Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 617/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.617/R/2008
Ședința publică din 27 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Marinela Crișan vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 2: Adela Condrovici
JUDECĂTOR 3: Daniela Sotoc
Procuror: - -
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare pronunțarea asupra recursurilor penale declarate de inculpații recurenți,. în O,-, -.2,.52, județul B și,. în O,-,.3, județul B, împotriva deciziei penale nr.157/A din 26 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, decizie care desființează în parte sentința penală nr. 545/P din 2 aprilie 2007, inculpatul fiind trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și pe. de art.215 alin.2 și 3 Cod penal, instigare la fals intelectual prev. și ped. de art.25 raportat la art.289 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și inculpata fiind trimisă în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art.215 alin.2 și 3 Cod penal și complicitate la fals intelectual prev. și ped. de art.26 raportat la art.289 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Se constată că dezbaterea judiciară a recursului a avut loc la data de 6 noiembrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când în vederea deliberării s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de 13.11.2008, 20.11.2008 și 27.11.2008.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.545 din 02.04.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-au hotărât următoarele:
În baza art. 215 alin. 2 și 3 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 25 rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare, ce se va executa de inculpat.
În baza art.71 alin.2 Cod penal, a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a-c cu titlu de pedeapsă accesorie.
II. În baza art. 215 alin. 2 și 3 Cod penal, a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal, a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare ce se va executa de inculpată.
În baza art.71 alin.2 Cod penal, a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art.64 lit.a-c, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 861Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului și a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatei pe durata unui termen de încercare de 6 ani și 6 luni în cazul primului inculpat și respectiv 6 ani cazul celei de-a doua inculpate.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării de către inculpați a pedepselor accesorii pe durata termenelor de încercare stabilite mai sus.
În baza art. 359 Cod procedură penală, a fost atrasă atenția inculpaților asupra prevederilor art. 864Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 863alin 1 lit. a Cod penal, au fost obligați inculpații și ca pe durata termenului de încercare să se prezinte periodic la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Bihor pentru a se verifica respectarea măsurilor prev. și ped. de art.863alin 1 lit. b-d Cod penal, care le-a impus în sarcina inculpaților.
În baza art. 14 alin. 3 lit. a, art. 346 Cod procedură penală cu aplic art.998-999 cod civil și art. 170 Cod procedură penală, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile și și s-a dispus anularea ca fals a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1214/06.08.2003 la BNP - și a întabulării de sub B3 din CF 62668 O și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.
Au fost respinse restul pretențiilor civile ca nejustificate.
În baza art. 118 lit. a Cod penal, a fost confiscat în favoarea statului contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1214/06.08.2003 la BNP - anulat ca fals.
A fost revocată măsura asiguratorie a sechestrului constând în instituirea ipotecii asupra imobilului situat în O,-, --4,. 76, Jud. B și dispune radierea acesteia din CF individual 62668 O.
În baza art. 189 cod procedură penală suma de 80 lei reprezentând onorarii pentru avocații din oficiu și, conform delegațiilor nr. 2085 și 2088 din 18.04.2005, s-a dispus să fie avansat Baroului B din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art. 191 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la câte 250 lei fiecare, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4235 din 17.11.1997 la. din O partea vătămată - a cumpărat de la soții și apartamentul nr. 76, situat în municipiul O,-, - înscris în indiv. 62.668 O sub nr. top. 4937/25/76.
În cursul lunii august 2003 partea vătămată - a intenționat să investească suma de 2.300 euro într-un joc de tip piramidal organizat de societatea International, însă întrucât nu avea disponibilități bănești, a intenționat să obțină un împrumut cât mai rapid și fără formalitățile bancare.
Partea vătămată - a aflat numărul de telefon mobil al inculpatului -, de la un coleg de serviciu care i l- prezentat ca o persoană care acordă împrumuturi, iar în după-amiaza zilei de 05.08.2003 partea vătămată l-a sunat pe inculpat și i-a cerut să se întâlnească pentru a discuta despre acordarea unui împrumut, lucru cu care inculpatul a fost de acord.
Partea vătămată și inculpatul - s-au întâlnit în data respectivă în apropierea cinematografului "" din O, iar cu ocazia acestei prime întâlniri inculpatul i-a spus părții vătămate că îi poate împrumuta suma de 2.300 Euro pe o durată de 6 luni, cu scadența la data de 06.01.2004, cu o dobândă de 4 % pe lună și cu garanție imobiliară.
Partea vătămată a fost de acord cu aceste condiții de împrumut, iar în seara zilei de 05.08.2003 inculpații - și - s-au deplasat la locuința părții vătămate și, după ce s-au declarat mulțumiți de starea imobilului, inculpatul - i-a spus părții vătămate că a doua zi se vor prezenta la un notar public pentru a încheia contractul de împrumut cu garanție imobiliară.
În aceeași seară de 05.08.2003, după ce soția sa a venit de la serviciu, partea vătămată - i-a comunicat cele discutate cu inculpatul, soția părții vătămate declarându-se de acord cu încheierea contractului de împrumut.
În data de 06.08.2003, partea vătămată, însoțit de soția sa -, fratele său A- și martora -, s-a întâlnit cu inculpatul - în centrul municipiului O, în fața magazinului universal "", după care s-au deplasat pe strada pietonală - pentru a găsi un notar public la care să încheie contractul respectiv.
Deși au parcurs strada - de la un capăt la celălalt, trecând prin fața mai multor birouri notariale, la un moment dat inculpatul a propus să se întoarcă și să intre pe o străduță laterală, respectiv pe str. - -, după care au intrat toți într-o clădire cu C interioară, au urcat o scară, au trecut prin fața mai multor apartamente și în final au ajuns la biroul notarului public -.
Inculpatul - a intrat în biroul notarului public, a discutat cu aceasta despre natura juridică și clauzele contractului, după care a revenit în hol, unde se aflau partea vătămată și celelalte persoane care îl însoțeau.
La un moment dat, atunci când notarul public a anunțat că actele au fost redactate și imprimate, inculpatul a sunat-o pe inculpata -, care a sosit într-un interval foarte scurt, până la sosirea ei contractul fiind semnat de partea vătămată - și soția sa -, care a și plecat la serviciu. După sosirea inculpatei -, aceasta a semnat contractul și i-a înmânat părții vătămate - suma de 2.300 Euro, pe care în aceeași zi aceasta i-a depus la Bank așa cum rezultă în înscrisurile de la filele 160-163 dos. up, fiind însoțită în acest sens de martora pentru a-l ajuta. Această martoră a fost prezentă și la biroul notarului public și a confirmat că inculpata a predat părții vătămate suma de 2.300 de euro (fila 98 dos.).
Astfel, sub nr. 1214 din 06.08.2003 a fost autentificat un contract de vânzare-cumpărare prin care părțile vătămate vindeau inculpatei - apartamentul proprietate personală pentru prețul de 120.000.000 lei.
în continuare că înțelegerea reală cu inculpații era cea care privea împrumutul, în cursul lunii septembrie 2003 partea vătămată - și soția sa și-au executat obligațiile contractuale și i-au plătit inculpatului - suma de 180 Euro, reprezentând dobânda lunară de 4 % pe lunile august-septembrie 2003. Ulterior, în luna octombrie 2003 partea vătămată - l-a sunat pe inculpat pentru a-i plăti din nou dobânda, dar acesta nu s-a mai prezentat pentru a-și ridica banii.
La începutul lunii decembrie 2003, inculpatul a fost contactat telefonic de, fratele părții vătămate, care, însoțit și de un alt frate A s-au întâlnit cu inculpatul la o cofetărie unde au discutat despre restituirea sumei împrumutate. Cu ocazia acestor discuții, inculpatul i-a comunicat fratelui părții vătămate că acesta trebuie să îi restituie suma totală de 8.320 Euro, reprezentând suma efectiv împrumutată de 2.300 Euro, la care se adaugă dobânda lunară de 4 % și, în plus, "penalități" de 1 % pentru fiecare zi de la data acordării împrumutului și până la data scadenței, sfătuindu-i să dea anunț la ziar pentru vânzarea garsonierei, urmând ca din prețul obținut să plătească suma datorată iar diferența să rămână părților vătămate. Cu aceeași ocazie, inculpatul i-a spus martorului că încheierea unui contract de împrumut cu dobândă era ilegală, de aceea a încheiat un contract de vânzare-cumpărare.
Martorul i-a comunicat părții vătămate cele discutate cu inculpatul, iar acesta l-a sunat pe inculpat și l-a chemat la locuința sa pentru a discuta. Pentru a avea martori la discuțiile ce urmau să aibă loc cu inculpatul în locuința părții vătămate, aceasta i-a solicitat să fie prezenți și să asiste la discuții pe mama sa, pe fratele său - și pe martorul.
În aceeași zi, seara, inculpatul s-a prezentat singur la locuința părții vătămate și, deși aceasta i-a oferit să îi restituie pe loc suma de 3.000 Euro inculpatul a refuzat categoric să primească banii, susținând că partea vătămată trebuie să îi restituie 8.320 Euro. Pentru a fi cât mai convingător și pentru a-i demonstra părții vătămate ce reprezintă această sumă solicitată de 8.320 Euro, în prezența tuturor persoanelor menționate inculpatul a făcut calcule pe bilețele de hârtie, în care a indicat cum, pornind de la suma împrumutată de 2.300 Euro și adăugând dobânda lunară de 4 % și penalitățile de 1 % pe zi, se ajunge ca partea vătămată să datoreze suma de 8.320 Euro.
Deși toate persoanele aflate în locuința părții vătămate au încercat să îl determine pe inculpat, prin rugăminți, să accepte suma de 3.000 Euro, acesta a refuzat să încaseze banii și a plecat. În momentul plecării acestuia, la locuința părții vătămate a sosit și martora, care a văzut pe masă hârtiile lăsate de inculpat privind calculele sumei de 8.320 de euro ( fila 99 ).
În data de 16.12.2003 partea vătămată - a notificat-o pe inculpata - să se prezinte la data de 06.01.2004 la. G din O pentru a-i restitui suma împrumutată de 2.300 Euro și dobânda lunară de 4 %.
Inculpata - nu s-a prezentat la data și locul indicate. Martora a arătat că la solicitarea părților, care i-au comunicat că au ajuns la o înțelegere cu inculpatul privind restituirea banilor, i- însoțit pe aceștia la un notar pe strada cu Poșta din O în acest scop, însă deși au așteptat mai mult timp, cei doi inculpați nu s-au prezentat (fila 99).
La data de 28.01.2004 a solicitat Judecătoriei Oradea, în dosarul nr. 848/2004, evacuarea părții vătămate - și a soției acestuia din apartament, invocând calitatea sa de proprietar în baza contractului autentic de vânzare-cumpărare din data de 06.08.2003. Ulterior, partea vătămată - și soția sa au fost evacuați din apartamentul lor.
Starea de fapt astfel prezentată mai sus este dovedită prin următoarele mijloace de probă: declarațiile părților vătămate - și - ( filele 35-48 dosar urmărire penală ), declarațiile martorilor - ( filele 92-97 dosar urmărire penală, 98-99 dosarul instanței ), - ( filele 99-105 dosar urmărire penală, 81-82 dosarul instanței ), ( filele 107-109 dosar urmărire penală, 83 dosarul instanței ), A- ( filele 111-116 dosar urmărire penală, fila 93 dosarul instanței ), ( filele 119-123 dosar urmărire penală ), - ( fila 127 dosar urmărire penală, 91-92 dosarul instanței ), xerocopia contractului de vânzare-cumpărare ( fila 12 ), plicuri sigilate conținând biletele scrise olograf de inculpat privind calculul sumei de restituit ( filele 177, 179 dosar urmărire penală ) și declarațiile inculpaților ( filele 50-84 dosar urmărire penală și 75,76 dosarul instanței ).
Deși unii dintre martori sunt în relație de rudenie cu părțile vătămate, s-a reținut că nu există nici o justificare pentru a reține ca fiind subiective, pe cale de consecință, neconcludente declarațiile acestora, întrucât ele se coroborează pe deplin cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, neexistând nici cel mai mic indiciu privind nerealitatea aspectelor esențiale relatate de martori.
În plus, s-a reținut că aceste declarații se coroborează pe deplin cu declarațiile martorilor, și care nu sunt rude cu partea vătămată, obiectivitatea acestora neputând fi astfel contestată.
Declarațiile părților vătămate și ale martorilor sunt susținute și de înscrisuri, respectiv de colile și biletele de hârtie scrise olograf de inculpatul - în locuința părții vătămate și în prezența martorilor.
Astfel, s-a constatat pe un astfel de înscris că inculpatul a trecut data "6 aug" iar în dreptul acesteia a trecut cifra "2.300", care reprezintă suma împrumutată. Pe același bilet apar, în continuare, alte mențiuni: "6 sep. 90", "10 sep 320-180=140 ", "6 oct. 460+140+90=690 ", "6 noi. 920+90=1110" și "3 dec 1110". ( 179).
Pe un alt bilet scris de inculpat apar următoarele: "8320" și un tabel cu calcule, iar pe altul apar calcule asemănătoare cu cele de pe primul, iar la final cifra "8340".
Semnificația acestor date și cifre, lângă care apare deseori simbolul pentru valuta Euro, este evidentă și, așa cum rezultă din declarațiile părții vătămate și ale martorilor, reprezintă calcule privind suma împrumutată, dobânda lunară, penalități și suma finală de restituit.
Fiind audiați, inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor arătând că înțelegerea cu părțile vătămate a fost în sensul vânzării apartamentului conform contractului de vânzare-cumpărare.
Apărarea inculpaților nu a putut fi reținută, aceasta fiind în contradicție cu ansamblul probator al cauzei, de altfel chiar între declarațiile succesive ale acestora existând contradicții.
Inculpatul a arătat în prima declarație că, deși nu a reținut prețul vânzării negociat de partea vătămată cu inculpata, totuși a doua zi, în data de 06.08.2003 s-a ocupat de formalitățile de încheiere a contractului, unde a fost trecută suma de 120.000.000 lei, fără ca să indice de unde a cunoscut că această sumă ar trebui trecută în contract. Cu alte cuvinte, deși nu era parte interesată în contract iar clauzele, inclusiv prețul, îi erau străine, inculpatul a dictat notarului public să treacă prețul de 120.000.000 lei, la momentul sosirii inculpatei la biroul notarului public contractul fiind deja redactat, imprimat și chiar semnat de părțile vătămate.
De asemenea, s-a reținut din această primă declarație a inculpatului faptul că, deși contractul între partea vătămată și inculpată urma să se încheie " pestecâteva zile", totuși în dimineața următoarei zile inculpatul avea asupra sa cartea de identitate a inculpatei, pe care a predat-o notarului public pentru redactarea contractului.
S-a constatat, astfel, că inculpatul cunoștea natura juridică și conținutul contractului ce urma să fie încheiat, implicându-se activ prin contactarea, deloc întâmplătoare, a notarului public -, căreia i-a prezentat cuprinsul actului ce urma să fie semnat și căreia i-a pus la dispoziție cartea de identitate a inculpatei -.
Tot din această primă declarație a inculpatului, mai rezultă că în intervalul 6 august 2003 - ianuarie 2004 nu s-a mai întâlnit cu partea vătămată - iar în locuința acestuia a fost o singură dată, înainte de încheierea contractului, când a fost însoțit de inculpată pentru a examina apartamentul. Aceste susțineri ale inculpatului sunt vădit nesincere și contrazise de declarațiile părții vătămate și ale martorilor audiați în cauză, fără ca inculpatul să poată prezenta o probă contrară acestora, care să îi confirme afirmațiile.
De asemenea, inculpatul a mai susținut că niciodată nu i-a calculat nimic părții vătămate referitor la vreun împrumut, la vreo vânzare, vreo penalizare sau dobândă și că scrisul de pe bilețele prezentate nu îi aparține și nu înțelege la ce se referă.
la data de 26.05.2004, tot în prezența apărătorului ales, inculpatul a revenit asupra unor aspecte declarate inițial, fără nici o justificare temeinică și recunoaște că a scris bilețelele prezentate de partea vătămată, susținând că"pe aceste bilețele a făcut niște calcule pur teoretice, fictive privind sume sau câștiguri dintr-o eventuală afacere".
Cu alte cuvinte, inculpatul, cu studii superioare, a susținut că acceptă să se întâlnească cu o persoană matură care i-a solicitat un împrumut, iar el, inculpatul, face calcule fictive, pur teoretice, ca să îi demonstreze acelei persoane o "idee deafaceri" și pentru a-i arăta că nu îi poate acorda un împrumut, refuz pe care inculpatul i l-ar fi putut comunica în modul cel mai direct și simplu părții vătămate, încă de la începutul discuției.ibiși deloc credivâbil inuitul PATAI SANDOR-ROBERT recunoaște că a scris bilețelele ridicate de la
Apărarea inculpatului este contrazisă de probele administrate în cauză, din care rezultă că acele calcule au fost făcute abia după acordarea împrumutului, în locuința părții vătămate.
Sinceritatea inculpatului nu a putut fi în nici un caz reținută, câtă vreme acesta a dat declarații succesive contradictorii, în prezența apărătorilor săi aleși, cu privire la aspecte esențiale ale cauzei, revenirea asupra declarațiilor inițiale neputând fi motivată prin reamintirea unor aspecte, câtă vreme inculpatului s-au prezentat bilețelele cu scrisul său, pe care le-a contestat încă de la început ca aparținându-
La fel de nesincere și contradictorii, s-a reținut că sunt și declarațiile date de inculpata -, de fiecare dată aceasta fiind asistată de apărătorul ales. Astfel, în declarația sa din 16.01.2004. inculpata a susținut că a fost contactată de inculpat, care i-a comunicat că o persoană își vinde apartamentul pentru suma de 5.000 Euro. Inculpata arată că în aceeași zi s-a deplasat împreună cu inculpatul la locuința părții vătămate și, fiind de acord să o cumpere cu prețul de 5.000 Euro, a stabilit cu partea vătămată ca, prin intermediul inculpatului, acesta să o contacteze peste o zi sau două. A doua zi, însă, în jurul orei 13,00, inculpata a fost sunată de inculpat " să vin cu banii - cei 5.000 Euro la notarul public - deoarece el este acolo împreună cu ". ( fila 70 dosar urmărire penală ). Inculpata susține în continuare că după ce a ajuns la biroul notarului public, ea și partea vătămată i-au solicitat să redacteze un contract de vânzare-cumpărare, abia apoi notarul trecând la redactarea și imprimarea actului ( fila 71 dosar urmărire penală ).
Ori, din declarațiile părții vătămate, ale martorilor și chiar ale inculpatului -, rezultă că atunci când inculpata a ajuns la biroul notarului public contractul era deja redactat și imprimat, fiind și semnat de soția părții vătămate, care apoi plecase la serviciu.
ă de procuror la data de 26.05.2004, în prezența apărătorului ales, și această inculpată a revenit, în mod nejustificat, asupra unor aspecte susținute inițial cu fermitate și cu convingere. Astfel, inculpata a susținut că atunci când a ajuns la notarul public în data de 06.08.2003, contractul era deja redactat și imprimat, fiind și semnat de soția părții vătămate, care nu mai era de față. În plus, inculpata a susținut că i-a înmânat părții vătămate suma de 120.000.000 lei ( în prima declarație susținea că i-a înmânat suma de 5.000 Euro, sumă la care nici o persoană nu a făcut vreo referire ). Inculpata a mai susținut că în data de 05.08.2003 partea vătămată - ar fi susținut că se va ocupa de toate formalitățile de încheiere a contractului și că i-a predat inculpatului - cartea ei de identitatea abia a doua zi.
În fața instanței, inculpata și-a menținut ultimele declarații date în cursul urmăririi penale.
Examinându-se mijloacele de probă administrate în cauză, constatând sinceritatea și concludența declarațiilor părților vătămate și ale martorilor, declarații care au fost constante, văzând și contradicțiile și revenirile în declarații ale inculpaților, apărarea inculpaților nesusținută de nici un mijloc de probă, instanța de fond a reținut că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor a fost pe deplin dovedită. Din însăși împrejurarea că inculpatul s-a întâlnit cu părțile vătămate sau rude ale acestora ulterior încheierii contractului și au discutat despre suma împrumutată și condițiile restituirii acesteia, rezultă că s-a acceptat că natura juridică a contractului este alta decât cea din actul notarial
În cauză, din întreg ansamblul probatoriu, rezultă că intenția părților vătămate era de a încheia un contract de împrumut cu garanție imobiliară, iar nu un contract de vânzare-cumpărare. Ori, contrar acestei intenții dovedite a părților vătămate, inculpații - și - au săvârșit împreună acte materiale comisive și omisive de inducere în eroare a părților vătămate, pe care le-au determinat și apoi lăsat să creadă că încheie un contract de împrumut cu garanție imobiliară, fiind astfel evidentă reaua-credință infracțională a învinuiților. Săvârșirea manoperelor frauduloase de către inculpați au fost posibile cu concursul notarului public -, a cărei cercetare penală pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 246 și art. 289 Cod penal a fost avizată de Ministerul justiției la data de 10.02.2005
Intenția frauduloasă a inculpaților rezultă cu evidență așa cum am arătat și mai sus și din conduita acestora ulterioară încheierii contractului la data de 06.08.2003, părților vătămate fiindu-le solicitate sume care reprezentau dobânzi, ceea ce echivalează cu solicitarea executării unor obligații contractuale specifice unui contract de împrumut, cu executare succesivă, iar nu a unui contract de vânzare-cumpărare de executare instantanee.
Prin toate aceste manopere frauduloase, inculpații au urmărit obținerea unor foloase materiale injuste, în schimbul sumei împrumutate de doar 2.300 Euro, obținându-se dreptul de proprietate asupra apartamentului părților vătămate, a căror valoare este mult superioară sumei împrumutate și chiar pretinsului preț al vânzării invocate de inculpați.
Cu privire la cererea de restituire a cauzei la Parchet, s-a constatat că aceasta a mai fost formulată la termenul de judecată din 13.02.2006, instanța de fond dispunând, prin încheierea din 10.04.2006, respingerea cererii și reținerea cauzei spre judecare.
În ce privește numerele de dosare la care a făcut referire apărătorul inculpaților, s-a reținut că din analiza copertei dosarului de urmărire penală rezultă că același doar cu nr. 3506/P/2003 a primit un alt număr și anume 4827/P/2004. Din verificările efectuate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, s-a constatat că în urma restituirii dosarului 3506/P/2003 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea unde era cercetat notarul public -, acesta a fost înregistrat cu un alt număr de dosar, nepunându-se astfel problema reunirii unor astfel de cauze.
Faptele inculpaților - și -, care în data de 06.08.2003, cu ocazia încheierii unui contract de împrumut cu garanție imobiliară, le-au indus în eroare pe părțile vătămate - și - atât cu privire la natura juridică a contractului încheiat cât și cu privire la clauzele acestuia, efectuând manopere dolosive de ascundere a naturii juridice a contractului pe care părțile vătămate l-au semnat în realitate, toate acestea în scopul obținerii unor foloase materiale injuste, cauzându-se astfel părților vătămate un prejudiciu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 2 și 3. pen. text de lege în baza căruia prima instanță i-a condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, respectiv 3 ani închisoare.
Faptele inculpaților - și -, care în data de 06.08.203 l-au determinat și, respectiv, ajutat pe notarul public - să întocmească un act fals, care nu corespundea intenției reale a părților contractante, notarul public atestând în mod nereal că aluat consimțământul părților și că acestea au semnat în cunoștință de cauză, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de instigare la fals intelectual prev. de art. 25 rap. la art. 289 alin. 1. pen. text de lege în baza căruia l-a condamnat pe inculpatul - la o pedeapsă de 1 an închisoare și, respectiv, complicitate la fals intelectual prev. de art. 26 rap. la art. 289 alin. 1. pen. text de lege în baza căruia a condamnat-o pe inculpata - la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 Cod penal, contopit pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare și 1 an închisoare aplicate inculpatului - în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, ce se va executa de inculpat.
În baza art. 71 alin.2 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a-c cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 Cod penal, a contopit pedepsele de 3 ani închisoare și 6 luni închisoare aplicate inculpatei - în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare ce se va executa de inculpată.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 64 lit.a-c Cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie.
La individualizarea pedepselor, s-au avut în vedere criteriile generale prev. și ped. de art.72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, împrejurările comiterii faptelor, urmarea produsă constând într-un prejudiciu mare, precum și persoana inculpaților care nu au antecedente penale, aspecte raportat la care având în vedere și gradul de pericol social concret al faptelor, instanța apreciază că scopul pedepselor poate fi atins și fără privare de libertate, dându-li-se astfel șansa de a schimba comportamentul social și a realiza consecințele săvârșirii unor fapte penale, astfel că, în baza art. 861Cod penal va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului și a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatei pe durata unui termen de încercare de 6 ani și 6 luni în cazul primului inculpat și respectiv 6 ani cazul celei de-a doua inculpate.
În baza art. 71 alin. 5 cod penal, a dispus suspendarea executării de către inculpați a pedepselor accesorii pe durata termenelor de încercare stabilite mai sus.
În baza art. 359 Cod procedură penală, a atras atenția inculpaților asupra prevederilor art. 864Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 863alin 1 lit. a Cod penal, i-a obligat pe inculpații și ca pe durata termenului de încercare să se prezinte periodic la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Bihor pentru a se verifica respectarea măsurilor prev. și ped. de art.863alin. 1 lit. b-d Cod penal pe care le impune în sarcina inculpaților.
Părțile vătămate și s-au constituit părți civile în cauză cu suma de 100.000.000 lei daune morale și despăgubiri materiale în sumă de 180 lei/lună până la predarea efectivă a imobilului, reprezentând chiria achitată începând cu data de 02.04.2004, dată de la care au fost lipsiți de folosința imobilului. De asemenea, au solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare și a intabulării din CF și restabilirea situației anterioare de cartea funciară.
În baza art. 14 alin. 3 lit. a, art. 346 Cod procedură penală cu aplic art.998-999 Cod civil și art. 170 Cod procedură penală, a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile și și a dispus anularea ca fals a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1214/06.08.2003 la BNP - și a intabulării de sub B3 din CF 62668 O și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.
A respins daunele morale și materiale solicitate, întrucât nu au fost justificate și dovedite.
În baza art. 118 lit. a Cod penal, a confiscat în favoarea statului contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1214/06.08.2003 la BNP - anulat ca fals.
Prin ordonanța emisă la data de 07.04.2004, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradeaa dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului constând în instituirea ipotecii asupra imobilului situat în O,-, --4,. 76, Jud. B înscris în CF individual 62668 O, nr, top 4937/25/76, măsură care a fost înscrisă în CF și cu privire la care instanța de fond a dispus revocarea și radierea acesteia din CF având în vedere că s-a dispus restabilirea situației anterioare, imobilul revenind astfel în proprietatea părților civile.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat inculpații și, solicitând deopotrivă admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate, ca netemeinică și nelegală și în rejudecarea cauzei pronunțarea unei hotărâri de achitare în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală, motivând că părțile civile, cu ocazia autentificării contractului, au semnat personal la poziția vânzător, știind cu claritate ce acte încheie și că nu există nici o manoperă de inducere în eroare a părților vătămate. În plus, se arată că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradeaa dispus netrimiterea în judecată a notarului public pentru infracțiunea de fals și complicitate la înșelăciune.
Prin decizia penală nr.157/A din 26 mai 2008, fost admis apelul penal declarat de inculpații și și a desființat sentința în sensul că a limitatt conținutul pedepsei accesorii la interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, menținând restul dispozițiunilor sentinței apelate.
S-a reținut că, hotărârea instanței de fond este temeinică și legală sub aspectul reținerii stării de fapt, probele administrate în cauză, ce constau în înscrisuri, depoziții de martori și declarațiile inculpaților, demonstrând cu certitudine că în data de 6.08.2003, cu ocazia încheierii unui contract de împrumut cu garanție imobiliară, au indus în eroare părțile vătămate și atât cu privire la natura juridică a contractului încheiat, cât și cu privire la clauzele acestuia, efectuând manopere dolosive de ascundere a naturii juridice a contractului pe care părțile vătămate l-au semnat în realitate, toate acestea în scopul obținerii unor foloase materiale injuste, cauzându-se astfel părțilot vătămate un prejudiciu în sumă de 5.000 Euro.
S-a apreciat că, vinovăția inculpaților a fost deplin dovedită prin înscrisurile administrate în cauză, în mod deosebit biletele de hârtie scrise olograf de inculpatul în locuința părții vătămate, în prezența martorilor, cât și prin depozițiile martorilor audiați, toate aceste probe, la rândul lor, coroborându-se cu susținerile părților vătămate. Instanța de fond surprinde în mod just aspectul privind conduita inculpatului anterior încheierii contractului și concluzionează corect că aceasta exprimă intenția sa de a induce părțile vătămate asupra naturii juridice a contractului încheiat, fiind evident că de la început demersurile făcute de inculpatul vizau încheierea unui contract de vânzare cumpărare, nu de împrumut.
În ce privește bilețelele la care s-a făcut referire mai sus, acestea conțin niște calcule în ce privește suma împrumutată părților vătămate, calcule ce sunt specifice, prin însumarea acesteia cu dobânda lunară și penalități, unor calcule asupra unei sume ce ar trebui restituită. Mențiunile de pe acest bilet demonstrează susținerile părților vătămate că, în realitate, a fost vorba despre un împrumut. Cu privire la acest bilet, instanța de fond a remarcat în mod corect că atitudinea oscilantă a inculpatului, de a reveni asupra declarațiilor inițiale și de a recunoaște fără nici o justificare mențiunile de la bilet, pe care le califică drept calcule teoretice asupra unor câștiguri dintr-o eventuală afacere, demonstrează în sine nesinceritatea acestuia.
În ceea ce privește susținerile apărării că, urmare a netrimiterii în judecată a notarului public cercetat pentru fals și complicitate la această înșelăciune, nu se poate dispune condamnarea inculpaților nici în prezenta cauză, s-a apreciat că această soluție, în sine, nu îi exonerează de răspundere penală pe inculpați. Acțiunea de inducere în eroare în această cauză trebuie analizată în raporturile dintre părțile vătămate și inculpați, probele administrate fiind corect analizate de instanța de fond, în ce privește demersurile făcute de inculpați privind predarea actelor de identitate a părților vătămate și redactarea contractelor până la momentul când părțile vătămate au fost conduse de către aceștia la notarul public, dovedesc atât intenția, cât și actele materiale de inducere în eroare a părților vătămate, iar în ce privește participația penală a notarului public, deși acesta a fost scos de sub urmărire penală, acest aspect, în sine, nu poate să infirme probațiunea administrată în prezenta cauză.
Față de această stare de fapt, este legală hotărârea instanței de fond sub aspectul condamnării inculpaților pentru faptele comise, aceasta reținând în mod corect că există concurs de infracțiuni, în prezenta cauză fiind aplicate corect dispozițiile art. 33 lit. a Cod penal. În ce privește pedeapsa închisorii aplicată inculpaților și cuantumul acesteia, s-a apreciat că au fost valorificate corect criteriile prev. de art.72 Cod penal. S-au avut în vedere circumstanțele reale ale comiterii faptelor, valoarea prejudiciului, precum și aspectul că acesta este parțial recuperat, circumstanțele personale ale inculpaților, fără antecedente penale, faptul că nu au recunoscut comiterea faptelor, nu au colaborat cu organele judiciare.
În ce privește regimul sancționator, instanța de apel a reținut că instanța de fond, aplicând pedepse accesorii, a interzis nejustificat și dreptul prev. de art. 64 lit. a teza I Cod penal, raportat la natura și gravitatea infracțiunilor comise, nelegalitate ce va fi remediată în calea de atac, prin modificarea conținutului pedepsei accesorii aplicate inculpatului, în sensul interzicerii doar a drepturilor prev. și ped. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
A menținut restul dispozițiunilor sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestor hotărâri, în termen legal, au declarat recurs inculpații și, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor și în urma rejudecării cauzei să se dispună achitarea recurenților în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală.
În subsidiar, se solicită admiterea recursurilor, casarea hotărârilor atacate și încuviințarea, în rejudecare, a audierii notarului public - în calitate de martor.
În motivarea recursurilor se arată, în esență, că nu pot fi condamnați pentru instigare, respectiv complicitate la o infracțiune pentru care prezumtivul autor este scos de sub urmărire penală, în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală, cu motivarea că lipsește atât latura subiectivă cât și latura obiectivă, ori atâta vreme cât lipsește latura obiectivă a infracțiunii cum ar putea fi condamnați instigatorii sau complicii.
Se mai arată că din probele administrate în cauză rezultă că nu sunt întrunite elementele laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune, mai precis nu există acțiunea de inducere în eroare.
Examinând hotărârile atacate prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, având în vedere actele și lucrările dosarului se constată că recursurile sunt fondate pentru următoarele considerente:
În mod corect primele două instanțe au ajuns la concluzia că, în realitate între părți nu s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare, ci un contract de împrumut cu dobândă pentru suma de 2.300 EURO, ce urma să fie restituită la data de 06.01.2004, probele ce au dus la această concluzie fiind detaliat indicate și analizate de către instanțele de fond.
Inducerea însă în eroare a părților civile cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare de către inculpați susținută de părțile civile și însușită de către primele două instanțe, nu poate fi reținută de către C, cu următoarele argumente:
1. În primul rând trebui subliniat faptul că vânzarea-cumpărarea a fost încheiată în formă autentică în fața unui notar public, notar care a fost scos de sub urmărire penală cu privire la acuzațiile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals intelectual, reținându-se că acesta și-a efectuat cu bună credință atribuțiile ( fila 202, dosar nr.187/P urmărire penală ), menționând toate constatările și declarațiile, ordonanța procurorului de scoatere de sub urmărire penală fiind menținută de către instanță.
2. Deși părțile civile au declarat în mod constant că nu au discutat nimic cu notarul în legătură cu încheierea contractului, la confruntarea lui cu notarul public ( fila 50 vol.I, dosar nr.187/P/2004 urmărire penală ), acesta arată "recunosc că anterior redactării contractului, notarul public - a discutat cu mine și cu soția mea, fiind prezent și în a doua încăpere din hol, unde sunt și restul funcționarilor biroului notarial, despre situația mea de căsătorit în momentul cumpărării garsonierei în anul 1997 și în prezent ( 6.08.2003 ), ajungând la concluzia căvânzătoriîn contractul pe care urma să-l redacteze trebuie să fim ambii soți. Deși aveam asupra mea certificatul de căsătorit, eu nu l-am predat notarului pentru că nu mi l-a cerut atunci; după discuția respectivă am ieșit în hol și l-am predat lui să-l predea notarului".
3. Din declarațiile aceleași părți civile confirmate și de declarațiile martorei, părții civile i s-a înmânat un exemplar al contractului pentru a-l citi înainte de a-l semna.
4. Titlul înscrisului semnat de părți este "contract de vânzare-cumpărare scris cu litere majuscule, bolduite, iar semnăturile părților civile apar imediat sub "vânzător".
5. Părțile civile au semnat și înscrisul tipizat de la fila 27 dosar urmărire penală, recunoscând că și-a scris singur numele la rubrica "vânzător".
6. Adeverința de la Asociația de proprietari adusă la biroul notarului a doua zi de către a fost întocmită în conformitate cu prevederilor OG nr.85/2001, care se referă în art.15 la obligativitatea solicitării de către notari a acestor adeverințe în situația înstrăinărilor de apartamente, ori este evident că, față de textul legal reținut în adeverință, partea civilă a comunicat reprezentanților asociației de proprietari la ce-i servește actul solicitat.
7. Nu în ultimul rând trebuie avută în vedere și atitudinea părților civile care declară că, deși au luat cunoștință că au încheiat contract de vânzare-cumpărare doar după ce au ajuns acasă și l-au citit din curiozitate, nu au luat nici o măsură, ba mai mult chiar i-a dus a doua zi notarului adeverința de la asociația de proprietari, fără a face nici o referire la natura actului juridic încheiat.
Din cele arătate rezultă că părțile civile, fără a fi induse în eroare, au acceptat să încheie un contract de vânzare-cumpărare drept garanție a împrumutului luat de la inculpați, urmând ca după restituirea acestuia să li se retransmită dreptul de proprietate asupra imobilului, practică des uzitată de către persoanele ce acordă împrumuturi cu dobândă cămătărească.
Prin urmare, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții, respectiv latura obiectivă, Curtea va înlătura dispoziția de condamnare a inculpaților în baza art.215 alin.2 și 3 Cod penal și va dispune achitarea acestora în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală.
De asemenea, va dispune achitarea inculpaților și sub aspectul infracțiunii de instigare, respectiv complicitate la fals intelectual nefiind întrunite, pentru considerentele arătate, nici elementele constitutive ale acestei infracțiuni, contractul încheiat exprimând consimțământul părților.
Cât privește latura civilă așa cum s-a mai arătat, din probele administrate, rezultă că intenția reală a părților a fost de a încheia un contract de împrumut, recurgându-se însă la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare pentru a garanta restituirea împrumutului deoarece textele legale în vigoare interzic acordarea de împrumuturi de către persoanele fizice cu dobânzi mai mari decât dobânda legală ( OG nr.9/2000 ).
Potrivit art. 968 Cod civil, cauza este ilicită atunci când este prohibită de lege, când este contrarie bunelor moravuri sau ordinii publice, ori în speță scopul imediat urmărit de părți nu a fost acela de a dobândi dreptul de proprietate asupra imobilului, respectiv prețul, ci acela de a disimula o operațiune ilicită, respectiv împrumutul cu camătă, cauza fiind ilicită, ceea ce atrage nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare.
Față de cele arătate, deoarece dispozițiilor art.346 alin.2 Cod procedură penală permit soluționarea laturii civile în situația achitării pe temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală, curtea va constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți pentru cauză ilicită și va dispune restabilirea situației anterioare prin anularea înscrierilor din cartea funciară și restituirea sumei împrumutate la care se va adăuga dobânda legală.
Deoarece părțile civile au achitat inculpaților suma de 180 EURO cu titlu de dobândă din dobânda legală datorată, urmează a se scădea această sumă.
Pentru aceste considerente în baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală recursurile urmează a fi admise în sensul arătat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală,
ADMITE recursurile penale declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.157/A din 26 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor și a sentinței penale nr.545 din 2 aprilie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care le casează și modifică în totalitate.
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală achită pe inculpatul sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.215 alin.2 și 3 Cod penal și art.25 raportat la art.289 alin.1 Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală, achită pe inculpata sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.215 alin.2 și 3 Cod penal și art.26 raportat la art.289 alin.1 Cod penal.
În baza art.346 alin.2 Cod procedură penală, constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părțile civile și, pe de o parte, în calitate de vânzători și inculpata, pe de altă parte, în calitate de cumpărător, cu privire la imobilul înscris în CF colectiv nr.58144 O și CF individual nr.62668 O cu nr.topo 4937/25/76 autentificat sub încheierea nr.1214/06.08.2003 de Biroul Notarului Public -.
Dispune restabilirea situației anterioare.
Anulează înscrierea din CF individual 62668 cu nr.topo 4937/25/76 de sub 4 și dispune revenirea la situația de sub 3.
Obligă părțile civile și să restituie inculpatei suma de 2.300 EURO ( sau echivalentul acesteia în lei la data plății ) și dobânda legală aferentă acestei sume din care se va scădea suma de 180 EURO ( sau echivalentul în lei la data plății ) achitată de părțile civile cu titlu de dobândă.
Dispune revocarea sechestrului penal asigurător instituit asupra imobilului înscris în CF individual 62668 O prin ordonanța din 7.04.2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
decizie - jud.- -
În concept - 16.12.2008
Judecători apel -;
Judecător fond -
decizie -
2 ex./22.12.2008
Președinte:Marinela CrișanJudecători:Marinela Crișan, Adela Condrovici, Daniela Sotoc
