Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 61/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 61/A/2008
Ședința publică din 24 iunie 2008
PREȘEDINTE: Stanca Ioana Marcu JUDECĂTOR 2: Tiberiu Peter
- - - JUDECĂTOR 3: Teodora Ciur
- - - grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
- procuror
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 15/20.01.1999 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul apelant, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales, lipsă fiind inculpatul apelant și partea civilă SC SA Avocat se prezintă și pentru inculpata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța procedează la audierea inculpatului, declarație consemnată la dosar.
Instanța pune în discuție din oficiu oportunitatea schimbării încadrării juridice a faptei în ceea ce o privește pe inculpata, din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 4, 5 CP, în infracțiunea de înșelăciune în forma complicității, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 4, 5 CP.
Avocat, apărătorul ales al inculpaților apelant și, solicită a se schimba încadrarea juridică a faptei inculpatei în sensul de se reține calitatea acesteia de complice prev. de art.26 Cod penal.
Reprezentantul parchetului solicită se reține calitatea de complice prev. de art.26 Cod penal în ceea ce o privește pe inculpata și în plus solicită schimbarea încadrării juridice, în sensul de a se înlătura al.5 al art.215 Cod penal, în ceea ce-i privește pe ambii inculpați, urmare a aplicării dispozițiilor art.13 Cod penal.
Instanța pune în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor în sensul înlăturării al. 5 al art.215 Cod penal.
Avocat solicită a se face aplicarea art.13 Cod penal în ceea ce-i privește pe inculpații și, în sensul înlăturării al.5 al art.215 Cod penal.
Apărătorul inculpaților apelanți și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul ales al inculpaților apelanți și solicită trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecare, întrucât probațiunea administrată este insuficientă.
Pe fondul cauzei solicită admiterea apelurilor, desființarea sentinței penale atacate și procedând la o nouă judecare în baza art.11 pct.2 lit. raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală, întrucât lipsește latura subiectivă a infracțiunii, respectiv intenția.
În subsidiar solicită reducerea cuantumului pedepselor.
Învederează că inculpații nu s-au sustras de la judecată, în cauză nu s-au respectat dispozițiile art.5 CEDO. Mai arată că inculpații au familie organizată și copii.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea cererii de declarare a apelurilor peste termen formulate de inculpații și .
Solicită admiterea apelurilor inculpaților, desființarea sentinței penale atacate și procedând la o nouă judecată a se dispune schimbarea încadrării juridice a infracțiunii în ce o privește pe inculpata în art.26 Cod penal, raportat la art.215 al.1,2,3,4 Cod penal.
În ce-l privește pe inculpatul solicită a se schimba încadrarea juridică în art.215 al.1,2,3,4 Cod penal.
Referitor la modalitatea de executare pedepsei, solicită a se face aplicarea 86/1 Cod penal.
În replică, apărătorul inculpaților solicită de asemenea a se face aplicarea art.86/1 Cod penal.
Inculpatul, având ultimul cuvânt învederează că face parte dintr-un partid politic, că nu a săvârșit fapta cu intenție, iar parte din datorii le-a achitat.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor penale de față
În deliberare, constată:
Prin sentința penală nr. 15/20.01.1999 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. 3438/1998, au fost condamnați inculpații și la pedeapsa de câte 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1, 4, 5 CP și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prev. de art. 64 lit. a-c CP.
Au fost privați inculpații de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 CP, în condițiile art. 71 CP.
Au fost obligați inculpații să plătească SC SA S suma de 77.158.393 lei ROL cu titlu de despăgubiri civile, în solidar.
În baza art. 118 lit. d CP, s-a confiscat de la fiecare inculpat câte 578.375 lei ROL reprezentând beneficiu obținut prin comiterea infracțiunii.
În baza art. 191 CPP, au fost obligați inculpații la plata sumei de 1 milion lei, cheltuieli judiciare către stat și 1 milion lei Rol cheltuieli judiciare către partea civilă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
rin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu cu nr. 333/1998 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, arestarea și trimiterea în judecată a inculpaților:
- fiica lui și, născută octombrie 1967 în B, cetățean român, pregătire școlară medie, necăsătorită, fără antecedente penale, domiciliată în B, str. - -.5, sec.V și
-, fiul lui și, născut la,în Hârșova, cetățean român, pregătire școlară medie, stagiul militar satisfăcut, necăsătorit, fără antecedente penale, în T, str. 1 - -.9./5 pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prev. și pedepsită de art. 215 alin.l, 4 și 5.penal.
În fapt s-a reținut că la data de 24.02.1998 au emis un CEC către SC SA S pentru suma de 68.773.250 lei deși știau că au interdicție de a cumpăra mărfuri și a emite CEC- uri deoarece nu aveau depozit în cont.
Inculpații nu s-au prezentat să dea declarații nici în faza de urmărire penală și nici de judecată și au fost dați în urmărire generală.
În cauză s-au administrat probe cu acte și martori, pe baza cărora s-a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 24 februarie 1998 cei doi inculpați s-au prezentat la SC SA S și în calitate de patroni ai SC UNIC SRL C au solicitat să li se vândă un număr de.105.000. ouă.
Au tratat cu conducerea unității și au stabilit ca plata să se facă pe bază de CEC. Martora, contabil șef a societății a făcut o convorbire telefonică cu Sucursala C unde societatea avea contul deschis, dar cum funcționara a refuzat să dea relații aceștia, din convorbirea dintre inc. și funcționara băncii a înțeles că a doua zi urma să fie alimentat contul cu o sumă importantă de bani.
În această situație s-a perfectat înțelegerea, inculpații au semnat CEC-ul și au preluat ouăle pe care le-au transportat la C cu un șofer de ocazie, martorul. Aici acestea au fost vândute Firmei MUNA SRL cu prețul de 69.930.000 lei pe care inculpații l-au încasat imediat și au dispărut.
Încercând să încaseze c/val. CEC-ului, societății i-a fost refuzată factura de C cu mențiunea că nu există disponibil în cont și mai mult, încă din de 20.02.1998 inculpații aveau interdicție de a utiliza CEC-uri, fiind trecuți în evidența specială a Băncii Naționale.
La dozarea pedepsei, s-au avut în vedere dispozițiile art. 72 CP, cu privire la modalitatea de săvârșire a infracțiunii, cuantumul prejudiciului, conduita celor 2 inculpați care s-au sustras răspunderii penale.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel peste termen inculpații și.
Prin apărător ales, prin motivele de apel, inculpații au solicitat admiterea apelului peste termen, întrucât au fost condamnați și judecați în lipsă, fără să cunoască de existența procesului.
S-a invocat de asemenea incidența art. 369 CPP, privind repunerea în termenul de apel, motivat de faptul că inculpații au părăsit țara în 1998, din motive de persecuție politică în România, inculpatul fiind membru al unui partid politic.
Au solicitat rejudecarea lor, întemeiată pe dispozițiile art. 522/1 CPP și art. 69 din Legea nr. 302/2004.
În dezbateri, inculpații au solicitat prin apărător, în principal achitarea, întemeiată pe dispozițiile art. 10 lit. d CPP, iar în subsidiar schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 1, 2, 4, 5 CP, în infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2, 4 CP în ce-l privește pe inculpatul și respectiv în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 4 CP, în ce o privește pe inculpata. S-a solicitat reducerea cuantumului pedepselor aplicate și schimbarea modalității de executare a pedepsei, cu reținerea art. 86/1 CP.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu, Curtea constată că apelurile inculpaților sunt fondate, pentru următoarele considerente:
1. Inculpatul a declarat apel în 13.02.2008, deci în termen de 10 zile de la începerea executării pedepsei, respectiv arestarea sa în baza mandatului de executare a pedepsei din 6.02.2008.
Inculpata nu a început executarea pedepsei, aflându-se în Italia.
Câtă vreme inculpații au lipsit la judecarea cauzei, în conformitate cu art. 365 CPP, Curtea califică prezentele apeluri ca fiind peste termen.
2. Inculpatul a fost arestat în 6.02.2008, la intrarea sa de bună voie în România, în baza mandatului de executare a pedepsei emis pe numele său de Judecătoria Târgu J i În consecință, nefiind predat în România în urma procedurii de extrădare, în cauză nu sunt incidente dispozițiile invocate, respectiv art. 522/1 CPP și art. 69 din Legea nr. 302/2004, privind obligativitatea rejudecării cauzei.
Se reține însă că urmare a condamnării lor de către instanța de fond în prezenta cauză, condamnare rămasă definitivă prin neapelare, în anul 2000 inculpații au fost dați în urmărire internațională și întrucât au fost depistați în Italia, în privința lor autoritățile române au formulat la acel moment o cerere de extrădare. În 10.05.2000, inculpații au fost arestați în Italia.
În urma judecării cererii de extrădare, Curtea Supremă de Justiție din Italia a apreciat că nu sunt întrunite condițiile extrădării, câtă vreme inculpații dobândiseră între timp calitatea de azilanți politic, iar în 10.11.2001, s-a respins cererea de extrădare și inculpații au fost puși în libertate.
Cu toate acestea, arestarea inculpatului din 6.02.2008 nu a fost urmarea procedurii de extrădare.
3. Curtea reține că inculpații au părăsit România, așa după cum și declară, în 25 sau 26 februarie 1998, deci imediat după comiterea faptei care face obiectul prezentei cauze. Ca atare, inculpații nu au participat la desfășurarea urmăririi penale și nici a judecății la instanța de fond.
Cu toate acestea, urmărirea penală și judecata s-au desfășurat legal, cu citarea inculpaților de la adresele de domiciliu cunoscute și prin afișare la Primăria de la locul comiterii faptei.
Motivarea că inculpații ar fi fost nevoiți să părăsească teritoriul României din motive de persecuție politică nu poate fi primită, raportat la momentul plecării acestora din țară, respectiv anul 1998. fiind notoriu că la acel moment în România exista libertate deplină de manifestare în plan politic.
Ca atare, Curtea reține că părăsirea României de către inculpați a fost un act liber intenționat, iar lipsa acestora de la desfășurarea urmăririi penale și de la judecata în fond fiindu-le imputabilă, nu impune rejudecarea cauzei de către instanța de fond.
4. Examinând cauza pe fond, Curtea reține următoarele:
Ambii inculpați au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma autoratului, prev. de art. 215 alin. 1, 4 și 5 CP.
Din examinarea materialului probatoriu administrat în cauză, s-a reținut împrejurarea că fila cec a fost semnată doar de inculpatul, iar inculpata, care avea calitatea de administrator al societății, doar l-a însoțit pe inculpat (soțul său) la sediul societății vătămate, cu ocazia negocierii, achiziționării mărfii și eliberării filei cec.
În consecință, raportat la dispozițiile art. 215 alin. 4 CP care stabilesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, se reține că nu pot exista doi subiecți activi ai acestei infracțiuni de la alin. 4, calitatea de subiect activ revenind doar emitentului filei cec, respectiv persoanei care a semnat fila cec.
În consecință, în privința inculpatei, care nu a semnat fila cec, dar nu era străină de condițiile în care s-a negociat cumpărarea mărfii, s-a stabilit plata și care avea cunoștință de situația contului bancar al societății, se impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 4 și 5 CP, în aceeași infracțiune comisă în forma complicității, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 4 și 5 CP.
5. Ca stare de fapt dovedită cu probele administrate, Curtea reține că în 24.02.1998, cu participarea și complicitatea inculpatei care avea calitatea de administrator al SC Unic SRL C, inculpatul, în calitate de delegat și având drept de semnătură în bancă, a achiziționat marfă în valoare de 68.773.251 lei ROL de la SC SA S, eliberând cu titlu de plată o filă cec, refuzată la bancă pentru lipsă de disponibil în contul bancar.
A doua zi, inculpații au vândut marfa la SC SRL C contra sumei de 69.930.000 lei și tot în aceeași zi, inculpații au părăsit teritoriul României.
S-a constatat că societatea administrată de inculpată se afla în incidență bancară din 20.02.1998, astfel că începând din această dată, avea interdicție de a mai utiliza file cec.
Pentru aceleași infracțiuni, comise în același interval de timp și în aceeași modalitate, inculpații au mai fost cercetați de către Judecătoria sectorului 5 B, Judecătoria Târgu J i
Inculpatul a susținut în fața instanței de apel că avea de încasat sume de bani de la alte societăți și că în contul bancar avea ceva bani, dar nu suficienți. Nu a făcut dovada primei afirmații, iar a doua susținere s-a dovedit, întrucât fila de cec a fost refuzată la plată integral.
Ca atare, Curtea apreciază că în mod justificat s-a reținut vinovăția inculpaților în comiterea faptei, soldată cu prejudicierea societății vătămate.
6. Curtea apreciază că nu este admisibilă solicitarea de schimbare a încadrării juridice, în sensul înlăturării alin. 5 al art. 215 CP, ca afect al aplicării legii penale mai favorabile.
Modificarea dispozițiilor art. 146 CP, cu referire la suma minimă care atrage calificarea faptei ca având consecințe deosebit de grave nu echivalează cu cerința de a fi intervenit o lege penală mai favorabilă, în înțelesul art. 13 și urm. CP.
În acest sens s-a pronunțat și ÎCCJ prin decizia penală nr. VIII din 5.02.2007, reținându-se că prin modificările aduse succesiv art. 146 CP s-a urmărit de către legiuitor doar adaptarea la fluctuația cursului monedei urmare a devalorizării monetare, ceea ce nu echivalează cu intervenirea unei legi noi, mai favorabile sub aspectul pedepsei prevăzute de lege.
7. Având însă în vedere intervalul mare de timp scurs de la comiterea faptei, astfel că scopul aplicării pedepsei și - a atenuat efectele, de împrejurarea că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, Curtea apreciază că se impune reținerea în favoarea inculpaților a circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 CP, cu efectul reducerii cuantumului pedepselor de la câte 10 ani închisoare, la câte 4 ani închisoare.
8. Nu se justifică însă schimbarea modalității de executare a pedepsei, de altfel raportat la noul cuantum stabilit acest fapt nefiind permis de lege.
9. În mod nelegal a procedat instanța de fond, atunci când a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.c, d, e CP, în condițiile art.71 CP și pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. c CP. Aceasta, întrucât infracțiunea care a determinat condamnarea este absolut independentă de aspectele legate de exercitarea acestor drepturi.
Nu s-a demonstrat că retragerea absolută și prin efectul legii a acestor drepturilor ale inculpaților ar corespunde unei necesități primordiale privind interesele vreunei persoane și că, în consecință, ar urmări un scop legitim.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 379 pct.2 lit. a CPP, Curtea va admite apelurile peste termen declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 15/20.01.1999 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 3438/1998 și în consecință:
- desființa sentința penală atacată sub aspectul încadrării juridice date faptei comise de inculpata, individualizării pedepselor principale aplicate inculpaților, pedepselor accesorii și complementare aplicate inculpaților și rejudecând cauza în aceste limite:
În baza art. 334 Cod pr. pen. va schimba încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpata din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1,4,5, Cod penal în complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 al. 1, 4, 5 Cod penal.
- reduce pedepsele aplicate inculpaților, în urma aplicării disp. art. 74 lit. a, 76 Cod penal de la pedepsele de câte 10 ani închisoare la pedepsele de câte 4 (patru) ani închisoare.
- înlătura dispozițiile privind aplicarea pedepselor accesorii și complementare, prev. de art. 64 lit. c-e Cod penal și respectiv art. 64 lit. c Cod penal, stabilite de instanța de fond în sarcina inculpaților.
- deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 6.02.2008 până în data de 24.06.2008.
- deduce din pedepsele aplicate inculpaților perioadele în care au fost arestați în vederea extrădării, începând cu data de 10.05.2000 și până în data de 10.11.2001.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În baza art. 192 alin. 3 CPP, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile peste termen declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 15/20.01.1999 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 3438/1998 și în consecință:
Desființează sentința penală atacată sub aspectul încadrării juridice date faptelor comise de inculpata, individualizării pedepselor principale aplicate inculpaților, pedepselor accesorii și complementare aplicate inculpaților și rejudecând cauza în aceste limite:
În baza art. 334 Cod pr. pen. schimbă încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpata din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1,4,5, Cod penal în complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 al. 1, 4, 5 Cod penal.
Reduce pedepsele aplicate inculpaților, în urma aplicării disp. art. 74 lit. a, 76 Cod penal de la pedepsele de câte 10 ani închisoare la pedepsele de câte 4 (patru) ani închisoare.
Înlătură dispozițiile privind aplicarea pedepselor accesorii și complementare, prev. de art. 64 lit. c-e Cod penal și respectiv art. 64 lit. c Cod penal, stabilite de instanța de fond în sarcina inculpaților.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 6.02.2008 până în data de 24.06.2008.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaților perioadele în care au fost arestați în vederea extrădării, începând cu data de 10.05.2000 și până în data de 10.11.2001.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 24.06.2008.
Președinte, Judecător - - --CO - --CM
Semn. vicepreședintele Curții de Apel Semn. vicepreședintele Curții de Apel
Grefier,
- -
Red.
Dact. / 2 ex. /1.07.2008
Președinte:Stanca Ioana MarcuJudecători:Stanca Ioana Marcu, Tiberiu Peter, Teodora Ciur