Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 675/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR. 12862/300/2005
41/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.675
Ședința publică din data de 12 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 2: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 3: Stan Mustață
GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat prin procuror
Pe rol pronunțarea asupra recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de partea civilă împotriva Deciziei penale nr.674/A/24.11.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în cadrul ședinței publice din data de 28 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată - ce face parte integrantă din prezenta - când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 05 mai 2009 și, ulterior, pentru data de 12 mai 2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.430/12.04.2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B (dosar nr-), în baza art.11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.215 al.1 și alin.4 Cod penal.
În baza art. 346 al. 3 Cod procedură penală, nu s-au acordat despăgubiri civile.
În baza art. 192 al. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 B în dosarul nr.1597/P/2003 și înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 B sub nr.6764/2003, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.215 Cod penal.
Prin actul de sesizare, s-a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 31.03.2000, inculpatul a devenit, prin cesionarea părților sociale de la numitul, asociat unic și administrator al
La data de 14.04.2000, inculpatul își deschide cont la Banca Română de Scont - Sucursala B, completând cu această ocazie fișa specimenelor de semnătură.
În ziua de 16.06.2000, inculpatul s-a prezentat la sediul B, de unde a ridicat marfă în valoare de 241.835.984 lei, potrivit facturii -.
Pentru achitarea acesteia, inculpatul a emis fila CEC nr.BC-.
Reprezentanții părții vătămate au introdus în circuitul bancar această filă CEC la data de 23.06.2000, fiind refuzată la plată, cu justificarea lipsă disponibil, client în interdicție.
Din adresa Băncii Naționale a României, rezultă că a fost înregistrată cu 9 incidente de plată cu CEC-uri, societatea aflându-se în interdicție bancară din perioada 6.06.2000-16.06.2001.
Fiind audiată numita - angajată la - aceasta arată că ea a întocmit formalitățile pentru predarea mărfii către inculpat și că acesta i-a semnat și ștampilat un CEC cu valoarea facturii.
Fiindu-i prezentată o planșă pe care se afla aplicată și fotografia inculpatului, numita l-a recunoscut pe acesta.
Din raportul de constatare tehnico-științifică criminalistică, a rezultat că semnătura de la rubrica "semnătura trăgătorului de la fila CEC seria - - a fost executată de inculpat".
Fapta inculpatului a fost probată cu următoarele mijloace de probă: plângerea reprezentanților părții vătămate; declarația martorei; proces-verbal de recunoaștere a inculpatului; originalul filei CEC seria - -; raport de constatare tehnico-științifică; contract de cesiune; adresă la Banca Națională a României.
Prin sentința penală nr.1808/23.12.2003, Judecătoria Sectorului 2 B l-a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin.1 și 4 Cod penal, cu aplicarea art.13 Cod penal.
În faza de cercetare judecătorească, au fost atașate fișa de cazier judiciar a inculpatului, reactualizată; copii de pe sentința penală nr.611/14.05.2001 - pronunțată de Judecătoria Alba și de pe sentința penală nr.1777/21.09.2001 - pronunțată de Judecătoria Brașov, fiind audiată martora.
Prin decizia penală nr.1014/A din 26.09.2005, Tribunalul Bucureștia admis apelul formulat peste termen de condamnat împotriva sentinței penale nr.1808/23.12.2003 a Judecătoriei Sectorului 2 B și a desființat sentința penală amintită, trimițând cauza spre rejudecare la aceeași instanță, unde s-a format dosarul nr. 16825/2005 (nr. vechi), actualul dosar nr-.
De asemenea, în faza de cercetare judecătorească, instanța de fond a administrat următoarele mijloace de probă: declarația inculpatului, declarația martorei, adresă de la Serviciul de Evidență Operativă din cadrul, copie de pe fișa de cazier, copie după biletele de avion, copie după pașaport.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
În data de 31.03.2000, inculpatul a devenit, prin cesionarea părților sociale de la numitul, asociat unic și administrator al
La data de 14.04.2000, inculpatul și-a deschis cont la Banca Română de Scont - Sucursala B, completând cu această ocazie fișa specimenelor de semnătură.
În ziua de 16.06.2000, o persoană - identificată de către martora audiată în cauză cu inculpatul - s-a prezentat la sediul B, de unde a ridicat marfă în valoare de 241.835.984 lei potrivit facturii -.
Pentru achitarea acesteia, a fost emisă fila CEC nr. BC-.
Reprezentanții părții vătămate au introdus în circuitul bancar această filă CEC la data de 23.06.2000, fiind refuzată la plată cu justificarea lipsă disponibil, client în interdicție. Din adresa Băncii Naționale a României, a rezultat că a fost înregistrată cu nouă incidente de plată cu CEC-uri, societatea aflându-se în interdicție bancară în perioada 06.06.2000-16.06.2001.
A apreciat instanța de fond că actele existente la dosar confirmă situația faptică reținută, însă și faptul că la data săvârșirii infracțiunii inculpatul se afla în imposibilitatea fizică de a fi prezent la locul săvârșirii acesteia, fiind plecat din țară. Analizând copia de pe pașaportul inculpatului, prima instanță a reținut că, în data de 15.06.2000, inculpatul a părăsit teritoriul României, conform vizei de ieșire din țară și celei de intrare pe teritoriul Italiei, aspect ce a fost confirmat și de biletul de avion depus la dosar și de cartea de îmbarcare.
Din declarația inculpatului rezultă părăsirea țării la 15.06.2000 și, implicit, imposibilitatea de a se fi prezentat la sediul la 16.06.2000. Inculpatul a recunoscut existența unor relații comerciale cu partea vătămată, însă în luna mai a anului 2000, perioadă în care avea disponibil în bancă. Inculpatul a recunoscut că semnătura după fila CEC în cauză îi aparține, însă nu a putut preciza cum a ajuns în posesia societății vătămate, subliniind însă că a constatat lipsa unor file CEC semnate în alb la data la care a aflat de existența prezentului dosar.
Declarațiile martorei se opun celor alegate de inculpat, însă nu pot explica probele clare aduse de către acesta în apărarea sa, martora putând fi în eroare cu privire la persoana făptuitorului.
Față de aceste aspecte, instanța a reținut că, într-adevăr, partea vătămată a fost victima unei infracțiuni de înșelăciune, însă nu există probe suficiente pentru a considera că autorul acesteia este inculpatul. Probele administrate dovedesc existența infracțiunii, însă din coroborarea lor este cu neputință a se concluziona că inculpatul este făptuitorul, acesta nefiind la locul săvârșirii infracțiunii la momentul respectiv.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 B și partea civilă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei achitări a inculpatului, susținând că probele produse cauzei dovedesc vinovăția acestuia.
Prin decizia penală nr. 674 din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, au fost espinse - ca nefondate - apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 B și partea vătămată, cu obligarea acesteia din urmă la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În motivarea acestei decizii, Tribunalul, din analiza materialului probator administrat în cauză, a reținut că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, pentru următoarele considerente:
În declarația dată la rejudecarea cauzei, după desființarea primei hotărâri, inculpatul neavând cunoștință nici de acuzația adusă, nici de judecata cauzei, acesta a recunoscut doar semnătura de pe fila CEC seria - - emisă de Banca de Scont la 16.06.2000 și a menționat că o singură dată, în luna mai din același an, a cumpărat marfă de la pe care a achitat-o, în acea perioadă nefiind în interdicție bancară. Acest lucru este confirmat de BNR care comunică organelor de cercetare perioada în care firma Baf ost în interdicție bancară de la 06.06.2000 la 16.06.2001.
În aceeași declarație, pentru acest motiv consideră inculpatul că martora, angajata părții civile, l-a și confundat la recunoașterea de pe planșele foto.
În declarația de la instanța de apel inculpatul precizează că a achitat marfa cumpărată, o parte în numerar și o parte cu fila CEC, a fost legitimat și a ridicat marfa cu un camion închiriat.
Ori declarațiile martorei, merceolog la și pe care se bazează acuzarea, sunt contradictorii.
În declarația din 20.11.2000, martora menționează că a primit fax de la directorul comercial al societății inculpatului, privind ofertele de preț pentru șnur azbest neîmbibat, ofertă trimisă la 05.06.2000, iar ridicarea mărfii din ziua de 16.06.2000 s-a făcut de o persoană care s-a recomandat pe numele inculpatului și fiind împuternicitul firmei B, i-a prezentat delegația și fila CEC care era semnată și ștampilată, a semnat factura, iar martora a completat fila CEC la toate rubricile.
În declarația din 05.11.2001, martora arată că persoana care s-a prezentat cu numele inculpatului și ca reprezentant al firmei a prezentat un ordin de deplasare pe numele ștampilat cu ștampila acestei firme și a venit cu fila CEC pe care a semnat-o și ștampilat-o, atunci, la sediul părții civile, iar martora doar a completat celelalte rubrici.
În declarația de la instanța de fond martora nu-și mai amintește dacă a avut loc o recunoaștere din albumul foto, întrucât a trecut o perioadă mai lungă de timp, dar îl recunoaște pe inculpat ca fiind persoana care s-a prezentat sub numele și a lăsat fila CEC refuzată la plată și care a ridicat marfă două zile consecutiv.
Astfel, Tribunalul a apreciat că declarațiile contradictorii ale martorei justifică faptul că nu a legitimat persoana care a ridicat marfa în ziua de 16.06.2008 și nu pot fi avute în vedere în raport și de celelalte probe administrate în cauză.
Inculpatul a susținut că a plecat din țară cu o zi înainte, respectiv la data de 15.06.2000.
În cursul urmăririi penale, începută la 15.07.2002, ca urmare a plângerii părții civile din 12.07.2000, s-au făcut verificări inclusiv în familia inculpatului, rezultând că acesta a părăsit domiciliul din iunie 2000.
De altfel, în cauzele cu infracțiuni similare și concurente, pe rolul Judecătoriei Alba și Judecătoriei Brașov, hotărârile au fost casate și trimise cauzele spre rejudecare pentru lipsă de procedură și lipsa probelor administrate în faza cercetării judecătorești.
Din copia pașaportului inculpatului și relațiile comunicate de instanței de apel, s-a reținut că inculpatul a ieșit din țară la 15.06.2000, călătorind cu biletul -, cursa 403, din data de 15.06.2000, pe ruta B-, la instanța de fond fiind depuse în original cartea de îmbarcare în avion și biletul de avion, iar cuponul de întoarcere nu a mai fost utilizat deși a fost rezervat pe cursa RO 404/29.06.2000.
de intrare în aeroportul - din 15.06.2000 orele 13 dovedește susținerea inculpatului, în sensul că a plecat cu viză valabilă pe perioada 10.06.- 15.07.2000, ca suporter la Campionatul de Euro 2000.
Inculpatul a mai menționat că numai din 2005 a mai putut reveni în țară, când a devenit rezident în Italia, lucru confirmat de cartea de identitate și situația intrărilor și ieșirilor, punctele de frontieră, mijlocul de transport și pașaportul inculpatului, începând cu data de 18.11.2005.
În raport de toate aceste documente, instanța de apel a considerat neutilă cauzei audierea șoferului care a ridicat marfa de la, comanda la firma de transport fiind făcută telefonic.
Deși procedura de completare a rubricilor de pe fila CEC de către merceolog după stabilirea cantității de marfă și a prețului a fost confirmată de inculpat, instanța de apel a dispus efectuarea expertizei criminalistice și pentru verificarea contradicțiilor din declarațiile martorei.
Raportul de constatare din cursul urmăririi penale a stabilit că semnătura de pe fila CEC aparține inculpatului, lucru pe care l-a susținut constant și inculpatul, fără să se verifice și alte aspecte.
Expertiza criminalistică dispusă de instanța de apel în baza probelor de scris date de inculpat, nu este concludentă, întrucât nu există alt material comparativ.
Unul din obiectivele expertizei a fost verificarea semnăturii de pe procesul verbal de ridicare a mărfii și de pe factură, dar nu s-a putut stabili dacă aceste semnături aparțin inculpatului.
Ori semnătura necontestată de inculpat de pe fila CEC, corespunde cu semnăturile necontestate de pe actele depuse la urmărirea penală și care au fost examinate și la efectuarea expertizei.
Întrucât din toate probele administrate, nu rezultă cu certitudine că inculpatul este cel care a ridicat marfa în ziua de 16.06.2000 și a prezentat fila CEC refuzată ulterior la plată pentru lipsă disponibil în cont, hotărârea instanței de fond a fost apreciată de Tribunal ca fiind temeinică și legală.
Împotriva acestei decizii, vizând și sentința pronunțată de instanța fondului, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul București și partea civilă, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
Parchetul critică hotărârile atacate pentru greșita achitare a inculpatului și greșita încadrare juridică faptei, invocând în drept dispozițiile art.3859pct.17 și pct.18 Cod procedură penală.
Partea civilă invocă solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond și respingerea recursului formulat de Parchet, întemeindu-și recursul pe dispozițiile art.3851alin.1 lit.e, alin.4 C.P.P. art.3852C.P.P. art.3853rap. la art.3859alin.1 pct.9 și alin.2 C.P.P. art.3859alin.1 pct.21 și C.P.P. 38515alin.2 lit.c
C.P.P.Examinând cauza în raport de criticile invocate, dar și din oficiu - conform art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile promovate sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.3859, alin.1, pct.9 Cod procedură penală, hotărârile sunt supuse casării în situația când acestea nu cuprind motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta nu se înțelege.
Din cuprinsul celor două hotărâri atacate, respectiv sentința penală nr.430 din 12 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B și decizia penală nr. 674 din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală nu rezultă că cele două instanței au stabilit cu certitudine și au epuizat toate modalitățile de investigare necesare lămuririi situației de fapt, respectiv vinovăției inculpatului, în săvârșirea faptei, astfel încât în raport și de motivarea neconvingătoare a celor două hotărâri, Curtea va admite recursurile promovate de Parchet și partea civilă, va casa în totalitate hotărârile atacate și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare, la instanța de fond - Judecătoria Sectorului 2 B, ocazie cu care se vor lămuri și celelalte critici ridicate în recursurile promovate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și partea civilă împotriva deciziei penale nr. 674 din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală.
Casează - integral - decizia penală nr. 674 din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală și sentința penală nr.430 din 12 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B și dispune trimiterea cauzei, spre rejudecare, la Judecătoria Sectorului 2
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact./3.06.2009
Ex.2
Red.--
Red.-Jud.Sect.2
Președinte:Antoaneta NedelcuJudecători:Antoaneta Nedelcu, Mihai Oprescu, Stan Mustață
