Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 625/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 625

Ședința publică de la 26 2008

PREȘEDINTE: Mircea Mugurel Șelea JUDECĂTOR 2: Membri Liana Balaci

- - - - judecător

- - - judecător

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj împotriva deciziei penale mr. 149 de la 4 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile, inculpatul fiind reprezentat de avocat, desemnată din oficiu.

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatând că nu mai sunt cereri sau excepții, s-a acordat cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul Parchetului a solicitat admiterea recursului și casarea în parte a ambelor hotărâri pronunțate ca fiind nelegale și netemeinice deoarece în mod nelegal s-a dispus condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 280 din legea nr. 53/2003, cu aplic. art. 13 cod penal, în condițiile în care intervenise termenul de prescripție specială a răspunderii penale pentru această infracțiune, conform art. 124 cod penal, astfel încât se impune încetarea procesului penal pentru această infracțiune, în baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. g cod pr.penală, iar individualizarea pedepsei a fost greșit făcută de către instanța de apel prin raportare la dispozițiile art. 72 cod penal, cu atât mai mult cu cât anterior inculpatul fusese condamnat pentru infracțiuni asemănătoare cu cele care fac obiectul prezentei cauze. Privitor la motivul al doilea din recursul formulat de parchet, respectiv cel referitor la anularea biletelor la ordin emise fără acoperire de către inculpat, reprezentantul Parchetului a arătat că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Avocat, pentru inculpat, a solicitat admiterea recursului Parchetului în ceea ce privește primul motiv de recurs - intervenirea prescripției speciale pentru infracțiunea prev. de art. 280 din Legea nr. 53/2003, lasă la aprecierea instanței soluționarea celui de-al doilea motiv de recurs - anularea biletelor la ordin și solicită respingerea celui de-al treilea motiv de recurs deoarece s-a realizat o corectă individualizare a pedepsei aplicată inculpatului.

CURTEA,

Asupra recursului de față:

Prin sentința penală nr. 3412/ 09.08.2006, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr.8691/2005, în baza art.334 Cod pr.penală, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, din infracțiunea prev. de art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal, cu aplic.art.37 lit. a Cod penal, în infracțiunea prev. de art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal.

În baza art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal, a condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la data de 18 mai 1952, în comuna, județul D, cetățean român, studii 12clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, divorțat, domiciliat în comuna, sat. e, județul D, recidivist, la pedeapsa de 8 ani închisoare.

În baza art.280 din Legea 53/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art.865Cod penal, rap. la art.85 alin.1 Cod penal, s-a anulat beneficiul suspendării sub supraveghere pentru pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit a-c Cod penal, aplicată inculpatului prin nr.1015/ 26.02.2002 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin nr.1352 din 7 octombrie 2003 a Curții de Apel Craiova.

Instanța a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a-c Cod penal, în două pedepse de câte 8 luni închisoare, aplicată în baza art.290 Cod penal, în pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată în baza art.31 alin.2 Cod penal rap.la art.40 din Legea 82/1991 și art.289 Cod penal și în pedeapsa de 3 ani închisoare și 5ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a-c Cod penal, aplicată în baza art.13 din Legea 87/1994.

În baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele de mai sus, cu pedepsele aplicate în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute în final 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a, b, c Cod penal, după executarea pedepsei principale.

S-a luat act că prin 1015/2002 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin nr.1352/2003 a Curții de Apel Craiova, s-a grațiat integral pedeapsa de 7 luni închisoare, aplicată inculpatului în baza art.290 Cod penal.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă de mai sus, perioada executată de inculpat de la 29.09.1994 la 9.11.1994 și de la 4.05.1999 la 28.07.1999.

S-au aplicat art.64 lit.a-c Cod penal și art.71 Cod penal.

S-a admis acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul la 97.065,42 lei despăgubiri către partea civilă, cu sediul în comuna Podari, jud.

S-a respins acțiunea civilă a părții civile CAS D, cu sediul în C,- bis, județul

S-a luat act că Agenția Națională de Administrare Fiscală B, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art.118 lit.d Cod penal, s-a dispus confiscarea specială, cu titlu de măsură de siguranță, a sumei de 7.789,77 lei de la inculpat,

A fost obligat inculpatul la 1.100 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu apărător oficiu la instanță.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova cu nr.1621/P/2003, s-a dispus punerea în mișcare și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 alin.1, 2și 3 Cod penal, cu aplic. art.37 lit. a Cod penal; art.280 din Legea 53/2003 ( Codul Muncii ), cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal.

În fapt, s-au reținut următoarele:

1. La data de 30.06.1998, sub numărul 3292 au fost autentificate la Biroul Notarului Public " " actul adițional la contractul și statutul SC SRL C, prin care inculpatul devenea asociat unic și administrator al acestei societăți.

În această calitate, la începutul anului 2002 inculpatul a obținut de la SC SA Hoc omandă, în vederea livrării de motorină.

În acest scop, după unele discuții prealabile cu reprezentanții SC SRL din com. Podari, jud. B, inculpatul a achiziționat de la această societate, în baza facturilor fiscale -/ 14.02.2002 și -/ 20.02.2002, cantitatea de 51.480 kg de motorină, în valoare totală de 970.654.174 lei.

Pentru plata combustibilului, inculpatul a emis la data de 25.02.2002 un bilet la ordin în valoare de 280.000.000 lei cu scadență la 20.05.2002, iar la data de 05.04.2002 un alt bilet la ordin în valoare de 420.000.000 lei cu scadență la 20.05.2002.

Fiind introduse spre decontare, plata ambelor bilete la ordin a fost refuzată din cauza lipsei de disponibil din contul SC SRL

Astfel, imposibilitatea onorării la plată a biletelor la ordin era cunoscută chiar de inculpat, anterior datei de 12.11.2002, când a solicitat Secției Comerciale și de contencios Administrativ a Tribunalului Dolj deblocarea conturilor societății sale, cerere ce a fost apreciată de instanță ca neîntemeiată.

În continuare, inculpatul a procedat la vânzarea oțelurilor laminate către 4 societăți, respectiv SC SRL H, SC SA B și SC SRL

S-a reținut că intenția inculpatului a fost demonstrată și de faptul că acesta a înregistrat în evidența contabilă a societății în întregime, veniturile obținute în urma valorificării bunurilor livrate de societatea din

Astfel, atât în cuprinsul procesului verbal nr.106/ 14.01.2004 al Direcției Generale a Finanțelor Publice D - Direcția Control Fiscal, cât și din cel al raportului de expertiză contabilă judiciară, rezultă că inculpatul nu a înregistrat în evidențele contabile ale societății suma de372.105.422 lei.

2. Pentru perioada octombrie 2001-octombrie 2002, societatea administrată de inculpat a fost supusă unor controale, având ca obiect colectarea și virarea contribuțiilor către sistemul public de asigurări speciale, către bugetul asigurărilor pentru șomaj și către bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

Cu această ocazie, s-a constatat că în perioada susmenționată deși salariaților SC SRL C li s-au reținut contribuțiile datorate sistemului public de asigurări sociale bugetului asigurărilor pentru șomaj și bugetului asigurărilor sociale de sănătate, inculpatul nu a virat aceste sume, acumulând o restanță în cuantum de 77.897.750 lei, aspecte ce au fost confirmate și în cuprinsul raportului de expertiză contabilă.

În baza probelor administrate în cele două faze procesuale, instanța a constatat că starea de fapt expusă în rechizitoriu este corectă, fapta inculpatului de a determina partea vătămată SC SRL din comuna Poduri, județul B, să încheie un contract de vânzare - cumpărare, prin prezentarea a 2 bilete la ordin, deși inculpatul nu a avut nici un moment intenția de a-și îndeplini obligația de plată a prețului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal.

S-a mai apreciat că faptele inculpatului săvârșite în perioada 2001-octombrie 2002, în baza unei rezoluții infracționale unice, constând în neplata contribuțiilor reținute de la angajați și datorate sistemului public de asigurări sociale bugetului asigurărilor pentru șomaj și bugetului asigurărilor sociale de sănătate, în sumă totală de 7.789,77 lei, fapte săvârșite în baza unei rezoluții infracționale unice, întrunesc, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.280 din legea 53/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și ale art.13 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere modul de săvârșire a faptelor și prejudiciul produs, dar și perseverența infracțională a acestuia, demonstrată în cauză și atitudinea de pe parcursul procesului penal, inculpatul neprezentându-se la nici un termen de judecată pentru a fi audiat, fapt ce probează că inculpatul nu își asumă responsabilitatea faptelor sale, apreciind că numai prin executarea pedepselor în regim de detenție va putea fi atins scopul preventiv și educativ prevăzut de legiuitor.

Sub aspect civil, instanța a admis acțiunea civilă și a obligat inculpatul la 97.065,42 lei despăgubiri către partea civilă SC SRL, cu sediul în comuna Poduri, județul

Instanța a respins acțiunea civilă a părții civile CAS

S-a luat act că Agenția Națională de Administrare Fiscală B, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art.118 lit. d Cod penal, instanța a dispus confiscarea specială, cu titlu de măsură de siguranță, a sumei de 7.789,77 lei de la inculpat.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova și inculpatul, acesta din urmă, fără însă a preciza în scris motivele.

În motivarea apelului declarat de parchet, s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise de inculpat din infracțiunea prev. de art.215 alin.1, 2 și 3 din Cod penal și art.280 din Legea 531/2003, cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, în infracțiunea prev. de art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal și în art.280 din Legea 531/2003, considerând că nu este recidivist, întrucât în mod greșit concluzia instanței de judecată a fost aceea că infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin nr. 1015/2002 au fost concurente cu infracțiunile cercetate în prezenta cauză, în realitate nefiind întrunite condițiile pentru existența concursului de infracțiuni, fiind îndeplinite cerințele legii pentru starea de recidivă.

Prin decizia penală nr. 143 din 25 aprilie 2007, Tribunalul Dolj a respins apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova și a admis apelul inculpatului.

S-a desființat în parte sentința pe latură penală și s-au descontopit pedepsele.

S-a redus cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin.1, 2, 3 Cod penal de la 8 ani închisoare la 4 ani închisoare.

În baza art.33 lit.a, 34 lit. b Cod penal, s-au recontopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute în final 4 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a, b, c Cod penal, după executarea pedepsei principale.

S-au aplicat prevederile art.64 lit. a, b, Cod penal, pe durata prev. de art.71 Cod penal.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției.

Instanța de apel analizând legalitatea și implicit temeinicia sentinței de fond, în raport de criticile precizate în scris și oral în calea de atac ordinară exercitată atât de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, cât și de către apelantul inculpat, a constatat că un prim aspect de nelegalitate invocat de către parchet îl constituie nereținerea de către instanța de fond a stării de recidivă postcondamnatorie, în care se afla inculpatul apelant la data comiterii faptelor penale ce fac obiectul prezentei cauze aflate pe rol.

Raportat la data comiterii faptelor s-a constatat că pentru infracțiunea pentru care se susține în motivele de apel, respectiv pentru fapta penală prev. de art. 215 alin.1, 2, 3 Cod penal, critica adusă de către parchet sentinței instanței de fond este neîntemeiată.

Infracțiunea prev. de art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal, a fost comisă la datele de 25.02.2002, și respectiv 5.04.2002, inculpatul fiind condamnat prin nr.1015/ 12.03.2002 a Judecătoriei Craiova la o pedeapsă de 3 ani închisoare, sentință rămasă definitivă prin nr.352/ 7.10.2003 a Curții de Apel Craiova.

Raportat la data comiterii faptelor penale deduse judecății și data rămânerii definitive a sentinței de condamnare nr.1015/2002 a Judecătoriei Craiova, s-a constatat că faptele din prezenta cauză sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat ulterior.

În acest context, în mod corect prima instanță a aplicat prevederile legii material penale prev. de art.865Cod penal, rap. la art.85 alin.1 Cod penal.

Sub aspectul temeiniciei sentinței, s-a constatat că în raport de datele personale ale inculpatului (vârsta, starea de sănătate precară certificată de actele medicale depuse la dosarul cauze) împrejurările faptei, data comiterii faptei, sub aspect preventiv-educativ, scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unui cuantum mai redus al pedepsei decât cel aplicat inițial.

Un alt element definitoriu ce trebuie apreciat în conformitate cu preved.art.72 Cod penal, l-a reprezentat împrejurarea că de la data comiterii faptelor - 2002 -, și până în prezent nu există date că apelantul inculpat ar mai săvârșit fapte de natură antisocială.

În raport de cele precizate, s-a respins apelul parchetului ca nefondat și a fost admis apelul inculpatului.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul.

În motivele de recurs ale parchetului a fost criticată soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât instanțele nu au constatat abrogate disp. art. 280 din Legea nr. 53/2003 ( Codul Muncii ), nu s-a avut în vedere cererea de amânare formulată de inculpat pentru ultimul termen de judecată, instanța de apel nepronunțându-se cu privire la aceasta, iar în raport de criteriile de individualizare prev. de art. 72.C.P.P. nu se impunea reducerea pedepsei.

Prin motivele de recurs formulate de inculpat, acesta a arătat că este de acord cu primele 2 puncte din motivele parchetului și a mai solicitat reducerea pedepsei, având în vedere vârsta sa înaintată și starea precară de sănătate, urmând a se face aplicarea art. 74, 76.

Cod Penal

Prin decizia penală nr.1020 din 07 decembrie 2007 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de Apel Craiova, a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul, împotriva deciziei penale nr.143 din 25 aprilie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-; a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecarea apelurilor la Tribunalul Dolj.

În baza art.192 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, fiind virată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Dolj.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Craiovaa constatat că

la data de 24 aprilie 2007, anterior ultimului termen de judecată din 25 aprilie 2007, s-a primit la dosarul instanței de apel o cerere de amânare formulată de inculpatul, prin care acesta solicita acordarea unui nou termen de judecată întrucât este bolnav și necesită tratament medical, la cerere fiind anexate acte medicale din care rezultă că inculpatul suferă de angină pectorală, însă, din cuprinsul practicalei deciziei penale pronunțate de instanța de apel, s-a constatat că aceasta a omis să analizeze și să se pronunțe asupra cererii formulate de inculpat, deși cererea de amânare respectivă viza una dintre modalitățile de exercitare de către acesta a dreptului la apărare.

Primind cauza spre rejudecare, Tribunalul Dolja înregistrat-o sub nr- la data de 10.01.2008.

În îndrumările Deciziei penale de casare nr. 1020/2007 a Curții de Apel Craiovas -a arătat că în mod greșit instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la cerere de amânare formulată de inculpatul, iar în rejudecarea apelului, instanța va avea în vedere și critica adusă de parchet cu privire la faptul că în mod greșit nu s-au constatat abrogate dispozițiile art. 280 din Legea nr. 53/2003 ( Codul Muncii ).

După casarea deciziei penale, Tribunalul, examinând apelurile formulate în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, de îndrumările deciziei de casare, sub toate aspectele de fapt și de drept, văzând și dispozițiile art. 371 și 372 și 378 C.P.P. vor fi admise apelurile formulate însă pentru următoarele motive:

Prin decizia penală nr. 149 din 4 iunie 2008, Tribunalul Dolj, s-au admis apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova și inculpatul, fiul lui și, s-a desființat sentința penală în parte sub aspectul laturii penale; au fost înlăturate aplicarea dispozițiilor art.334 p și art.37 lit.a

Cod Penal

S-au descontopit pedepsele aplicate inculpatului.

A fost redus cuantumul pedepsei aplicate inculpatului de la 8 ani închisoare la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.215 alin.1, 2, 3.p și de la 5 luni închisoare la 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.280 din Legea 53/2003 cu aplicarea art.13

Cod Penal

În baza art.36 alin.1 p, art.33 lit.a p, art.34 lit.b Cod Penal, art.35 alin.1 au Cod Penal fost recontopite pedepsele aplicate în cauză cu pedepsele aplicate prin sentința penală nr.1015/2002 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr.1352/ 07.10.2003 a Curții de Apel Craiova pentru care s-a dispus anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b, c

Cod Penal

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev de art.64 lit. a teza a II-a și b pe Cod Penal durata prev de art.71

Cod Penal

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale nr.1015/2002 a Judecătoriei Craiova și ale sentinței penale apelate.

Deși legal citat pentru a se prezenta la instanță în vederea audierii,conform dispozițiilor art.378 alin.1/1C.P.P. inculpatul nu s-a prezentat la instanță și nu indicat vreo schimbare a domiciliului și nu a formulat cereri de probatoriu.

Probatoriul administrat în tot cursul procesului penal - respectiv, declarațiile părților vătămate, facturile fiscale de aprovizionare a motorinei de la SRL Poduri, B, bilete la ordin emise în favoarea societății din B, înscrisuri, documente de aprovizionarea oțelurilor laminate de la SC SA H, documente de valorificare a acestor produse, procesul verbal nr. 106/14. 01.2004 al Direcției Controlului Fiscal din cadrul DGFP D, procesul verbal din 04 08 2004 al Serviciului de informații și Monitorizare Fiscală din cadrul DGFP D, sesizarea D, raportul de expertiză contabilă judiciară, raportul de expertiză medico legală psihiatrică, declarațiile martorilor, și - confirmă vinovăția inculpatului, cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1,2,și 3.în Cod Penal dauna părții vătămate SRL și infracțiunii prevăzută de art. 280 din Legea 53/2003 ( Codul Muncii ) cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 13, infracțiune constând în fapta inculpatului care, în perioada octombrie 2001 - octombrie 2002, în mod repetat, în baza aceleași rezoluții infracționale, în calitate de angajator în cadrul SRL C, nu a depus, în termen de 15 zile, în conturile stabilite, sumele încasate de la salariați cu titlul de contribuție către sistemul public de asigurări sociale, către bugetul asigurărilor pentru șomaj și către bugetul asigurărilor de sănătate, acumulând o restanță în cuantum de 77. 897. 750 lei vechi.

Instanța de fond a reținut o stare de fapt și o încadrare juridică în concordanță cu probatoriul administrat în cauză, în mod corect stabilind că nu se poate reține aplicarea recidivei postcondamnatorii prevăzută de art. 37 lit. a, însă în mod nelegal dispunând schimbarea încadrării în temeiul art. 334 C.P.P.; reținerea în mod incorect a stării de recidivă - stare legală de agravare - nu implică schimbarea încadrării juridice întrucât această stare de agravare nu ține de încadrarea juridică a faptei. Față de data rămânerii definitive a

sentinței penale nr. 1015/2002 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr. 1352/27 10 2003 Curții de Apel Craiova, și data săvârșirii faptelor pentru care este cercetat inculpatul, instanța de fond în mod corect a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile privind concursul de infracțiuni, respectiv dispozițiile art. 36 alin.1 raportat la art. 33 lit. art. 34 lit. b și art. 35 alin.1.

În ceea ce privește critica formulată de procuror privind abrogarea dispoz.art.280 din Lg.53/2003, tribunalul reține și constată că această infracțiune nu a avut dezincriminată prin abrogarea dispusă de articol 16 pct.b din Lg.241/2005 pentru combaterea evaziunii întrucât fapta se regăsește incriminată în textul articolului 6 din Legea nr.241/2005; în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.13 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile, întrucât limitele de pedeapsă prevăzute pentru această infracțiune în noua redactare a art.6 din lg.241/2005 sunt mai mari, respectiv de la 1an la 3 ani închisoare sau amendă, față de limitele de pedeapsă prevăzute de art. 280 din Lg.53/2003, dispoziții în vigoare la data trimiterii în judecată, respectiv limite de la 5 luni la 6 luni închisoare sau amendă.

Sunt întemeiate criticile inculpatului cu privire la greșita aplicare a dispozițiilorart.72 Cod Penal,cuantumul pedepselor aplicate fiind prea mare raportat la împrejurările și modul de săvârșire al faptelor, urmările produse, gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care este cercetat inculpatul, dar și persoana acestuia, faptul că a recunoscut și regretat săvârșirea faptelor, este în vârstă, integrat social, cu o stare a sănătății precară.

Observând limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul, având în vedere împrejurările reținute mai sus și dispozițiile art.72 Cod Penal, instanța de apel apreciază că pedepsele cu închisoare orientate la minimul special prevăzut de legea penală pentru fiecare din infracțiunile reținute în sarcina inculpatului corespund gradului de pericol social concret al infracțiunilor pentru care este cercetat inculpatul.

Astfel, se va reduce cuantumul pedepselor aplicate inculpatului, de la 8 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 al.1,2,3 Cod Penal, și de la 5 luni închisoare la 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.280 din Lg.53/2003( Codul muncii ) cu aplicarea art. 13.Cod Penal

În mod corect instanța de fond a făcut aplicarea art. 86/5 Cod penal rap.la art. 85.Cod Penal și nu dispus anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu privire la pedepsele aplicate prin sentința penală nr.1015/2002a Judecătoriei Craiova, definitivă prin nr.1352/ 07.2003 a Curții de Apel Craiova, întrucât infracțiunile pentru care este cercetat în prezenta cauză - concurente cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prin nr.1015/2002 a Judecătoriei Craiova - au fost descoperite înainte de împlinirea termenului de încercare la data de 27.10.2004, (termenul de încercare stabilit prin 1015/2002, de 6 ani închisoare fiind calculat începând cu data de 27.10.1998) urmărirea penală pentru infracțiunile pentru care este cercetat în prezenta cauză fiind începute la 18.08.2004.

În temeiul art.36 al.1C.p., art.33 lit.a, 34 lit.b și Cod Penal alin.1 Cod Penal, se vor recontopi pedepsele executabile aplicate prin 1015/2002 a Judecătoriei Craiova cu pedepsele aplicate pentru cauza în speță, astfel, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară de 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b,c Cod Penal, pedeapsă stabilită prin nr.1015/2002 a Judecătoriei Craiova și pentru care există autoritate de lucru judecat. Tribunalul apreciază că pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu executare în regim de detenție, poate duce la îndeplinirea scopului educativ și preventiv al pedepsei așa cum este el definit de articolul 52 penal.

Având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor pentru care este condamnat inculpatul, urmările produse și persoana acestuia, instanța de apel, văzând și dispozițiile art.371 p Cod Penal, privind efectul devolutiv al apelului, apreciază ca proporțională și oportună aplicarea pedepsei accesorii numai a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, teza a II-a și b Cod Penal, respectiv interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe durata prevăzută de art.72 al.1 și 2.

Cod Penal

Constatând că nu mai există alte motive de netemeinicie sau nelegalitate, s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate atât sub aspectul laturii penale cât și cu privire la rezolvarea acțiunii penale, tribunalul apreciind că s-a făcut o corectă aplicare a dispoz. art.346 C.P.P. art.14 și 15.C.P.P. raportat la art.998, 999 Cod civil, precum și art.118 lit. d.

C.P.P.

Împotriva deciziei Tribunalului Dolj cât și a soluției instanței de fond a formulat recurs Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, criticându-le ca fiind greșite deoarece pentru infracțiunea prev. de art. 280 din Legea nr. 53/2003, cu aplic. art. 41 alin.2 și art. 13 cod penal, în mod greșit instanțele au pronunțat o soluție de condamnare a inculpatului deoarece în cauză sunt incidente dispoz. art. 124 cod penal, cu privire la intervenirea prescripției speciale, și cum termenul de prescripție general este de 3 ani iar inculpatul a săvârșit infracțiunea prev. de art. 280 din Legea nr. 53/2003 în perioada octombrie 2001 - noiembrie 2002, rezultă că termenul de 3 ani a fost depășit cu încă J, fiind astfel incidente dispoz. art. 124 cod penal și art. 11 pct. 1 lit. b rap. la art. 10 lit. g cod pr.penală.

A doua critică a Ministerului Public vizează neanularea celor două bilete la ordin emise fără acoperire (fila 28, 29 dosar) iar cea de-a treia se referă la cuantumul prea redus al pedepsei aplicate pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin.1,2,3 cod penal, în condițiile în care inculpatul a mai fost condamnat de două ori pentru infracțiuni de același gen. De asemenea, Ministerul Publica mai arătat că la individualizarea pedepse în prezenta cauză, nu a fost avut în vedere faptul că în anul 2002 inculpatul a mai condamnat la 3 ani închisoare, fără ca pedeapsa să contribuie la reeducarea lui iar acesta nu s-a prezentat niciodată pe parcursul procesului penal, în fața instanței de judecată.

Examinând recursul, prin prisma criticilor formulate, Curtea urmează ca în baza art. 38515pct. 2 lit. d cod pr.penală să admită recursul parchetului.

Prima critică formulată de Ministerul Public se referă la greșita condamnare a inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 280 din Legea nr. 53/2003, cu aplic. art. 41 alin.2 și art. 13 cod penal, deoarece instanțele nu au făcut aplicarea în cauză a dispoz. art. 124 cod penal privitoare la prescripția specială, în raport cu limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor pentru infracțiunea sus menționată și data săvârșirii faptei.

Sub acest aspect, se constată că prin decizia penală nr.1020 din 07.12.2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul -, au fost admise recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul, cu consecința casării deciziei penale nr.143 din 25.04.2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și trimiterii cauzei spre rejudecarea apelurilor la această instanță, dându-se indicația expresă Tribunalului Dolj să examineze, cu ocazia rejudecării, printre alte motive de nelegalitate a deciziei și verificarea criticii aduse de parchet referitoare la constatarea ca fiind abrogat a art.280 din Legea 53/2003 ( Codul Muncii ).

Conformându-se deciziei de casare, Tribunalul Dolj prin decizia penală nr.149 din 04.06.2008 a examinat critica formulată de către Ministerul Public și a constatat că infracțiunea prev.de art.280 din Legea 53/2003 nu a fost dezincriminată prin abrogarea dispusă de art.16 pct.b din Legea 241/2005 pentru combaterea evaziunii fiscale, întrucât această faptă se regăsește din nou încriminată în textul art.6 din acest ultim act normativ, în cauză fiind astfel aplicate disp.art.13 din Codul penal referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile. Examinând comparativ limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiune în cele două texte de lege sus menționate, instanța a constatat că legea penală mai favorabilă este cea prevăzută de art.280 din Legea 53/2003, dispoziție în vigoare la data trimiterii inculpatului în judecată, deoarece limitele de pedeapsă sunt de la 5 luni la 6 luni închisoare sau amendă, pe când art.6 din Legea 241/2005 stabilește limite minime și maxime de pedeapsă mult mai mari, respectiv de la 1 an la 3 ani închisoare sau amendă.

În aceste condiții, instanța a constatat că se impune în continuare analizarea săvârșirii de către inculpat a infracțiunii prev.de art.280 din Legea 53/2003 cu aplic.art.13 din Codul penal, condamnându-l pe acesta la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru această infracțiune.

Potrivit art.3859alin.1 pct.15 p, hotărârile sunt supuse casării când persoana condamnată a fost înainte judecată în mod definitiv pentru aceeași faptă, sau dacă există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, pedeapsa a fost grațiată ori a intervenit decesul inculpatului.

Prin raportare la textul de lege sus menționat, Curtea va constata că inculpatul se află, în ceea ce privește infracțiunea prev.de art.280 din Legea 53/2003 cu aplic.art.13 din Codul penal, în prima variantă a celei de a II-a teze din cuprinsul pct.15, în sensul că în speță există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, respectiv prescripția.

Astfel, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor pentru infrac.prev.de art.280 din Legea 53/2003, instanța va constata că termenul de prescripție a răspunderii penale se încadrează în disp.art.122 pct.1 lit.e din Codul penal, fiind de respectiv 3 ani. De asemenea, art.124 p, prevede că prescripția înlătură răspunderea penală ori câte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art.122 cod penal este depășit cu încă Coroborând dispozițiile art.122 cu art.124 p, instanța va constata că pentru infrac.prev.de art.280 din Legea 53/2003 termenul de prescripție special este de 4 ani și 6 luni.

Cum art.122 pct.2 p prevede că termenul de prescripție în cazul infracțiunilor continuate se calculează de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni, și cum fapta imputată inculpatului a fost săvârșită în perioada octombrie 2001 - octombrie 2002, rezultă că termenul de prescripție specială de 4 ani și 6 luni s-a împlinit în luna aprilie 2007, astfel încât în cauză sunt incidente dispoz.art.11 pct.2 lit.b p, rap.la art.10 pct.1 lit.g p, urmând ca instanța să dispună încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.280 din Legea 53/2003 cu aplic.art.13

C de-al doilea motiv de critică formulat de Ministerul Public vizează neanularea de către instanțe a celor două bilete la ordin emise de inculpat fără acoperire și existente la filele 28 și 29 - dosar urmărire penală.

Privitor la acest motiv de apel, Curtea constată că prin rechizitoriul din 30 martie 2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infrac.prev.de art.215 alin.1,2 și 3 p, deoarece în calitate de asociat unic și administrator la SC SRL Cai ndus în eroare reprezentanții părții vătămate SC SRL din Comuna Poduri Județul B, prin emiterea la 25.02.2002 și respectiv 20.05.2002, pentru achiziționarea cantității de 51.480 kg. motorină în valoare de 970.654.174 lei ROL, a două bilete la ordin a căror plată a fost ulterior refuzată din cauza lipsei de disponibil bănesc.

Astfel, se constată că deși parchetul a făcut trimitere expres în rechizitoriu la dispozițiile art.215 alin.2 p, constatând totuși că mijlocul fraudulos utilizat de inculpat - biletele la ordin emise fără acoperire, nu constituie prin ele însăși infracțiuni, nu a dispus trimiterea în judecată a inculpatului și cu privire la aceste infracțiuni, neexistând astfel în cauză situația concursului de infracțiuni.

Cum instanța nu a fost investită în mod legal cu infracțiunea de fals în ceea ce privește cele două bilete la ordin emise fără acoperire, în cauză nu se poate reține aplic.disp.art.348 p, referitoare la desființarea totală sau parțială a unui înscris, astfel încât ambele instanțe, de fond și apel au procedat în mod legal neanulând cele două bilete la ordin.

Referitor la cel de al treilea motiv de critică formulat de apelantul parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Curtea va constata că acesta este întemeiat, în cauză fiind aplicabile disp.art.3859alin.1 pct.14 p, în sensul că pedeapsa aplicată inculpatului pentru infrac.prev.de art.215 alin.1,2,3 p, este greșit individualizată în raport cu prevederile art.72

Astfel, se constată că pentru săvârșirea infrac.prev.de art.215 alin.1,2,3 p inculpatul a fost condamnat de Judecătoria Craiova la 8 ani închisoare, la stabilirea acestei pedepse instanța a avut în vedere modul de săvârșire a faptei și prejudiciul cauzat, precum și perseverența infracțională a acestuia, cât și atitudinea avută pe parcursul procesului penal.

Prin decizia penală nr.149 din 04.06.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj după casarea cu rejudecare dispusă de Curtea de Apel Craiova, pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infrac.prev.de art.215 alin.1,2,3 p, a fost redusă la 3 ani închisoare, cu motivarea că a fost greșit aplicat în cauză art.72 p, prin raportare la gradul de pericol social concret al infracțiunii, persoana acestuia, poziția de regret manifestată pe parcursul procesului penal, vârsta și starea sănătății precare.

Art.72 p prevede că la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea personală.

Curtea va constata că aceste criterii sus menționate au fost eronat interpretate și aplicate de către Tribunalul Dolj, la stabilirea cuantumului pedepsei aplicată inculpatului pentru săvârșirea inf.prev.de art.215 alin.1,2,3 p, de 3 ani închisoare. Astfel, tribunalul a considerat că pedeapsa aplicată de instanța de fond este prea mare prin raportare la împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, urmările produse, gradul de pericol social, persoana inculpatului, faptul că acesta a recunoscut și regretat săvârșirea faptei, vârsta lui, starea sănătății precare și integrarea sa în societate.

Analizând individual fiecare din criteriile prev.de art.72 p și avute în vedere de Tribunalul Dolj, instanța constată că această instanță le-a aplicat în mod greșit, ajungând la o dozare nerealistă a pedepsei, în contradicție chiar cu aceste criterii. În acest context, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra patrimoniului, de o deosebită gravitate (art.215 alin.1,2,3 p), legiuitorul stabilind pentru această infracțiune limite de închisoare de la 3 la 15 ani. Aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare - la nivelul minimului special prevăzut de lege, nu se justifică, având în vedere modul concret de săvârșire a faptei de către inculpat - prin inducerea în eroare a unui cocontractant folosind două bilete la ordin fără acoperire, emise la date diferite, prejudiciul major cauzat părții civile - aproape 1.000.000.000 lei ROL cât și faptul că acest prejudiciu nu a fost recuperat nici măcar parțial până la data pronunțării prezentei decizii a curții.

De asemenea, nici circumstanțele personale ale inculpatului nu pot constitui elemente de natură a-i ușura pedeapsa aplicată și orientarea acesteia la nivelul minimului special prevăzut de lege, în condițiile în care inculpatul nu s-a prezentat nici dată pe parcursul cercetării judecătorești, iar anterior, a mai fost condamnat definitiv pentru infracțiuni de natură economică, ceea ce denotă o perseverență infracțională.

Concluzionând, Curtea apreciază că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prev.de art.215 alin.1,2,3 p, prin decizia penală nr.149 din 4 iunie 2008 a Tribunalului Dolj, a avut la bază o interpretare greșită a criteriilor de individualizare prev.de art.72 p, menținerea ei fiind în contradicție chiar cu scopul pedepsei prevăzut de art.52

Realizând o nouă individualizare a pedepsei aplicată inculpatului pentru inf.prev.de art.215 alin.1,2,3 p, în baza art.3859alin.1 pct.14 p, și având în vedere criteriile generale de individualizare prev.de art.72 p, respectiv limitele de pedeapsă din partea specială a codului penal, gradul de pericol social al faptei, persoana infractorului, conform și celor menționate anterior, instanța apreciază cp o pedeapsă de 5 ani închisoare ar fi în concordanță cu elementele de individualizare menționate și ar contribui la atingerea scopului preventiv și educativ prev.de art.52

Având în vedere considerațiile expuse anterior, Curtea urmează ca în baza art.38515pct.2 lit.d p, constatând că în speță sunt incidente cazurile prevăzute în art.3859alin.1 pct.14 și 15 p, va admite recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj și, casând în parte sentința Judecătoriei Craiova și decizia Tribunalului Dolj, sub aspectul laturii penale, va descontopi pedepsele aplicate inculpatului, iar în baza art.11 pct.2 lit.b p, rap.la art.10 lit.g p, va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infrac.prev.de art.280 din Legea 53/2003 cu aplic.art.13 p, și va majora pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru inf.prev.de art.215 alin.1,2,3 p, de la 3 ani închisoare la 5 ani închisoare.

În baza art.36 alin.1 p, art.33 lit.a p, art.34 lit.b p, și art.35 alin.1 p, va recontopi pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată mai sus, cu pedepsele aplicate inculpatului prin 1015/2002 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr.1352 din 7.10.2003 a Curții de Apel Craiova pentru care s-a dispus anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, astfel încât inculpatul va executa pedeapsa de 5 ani închisoare, și 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a,b,c cod penal.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

Cu cheltuieli judiciare, în baza art.192 alin.2

C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE.

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj împotriva deciziei penale mr. 149 de la 4 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.

Casează în parte sentința și decizia recurată sub aspectul laturii penale.

Descontopește pedepsele aplicate inculpatului.

În baza art.11 pct.2 lit. b C.P.P. rap. la art.10 lit. g, C.P.P. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.280 din lg.53/2003 cu aplic.art.13

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului în baza art.215 alin.1,2,3 de la 3 ani închisoare la 5 ani închisoare.

Recontopește pedeapsa de mai sus cu ped. aplicate prin nr.1015/2002 a Judecătoria Craiova,astfel încît inculpatul va executa ped. de 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a,b,

Menține celelalte dispoziții.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului,iar onorariu avocat oficiu va fi suportat din fondurile

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 26 2008.

- - - - - - -

Grefier,

Red.jud.

IB/06.10.2008

29 2008,

Emis extras penal.

C va urmări și încasa de la inc. suma de 1100 lei, cheltuieli judiciare statului și se vor lua măsuri de confiscare a sumei de 7.789,77 lei.

Președinte:Mircea Mugurel Șelea
Judecători:Mircea Mugurel Șelea, Membri Liana Balaci

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 625/2008. Curtea de Apel Craiova