Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 667/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 667/
Ședința publică de la 28 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier
-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și inculpatul împotriva deciziei penale nr. 126/25.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila.
La apelul nominal a răspuns pentru recurentul-inculpat lipsă, apărător desemnat din oficiu - G.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public în susținerea recursului apreciază că sentința instanței de fond și decizia instanței de apel sunt nelegale și netemeinice.
Astfel, așa cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, inculpatului i-a fost aplicată o singură sancțiune cu caracter administrativ în cuantum de 400 lei pentru ambele fapte, nelegalitatea fiind îndreptată în apel, însă netemeinicia rămânând nesoluționată de instanță. Apreciază că netemeinicia constă în faptul că instanța de judecată trebuia să aibă în vedere nu numai persoana inculpatului și faptul că acesta era bolnav după cum rezultă din certificatul medico-legal, ci și gravitatea și numărul faptelor săvârșite, precum și poziția oscilantă pe care acesta a avut- Astfel, așa cum rezultă din dosarul de urmărire penală - declarația olografă și următoarele declarații date de inculpat (filele 21-23) acesta a recunoscut faptele, a descris cum a săvârșit infracțiunea, cum a falsificat bancnotele respective și cum a încercat să o înșele pe partea vătămată. Inculpatul a arătat că a văzut-o pe partea vătămată la bar și a luat hotărârea să obțină de la aceasta un telefon mobil pe care și-l dorea foarte mult, dându-i acestuia în schimb bancnote contrafăcute, însă în fața instanței de judecată acesta și-a schimbat declarația. A arătat că a vrut să se joace cu partea vătămată întrucât cu mult timp înainte avusese o neînțelegere cu aceasta de la o bicicletă, partea vătămată a intrat în jocul său și apoi l-a reclamat - lucru total neadevărat pentru că, după cum rezultă și din declarațiile martorilor, și, martori care i-au atras atenția părții vătămate că banii care au fost dați de inculpat sunt falși, acesta dându-i telefonul fără să observe acest lucru. Acest aspect denotă în opinia sa, faptul că partea vătămată a fost înșelată de inculpat și nu că s-ar fi lăsat înșelată tocmai pentru a-l reclama cum a susținut inculpatul.
Arată că poziția oscilantă a inculpatului, numărul faptelor și gravitatea lor, nu au fost avute în vedere de instanță la pronunțarea hotărârii. În ceea ce privește persoana inculpatului, faptul că nu are antecedente penale și că suferă de anumite boli printre care și oligofrenie - dar cu discernământ păstrat, aceste aspecte trebuiau avute în vedere la reținerea circumstanțelor atenuante urmând să-i aplice acestuia o pedeapsă sub minimul prevăzut de lege pentru ambele fapte.
În concluzie, în baza art. 38515pct. d pr.pen. rap.la art. 3859pct. 18.pr.pen. solicită admiterea recursului și, în rejudecare condamnarea inculpatului pentru cele două infracțiuni comise, prin aplicarea unei pedepse legale.
Apărătorul inculpatului, solicită respingerea recursului Parchetului apreciindu-l nefondat. Consideră că cele două hotărâri ale instanțelor de fond și apel sunt temeinice în ceea ce privește sancțiunea ce i-a fost aplicată prin aceea că în mod corect acesta a fost achitat în baza disp.art. 11 pct. 2 lit. a în ref. la art. 10 lit.1pr.pen. prin aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Actele medicale aflate la dosar au atestat faptul că inculpatul este la limita răspunderii penale suferind de oligofrenie de gradul I, tulburări grave de comportament, epilepsie cu crize relativ frecvente având discernământul scăzut precum și retard mintal. Apreciază că ambele instanțe au făcut aplicarea art. 18 ind. 1 Cod penal după ce au analizat dacă sunt întrunite toate condițiile prevăzute de dispozițiile legale ajungându-se la concluzia că se poate dispune achitarea inculpatului si din acest punct de vedere solicită instanței menținerea hotărârii instanței de apel.
Cu privire la recursul inculpatului, în opinia sa îl interpretează ca inadmisibil întrucât acesta nu a formulat apel împotriva sentinței primei instanțe. Prin apelul Parchetului s-a modificat sentința instanței de fond dar într-un sens favorabil inculpatului lăsând la aprecierea instanței acest aspect.
Reprezentantul Ministerului Public cu privire la recursul declarat de inculpat, arată că acesta nu poate fi considerat ca inadmisibil cum a fost apreciat de apărătorul său. Solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, rezultă următoarele:
Prin sentința penală nr. 140/23 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Însurăței, în dosarul nr-, în temeiul art. 11 pct.2 lit. "a" în referire la art. 10 lit. "1" pr.pen. s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și falsificare de monedă, prev. de art. 215 alin. 2.pen. respectiv art. 282 alin. 1 și 2.pen. în referire la art. 284.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a pen.
În baza art. 181.pen. în referire la art. 91 lit."c" pen. s-a aplicat inculpatului, sancțiunea amenzii administrative de câte 200 lei pentru fiecare faptă, având în total de executat sancțiunea de 400 lei amendă administrativă.
În baza art. 113.pen. s-a dispus obligarea la tratament medical până la însănătoșire a inculpatului, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 2.pen. și falsificarea de monedă, prev. de art. 282 alin. 1 și 2.pen. în referire la art. 284.pen. cu aplicarea art. 33 lit. "a" pen.
În baza art. 118 lit. "b" pen. instanța a dispus confiscarea specială de la inculpatul, a imprimantei HP C3 180 cu seria - și a bancnotelor falsificate.
În baza art. 189 - 191.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata către stat a cheltuielilor judiciare în sumă de 300 lei, din care onorariul pentru apărător din oficiu, în sumă de 100 lei (av. ) se va deconta din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Brăila.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond, a reținut în fapt că, la data de 13 oct.2007, partea vătămată, domiciliat în comuna, jud. B, s-a adresat cu plângere organului de poliție, prin care reclamat că în ziua de 12 octombrie 2007 i-a vândut inculpatului un telefon mobil cu suma de 90 E, ulterior constatând că toate aceste bancnote erau contrafăcute, astfel că i-a restituit lui 8 bancnote iar una a predat-o lucrătorilor de poliție.
S-a mai reținut că, în baza acestei sesizări, organul de poliție a procedat la efectuarea unei percheziții domiciliare la locuința părinților lui, în ziua de 15 octombrie 2007, prilej cu care au fost identificate imprimantă color multifuncțională marca HP C 3180, mai multe bancnote contrafăcute din cupiura de 10 Euro, având seria X -, 5 bancnote contrafăcute imprimate doar pe avers sau revers, mai multe de hârtie, de format A4, care erau imprimate doar pe avers sau revers din cupiura de 100 lei sau 10 Euro, un laptop de culoare neagră marca, și două foarfece din metal.
Că, fiind audiat, inculpatul a declarat că toate bancnotele găsite la locuința sa, inclusiv cea predată de partea vătămată lucrătorilor de poliție au fost contrafăcute de el, prin copiere față-verso cu ajutorul imprimantei multifuncționale de pe o bancnotă originală de 10 Euro și una de 100 lei pe care apoi le decupat și le lipea față - spate.
În ziua de 12 octombrie 2007, având asupra sa 9 bancnote de 10 Euro din cele astfel falsificate, inculpatul i-a propus lui să îi vândă un telefon mobil marca Nokia cu suma de 90 Euro și întrucât acesta a fost de acord, i-a dat cele 9 bancnote contrafăcute, primind în schimb telefonul.
La scurt timp partea vătămată s-a întâlnit cu martorii -, - și, cărora le-a spus despre vânzarea telefonului și le-a arătat cele 9 bancnote.
Aceștia i-au spus că cei 90 de Euro erau falși, astfel că toți s-au deplasat la locuința lui, unde, în urma unor discuții purtate, partea vătămată și-a luat telefonul înapoi, restituindu-i doar 8 din cele 9 bancnote, iar a doua zi a sesizat lucrătorii de poliție cărora le-a predat și bancnota reținută.
În continuare, s-a reținut că, în cauză a fost dispusă și s-a efectuat o expertiză tehnico-științifică în vederea stabilirii autenticității sau contrafacerii bancnotelor identificate și ridicate de la locuința inculpatului, iar din raportul de constatare tehnică - științifică efectuat de Serviciul Român de Informații prin unitatea specializată, rezultând că, exceptând bancnota de 10 Euro, emisiune 2002, având seria x-, care este reală, toate celelalte bancnote - 10 imprimate avers-revers, 4 imprimate doar pe avers, una imprimată doar revers, din cupiura de 10 Euro cu seria x-, sunt contrafaceri ale bancnotei originale de 10 Euro cu seria mai sus menționată.
De asemenea, sunt contrafaceri și acele bancnote imprimate doar avers sau revers pe colile de hârtie format A4.
Expertiza a mai concluzionat că toate bancnotele prezentate cu excepția cele originale, au fost realizate cu același multifuncțional, însă nu a putut stabili dacă aparatul folosit este cel ridicat de la locuința inculpatului.
Având însă în vedere împrejurările concrete în care inculpatul realizat contrafacerea bancnotelor, declarațiile acestuia, urmează să se rețină că imprimanta folosită pentru realizarea copiilor este cea ridicată de la locuința lui.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost dovedite cu probele adminJ. atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești.
La dozarea și individualizarea pedepselor instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, persoana inculpatului, lipsa antecedentelor penale, starea de sănătate.
Împotriva acestei sentințe în termenul prevăzut de lege a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăței.
Printr-un prim motiv de apel, s-a susținut că sentința este netemeinică, deoarece greșit s-a dispus achitarea inculpatului, pe considerentul că faptele comise de acesta, nu prezintă în concret gradul de pericol social al unor infracțiuni, deoarece infracțiunile săvârșite de inculpat, în realitate prezintă un grad ridicat de pericol social, ele fiind sancționate sever de legiuitor. Că, în speță se impune aplicarea unor pedepse cu închisoare, pentru care să se dispună fie suspendarea condiționată a pedepsei închisorii, în temeiul art. 81.pen. fie suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, potrivit art. 861Cod penal.
Prin al doilea motiv de apel, s-a susținut că, sentința este nelegală deoarece, după ce instanța de fond, a dispus achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct.2 lit."a" în referire la art. 10 lit.1) pr.pen. și art. 181.pen. pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 2.pen. și falsificare de monedă prev. de art. 282 alin. 1 și 2.pen. în referire la art. 284.pen. cu aplicarea art. 33 lit. "a" pen. greșit i-a aplicat acestuia două sancțiuni cu caracter administrativ, respectiv 2 amenzi a 200 lei, pentru că legal trebuia să i se aplice o singură infracțiune, cu caracter administrativ, pentru ambele fapte.
Că, neprocedând așa, instanța de fond, a pronunțat o sentință nelegală.
Prin decizia penală nr. 126/25.05.2009 Tribunalul Brăilaa admis apelul declarat de parchet și în rejudecare a aplicat inculpatului o singură sancțiune cu caracter administrativ de 200 lei în baza art. 181ref. la art. 91 lit. c Cod penal în loc de două sancțiuni de câte 200 lei amendă administrativă.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a fi dispus astfel, instanța de apel a precizat că prima instanță a stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului iar achitarea dispusă de instanța de fond este justificată în sensul că faptele nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni în raport direct cu persoana inculpatului și conduita acestuia.
Se susține de asemeni că datorită afecțiunilor de care suferă inculpatul acesta se află la limita răspunderii penale și că achitarea dispusă este temeinică sub acest aspect, dar nelegală sub aspectul că nu se impunea două sancțiuni administrative corespunzător fiecărei fapte, ci doar o singură sancțiune pentru cele două infracțiuni cu caracter administrativ invocându-se disp.art.181alin. 3 în ref.la art. 91 lit. c Cod penal.
Împotriva acestei hotărâri dată de tribunal în reformarea hotărârii instanței de fond a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila.
Prin motivele de recurs sunt criticate ambele hotărâri susținându-se că s-a comis o gravă eroare de fapt urmare a achitării inculpatului pentru cele două fapte bazându-se exclusiv pe starea de sănătate a inculpatului.
Se susține că inculpatul a săvârșit două infracțiuni cu pericol social concret deosebit și care fac parte din categoria acelora care un regim sancționator dintre cele mai severe din codul penal.
Recursul declarat de parchet este fondat.
Din verificarea celor două hotărâri și analiza ansamblului probator, Curtea constată că ambele instanțe au dat hotărâri netemeinice și nelegale sub aspectul unei corecte și juste evaluări a criteriilor de individualizare și dozare a sancțiunilor penale pentru faptele comise.
Analiza instanțelor nu a vizat unitatea evaluării probelor în directă legătură cu modalitatea și conjunctura în care s-au comis faptele, gradul concret al pericolului social, prin efectele imediate, prezente dar și viitoare.
Au fost vizate în principal circumstanțele personale ale inculpatului și în mod deosebit starea de sănătate a acestuia raportate la un discernământ scăzut.
Faptele comise de inculpat în modalitatea care au fost comise, ca întindere în timp, ca mod de organizare, ca scop și intenție, denotă că la baza derulării lor a stat un discernământ a inculpatului neviciat, aspect ce definește gradul de pericol social concret a fiecăreia din cele două infracțiuni.
Faptul că inculpatul suferă de anumite afecțiuni nu pot înlătura sau motiva unilateral pericolul concret, întrucât din probe rezultă un raționament clar în derularea faptelor și scopul urmărit.
Pe de altă parte, trebuie observat că faptele inculpatului în modalitatea în care ele au fost sancționate ca neprezentând gradul de pericol social al unor infracțiuni, poate constitui în conjunctura actuală în care informatica și tehnicile oferite de aceasta le oferă pieței, un îndemn în a se încălca comiterea de astfel de fapte și de alți subiecți predispuși la infracțiuni de același gen. În acest sens, trebuie observat că scopul educativ sau preventiv în rezonanță și în societate nu se poate realiza.
Din ansamblul probator rezultă că într-adevăr inculpatul are probleme de sănătate, dar că are discernământul păstrate, că nu are antecedente penale, aspecte ce pot determina reținerea la încadrarea juridică a faptelor a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și 74 alin. 2 Cod. Cu efecte favorabile asupra dozării și individualizării pedepselor aplicate pentru fiecare faptă.
Față de aceste considerente și având în vedere disp.art. 38515pct. 2 lit. "d" pr.pen. urmează să se admită recursul declarat de parchet și în rejudecare să se caseze în totalitate decizia Tribunalului Brăila și în parte hotărârea instanței de fond.
Urmează să fie condamnat inculpatul pentru fiecare din cele două infracțiuni cu reținerea circumstanțelor prev. de art. 74 lit.a și 74 alin. 2 Cod penal.
Conform art. 33 lit. a și 34 lit. b pr.pen. se va efectua cumulul și se va aplica pedeapsa cea mai grea la care se va aprecia un spor având în vedere gradul de pericol concret al fiecărei fapte.
Cu privire la modalitatea de executare, Curtea apreciază, ținând cont de persoana inculpatului, de lipsa antecedentelor penale, de starea sănătății acestuia că scopul educativ al pedepsei ce urmează să o execute se poate realiza și fără privarea de libertate, cu aplicarea disp. art. 81 și 82 din Cod penal.
Potrivit art. 71 alin.5 Cod penal urmează să se dispună suspendarea și a pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. 1 teza II și lit. b Cod penal.
Se va atrage atenția inculpatului cu privire la respectarea unei obligații prevăzute de lege, dar și cu privire la disp.art. 83 Cod penal în cazul încălcării acestora.
Cu privire la celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate urmează să se mențină.
În baza art. 192 alin. 3.pr.pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Inculpatul a declarat recurs, prin care a solicitat respingerea declarat de parchet și a precizat că în faza apelului nu a declarat apel alături de apelul declarat de parchet.
S-a susținut că instanța de apel a avut în vedere actele medicale și că a dat o hotărâre temeinică și legală.
Recursul declarat de inculpat este nefondat.
Din probele dosarului rezultă că acesta a comis fapte penale cu grad de pericol social concret, că la comiterea acestora a avut discernământul păstrat.
Față de acestea și având în vedere și celelalte considerente reținute în cuprinsul prezentei hotărâri urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. b pr.pen. să se respingă ca nefondat recursul declarat de inculpat.
În baza art. 192 alin. 2.pr.pen. va fi obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila împotriva deciziei penale nr. 126/25.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila - dosar nr- (sentința penală nr. 140/23.12.2008 a Judecătoriei Însurăței ) privind pe inculpatul .
Casează decizia penală nr. 126/25.05.2009 a Tribunalului Brăila în totalitate și în parte sentința penală nr. 140/23.12.2008 a Judecătoriei Însurăței și în rejudecare:
În baza art. 282 alin. 1 și 2 Cod penal în referire la art. 284 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a și art. 74 alin.2 Cod penal condamnă pe inculpatul (fiul lui și, ns.la 03.07.1988) domiciliat în comuna, județul B) la 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "falsificare de monedă".
În baza art. 215 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a și art. 74 alin. 2 Cod penal condamnă pe inculpatul la 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "înșelăciune".
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare sporită la1 an și 2 luni închisoare.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal și art. 71 alin. 5 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante și a pedepsei accesorii pe durata unui termen de încercare de3 ani și 2 luni.
În baza art. 359.pr.pen. atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale recurate.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților cetățenești către Baroul Galația sumei de 200 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu.
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
Obligă pe recurentul inculpat la plata către stat a sumei de 280 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 28.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - ---
Grefier,
Red./16.11.2009
Tehnored: /17.11.2009
Fond:
Apel:
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Ion Avram, Marcian Marius
