constatat că, în cursul urmăririi penale, în vederea recuperării pagubei produse, prin ordonanța nr. 6147/P/30.11.2005 s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui apartament, a unui autoturism și a unei autoutilitare deținute de inculpata.
Reținând că măsura dispusă este justă - scopul măsurilor asiguratorii fiind acela de a garanta acordarea despăgubirilor civile - instanța de fond, în temeiul art. 163 alin.2 CPP, a menținut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatei, constând într-un apartament cu 3 camere situat în C,-, -.3,.1,.7, a unui autoturism 1310, cu seria motorului -, măsură dispusă în cursul urmăriri penale prin ordonanța nr. 6147/P/2005 din 30.11.2005.
S- mai reținut că, la termenul de ședință din data de 22 martie 2007, s-a depus la dosarul cauzei o plângere formulată de numitul împotriva măsurii asigurătorii reprezentată de Ordonanța 6147/P/2005 din 30.11.2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, prin care se instituia sechestrul asigurător asupra unui apartament cu trei camere si asupra a două mașini.
Instanța de fond a respins, ca neîntemeiată, conform art. 168 alin.1 CPP, plângerea formulată de către numitul împotriva măsurii asigurătorii dispusă prin Ordonanța 6147/P/2005, cu motivarea că dispozițiile legale - respectiv art. 163 alin. 2 C.P.P.- nu fac distincție asupra bunurilor, în sensul că acestea sunt proprii sau comune.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel inculpata, arătând în esență că probatoriul administrat la urmărirea penală este nerelevant, iar în faza de judecată nu a fost asigurată garanția unui proces penal în care probele să fie administrate nemijlocit și în contradictoriu,și nu s-a efectuat o cercetare judecătorească care să stea la baza unei hotărâri legale și temeinice, motiv pentru care se impune reaudierea martorilor și efectuarea unui nou raport de expertiză contabilă. A solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale și achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap.C.P.P. la art. 10 lit. c
C.P.P.Prin decizia penală nr. 132 din 21 mai 2008 pronunțată în dosarul cu nr-, Tribunalului Dolja admis apelul inculpatei, a desființat în parte sentința - pe latură penală - și a înlăturat dispoziția privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I pe durata prevăzută de art. 71 p, menținând totodată celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Cheltuielile judiciare avansate în apel, au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de prim control judiciar a constatat că apelul inculpatei este fondat pentru alte considerente decât cele invocate de aceasta.
Astfel, în ceea ce privește cererea inculpatei referitoare la efectuarea unui nou raport de expertiză contabilă, instanța de apel - apreciind asupra utilității efectuării acestei probe, în condițiile întregului ansamblu probatoriu administrat, s- constatat că aspectele invocate în obiectivele solicitate au fost lămurite cu probatoriul testimonial administrat și raportul de expertiză efectuat la urmărirea penală, astfel că a fost respinsă cererea privind efectuarea unei noi expertize contabile, ca nefiind utilă cauzei.
Vinovăția inculpatei - în ceea ce privește infracțiunea de delapidare în formă continuată prevăzută de art. 215 al.1 rap.Cod Penal la art. 41 al. 2 Cod Penal, constând în aceea că în perioada iulie - august 2005, în mod repetat, dar în baza unei rezoluții infracționale unice, în calitate de casier la Bank SA - Sucursala C, și- însușit suma de 193.061 lei - a fost pe deplin dovedită cu întreg ansamblul probator administrat pe parcursul procesului penal, respectiv raportul de expertiză contabilă și suplimentul la acest raport efectuat la urmărirea penală, procesul verbal de constatare nr. 8642/22.08.2005 emis de Bank, declarațiile martorilor și parțial cu declarațiile inculpatei.
Apărarea inculpatei în sensul că nu și-a însușit sumele de bani constatate lipsă, s-a apreciat că a fost infirmată de probele administrate pe parcursul urmăririi penale, declarațiile martorilor audiați la instanța de fond și declarațiile martorilor audiați în apel și, parțial, de chiar declarațiile inculpatei.
Astfel, martora, în declarațiile date la urmărirea penală, menținute la instanța de fond și în declarația dată la instanța de apel ( fila 55) a relatat că în data de 19.08.2005 a înlocuit-o pe martora în funcția de casier șef, iar în acea dată inculpata, cu ocazia predării numerarului casierului șef a precizat că din totalul sumei ce trebuia predat oprit suma de 200.000 lei motivând că avea o plată programată către un client, respectiv SC C, acest aspect fiind însă infirmat cu adresa SC Bank aflată la fila 179 din dosarul de urmărire penală din care rezultă că SC în perioada 01.01.2005 - 31.10.2005 nu a avut depuneri de numerar.
Apărarea inculpatei în sensul că nu și-a însușit această sumă de bani, ci este rezultatul unei erori, a fost infirmată de raportul de expertiză contabilă efectuat la urmărirea penală, din care a rezultat că prejudiciul a fost produs prin retragerea numerarului dar și de atitudinea inculpatei care, deși a declarat la urmărirea penală că a constatat lipsa sumei de 200.000 lei din gestiune, nu a anunțat conducerea unității bancare și a încercat să ascundă această lipsă prin adăugarea în mod fictiv la soldul zilei a acestei sume de bani, precum și faptul că ulterior constatării faptei, a acoperit o parte din prejudiciu și și-a luat angajamentul că va acoperi și diferența, recunoscându-și vinovăția ( fila 55 dosar urmărire penală).
Vinovăția inculpatei - în ceea ce privește infracțiunea de delapidare în formă continuată - a rezultat și din declarațiile martorilor a, care au relatat că în cursul lunii iunie 2005, inculpata le-a solicitat diverse sume de bani cu titlu de împrumut, cât și din atitudinea acesteia ulterior săvârșirii faptei, constând în încercarea de a ascunde lipsa numerarului
prin efectuarea unui transfer fictiv în cuantum de100.000lei în data de 19.08.2005 și ascunderea documentului justificativ și faptul că le- comunicat casierului șef (martora ) și managerului de operațiuni( martorul Dupac ) faptul că nu a depus suma de 200.000 lei la casierul șef pentru că are o plată programată către un client -aspect care nu a fost însă confirmat de probele administrate, această programare de plată dovedindu-se a fi fictivă.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată și modalitatea de executare, având în vedere dispozițiile art. 72 Cod Penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege, modalitatea și împrejurările de săvârșire a faptei, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, valoarea mare a prejudiciului cauzat, atitudinea procesuală nesinceră a inculpatei, dar și faptul că nu este cunoscută cu antecedente penale, tribunalul a apreciat că pedeapsa aplicată de instanța de fond, orientată spre minimul special prevăzut de lege, respectiv 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată executării pedepsei conform art.81 a Cod Penal fost just individualizată.
De asemenea în mod just a fost menținută măsura sechestrului asigurator dispusă la urmărirea penală asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului fiind îndeplinite condițiile art.163 alin.2
C.P.P.În ceea ce privește însă pedeapsa accesorie prev. de art.64 lit. a teza I Cod Penal, respectiv dreptul de a alege, având în vedere natura faptei săvârșite, jurisprudența, precum și principiul proporționalității, tribunalul a apreciat că nu este proporțional și justificată interzicerea acestui drept, apelul fiind fondat pentru aceste considerente.
Având în vedere disp.art.14 C.P.P. 998, 999 Cod civil, fiind dovedită existența faptei, întinderea prejudiciului, vinovăția inculpatei și legătura de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciul cauzat, corect a fost admisă la instanța de fond acțiunea civilă formulată de partea civilă, fiind obligată inculpata către partea civilă la prejudiciul rămas neacoperit, respectiv 172.711 lei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen, inculpata, solicitând admiterea căii de atac, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, susținând în esență că se impune efectuarea unei noi expertize contabile, deoarece cea efectuată în faza de urmărire penală nu poate ține loc de probă în cadrul cercetării judecătorești, când inculpata nu a avut posibilitatea de a formula obiecțiuni la raportul de expertiză, ci numai la supliment, iar prejudiciul nu a fost corect calculat, deoarece se impunea înlăturarea sumei achitată de către inculpată.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor invocate și care corespund cazurilor de casare prev.de art.3859alin.9 și 10 Cod pr.penală și din oficiu în limitele prev.de art.3859alin.2 Cod pr.penală, se constată că este legală și temeinică, în concordanță cu actele existente la dosar și dispozițiile legale aplicabile.
Astfel, recurenta inculpată a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2151alin.1 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că în perioada iulie -august 2005, în mod repetat și în baza unei rezoluții infracționale unice, în calitate de casier la Bank SA - Sucursala C și-a însușit suma de 193.061 lei.
Susținerea recurentei inculpate în sensul că în mod greșit primele instanțe au respins cererea de probatorii constând în efectuarea unei noi expertize contabile, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut posibilitatea în faza de urmărire penală să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în acea fază este nefondată.
Din actele dosarului rezultă că atât prima instanță, cât și instanța de apel, au respins cererea de probatorii formulată de inculpată motivat, contrar celor susținute de către aceasta, respectiv a apreciat că o astfel de probă nu este utilă cauzei în raport de actele existente la dosar.
Într-adevăr, în faza de urmărire penală s-a dispus efectuarea unei expertize financiar-contabile, iar raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză a fost semnat atât de către expertul contabil desemnat, cât și de către expertul asistent propus de către inculpată, respectiv numitul.
Ulterior, s-a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză contabilă, care să răspundă la toate obiectivele formulate de organul judiciar și de către inculpată, fiind astfel întocmit raportul de expertiză contabilă care poartă semnătura atât a expertului contabil, cât și a experților contabili asistenți și.
Din conținutul actelor menționate mai sus, precum și a celorlalte existente la dosar, rezultă, în primul rând că s-a răspuns la toate obiectivele formulate de către părți, inclusiv cele invocate ulterior în fața instanțelor de către inculpata și în al doilea rând, faptul că prejudiciul este cert, că este în cuantum de 193.061 lei și că s-a produs prin sustragerea numerarului și nu prin transfer, așa cum susține inculpata.
Cu privire la celelalte "obiective" pentru o eventuală nouă expertiză contabilă, solicitată de inculpată, se observă că acestea se referă la aspecte care țin de organizarea interioară a unității bancare, iar lămurirea acestora nu ar avea nici o consecință în ceea ce privește răspunderea penală a inculpatei raportat la infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată.
De altfel, toate contradicțiile și lămuririle invocate de către acestea au fost lămurite de către instanța de fond și instanța de apel pe baza tuturor probelor existente la dosarul cauzei.
Utilitatea probei solicitată de către recurenta inculpată și prin motivele de recurs a fost soluționată în mod corect, așa cum am arătat, deoarece probele sunt utile atunci când administrarea lor este necesară pentru soluționarea cauzei penale în conformitate cu legea și adevărul. În situația în care o faptă este dovedită convingător prin probele administrate, o nouă probă care să dovedească aceeași faptă, chiar dacă ar fi apreciată ca fiind concludentă, devine inutilă, nu mai trebuie să fie administrată (tocmai de aceea, potrivit dispozițiilor art.67 alin.2 Cod pr.penală, administrarea unei probe depinde nu numai de concludența ei, ci și de utilitatea ei).
Ori, în cauza de față, așa cum am arătat mai sus, s-a stabilit cu certitudine vinovăția inculpatei pentru infracțiunea prev.de art.2151alin.1 Cod penal, condițiile necesare însușirii sumelor de bani la care inculpata avea acces în virtutea atribuțiilor de serviciu, fiind create prin întocmirea de către aceasta a ordinelor de plată în momentul efectiv al predării numerarului, ci la un interval de câteva ore și alimentarea la diferențe de câteva secunde de la casa centrală a unor sume mari de bani, dar în tranșe, astfel încât să nu fie necesară superviza directorului de operațiuni, ci doar viza casierei șefe.
Este nefondată și critica recurentei inculpate, în sensul că probele efectuate în cursul urmăririi penale nu au valoare probatorie deosebită, deoarece potrivit art.63 alin.2 Cod pr.penală, probele nu au valoare mai dinainte stabilită, mijloacele de probă prevăzute de art.64 Cod pr.penală, putând fi administrate în toate fazele procesului penal, legea nefăcând nici o distincție în ceea ce privește valoarea lor probantă după cum au fost administrate în faza de urmărire penală ori în aceea a judecății.
În raport de considerentele de mai sus, se apreciază că recursul declarat de inculpată este nefondat, astfel încât în baza art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, va fi respins.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpata, împotriva deciziei penale nr. 132 din 21 mai 2008 pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj.
Obligă recurenta la plata sumei de 40 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. Jud.: -
Jud. apel:
AT/2.10. 2008
- 11 2008 -
- C, va urmări și încasa de la recurenta - inculpată, suma de 240 lei reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Liana BalaciJudecători:Liana Balaci, Robert Emanoil Condurat, Aurel
