Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 68/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 68
Ședința publică din data de 09 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Ghena Președintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru
Grefier - - -
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI
PROCUROR -
La ordine fiind soluționarea apelului declarat de revizuientul împotriva sentinței penale nr. 197/30.03.2009 a Tribunalului Galați - dosar nr-.
La apelul nominal au răspuns: apelantul revizuient în stare de libertate, asistat de avocat, apărător ales cu delegație la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul ales al apelantului revizuient depunela dosar un memoriu pentru a fi avut în vedere la pronunțare. Solicită cuvântul în dezbateri, întrucât nu are cereri de formulatr în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și conform prevederilor art. 377 alin. 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul ales al apelantului revizuient solicită admiterea apelului, casarea sentinței de fond și în rejudecare, admiterea în principiu a cererii de revizuire, reunirea cauzelor, având în vedere contradicția evidentă și ireconciliabilă, sub aspectul laturii civile a celor două hotărâri, respectiv sentința penală nr. 123/2003 pronunțată de Tribunalului Galați și încheierea din 27.06.2001 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr. 2612/2001, privind transferul dreptului de proprietate, invocându-se ca temei juridic prevederile art. 394 lit. e Cod procedură penală.
Solicită să se constate că instanța de fond procedând la judecarea cauzei, a analizat alt temei juridic al cererii de revizuire decât cel precizat și motivat oral cât și în scris, respectiv cel ce rezulta din referatul transmis instanței de judecată de către parchet.
Se invocă prevederile art. 408 și 396 al. 2 Cod procedură penală, combinat cu art. 403 pct. 1 teza II și 3 Cod procedură penală, conform cărora instanța și procurorul au obligația de a pune în discuție din oficiu existența și a altor temeiuri juridice ale cererii de revizuire și nu numai sub aspectul temeiului invocat inițial, ținând seama de existența încheierii definitive prin care s-a rezolvat problema transferului dreptului de proprietate.
În urma rejudecării, se solicită să se constate că sub aspectul laturii civile, sentința penală nr. 123/2003 a Tribunalului Galați este netemeinică și nelegală, nefiind vorba de vreun folos material în cauză și existența vreunei pagube, ca elemente esențiale ale infracțiunii de înșelăciune, că nu s-a făcut dovada vreunei înțelegeri în scop infracțional între apelant și autor și să se dispună achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a combinat cu art. 10 lit. d Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că este nefondată critica adusă de apelant în cauză, având în vedere că procurorul a fost sesizat conform art. 394 al. 1 lit. a Cod procedură penală cu cerere de revizuire. S-a făcut referire la fapte și împrejurări noi care ar fi condus la o soluție diametral opusă față de aceea adoptată în cauză.
În aceste condiții, instanța a fost sesizată cu referatul procurorului, cu motivele respective, motive ce au fost reluate și de instanța de fond, inculpatul fiind audiat în mod nemijlocit de către procuror în prezența apărătorului ales care a reiterat aceleași argumente.
Ca atare, precizarea pe care a făcut-o la data de 30.03.2009 când s-au depus motive și precizări la dosar, în care se invocă temeiul prev. de art. 394 lit. e Cod procedură penală, excede obiectului judecății prezentei cauze.
Conform art. 397 Cod procedură penală cererea de revizuire se adresează procurorului în scris iar aspectele noi invocate pot face obiectul unei noi cereri de revizuire, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Apelantul revizuient susține că nu a existat nici o abatere din partea sa și a avut doar rolul de a pune în mișcare societatea.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 197/2009 Tribunalul Galația respins ca nefondată cererea de revizuire formulată de condamnatul.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin sentința penală nr. 123/27.03.2003 pronunțată de Tribunalul Galați, definitivă prin decizia penală nr. 4979/05.10.2004 a Curții Supreme de Justiție, s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art. 26.pen in referire la art. 215 al. 1,2,3 pen cu aplic. art. 74 lit. a,b,c și art. 76.pen.
In baza disp. art. 81.pen a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei pe perioadă de 4 ani. S-a făcut in cauză aplicarea art.359 pr.pen.
In baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d pr.pen a achitat pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 31.pen rap. la art. 290.pen cu aplic. art. 71 lit. a,b,c și art. 76.pen.
S-a constatat ca prejudiciul cauzat, in sumă de 1.301.772.132 lei ROL a fost acoperit prin achitarea sumei.
A fost modificată sentința penală, succesiv prin decizia penală nr. 158/2002 a Curții de APEL GALAȚI, fiind admise apelurile declarate de către procuror si inculpați, iar sentința a fost desființată în parte și in rejudecare s-au reținut circumstanțe atenuante in favoarea inculpaților cu consecința reducerii pedepselor si s-a modificat sentința sub aspectul soluționării laturii civile.
Prin decizia penală nr. 4979/05.10.2004 a Curții Supreme de Justiție, in urma admiterii recursurilor declarate de către inculpați si de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, s-a decis astfel cum s-a arătat mai sus.
In fapt, instanța de rejudecare a reținut că, contractul de furnizare a tablei s-a încheiat pe baza unui act mincinos, motivând acest lucru, făcând referire, printre altele, si la declarațiile martorilor -, ia.
Astfel, martora - declarat că in luna octombrie 2000 fost chemată de inculpatul, care i-a cerut să formeze o comisie si să întocmească o notă de recepție potrivit datelor înscrise pe factura fiscală nr. -/29.09.2000 pentru cantitatea de 519.6333 kg zahăr. Împreună cu si ia a întocmit si semnat nota de recepție, fără să facă o recepție.
Că vânzarea de zahăr nu a avut loc, rezultă si din declarația martorei care a declarat "am fost chemată de directorul, care mi-a spus ca întocmesc o factură si un aviz de expediție către SC SRL pentru 519 tone de zahăr in valoare de 5.299.991.587 lei mi-a spus să-i aduc exemplarul albastru si celelalte exemplare să le păstreze la dosar. De câte ori întocmesc asemenea documente înmânez exemplarul roșu la contabilitate. Deoarece directorul mi-a spus să-l păstrez, nu l-am mai înaintat pentru contabilitate, păstrându-l in birou".
S-a reținut că aceeași martoră a mai declarat că in 20.12.2000 a fost chemată din nou de care i-a spus să storneze factura emisă la 29.09.2000 către SC SRL si să antedateze operațiunea cu data de 08.12.2000, fără să-i dea însă o explicație.
Documentele la care s- făcut referire au stat la baza contractului de garanție mobiliară nr. 2915/6.10.2000 in lipsa căruia SC nu ar fi derulat contractul de furnizare tablei.
Din examinarea lucrărilor de la dosar instanța supremă a mai constatat că actele ce cuprindeau date necorespunzătoare adevărului au fost întocmite din dispoziția inculpatului, la cererea inculpatului si că acel contract de furnizare tablei s-a încheiat pe baza unui act mincinos. S-a mai reținut că paguba este evidentă, așa cum au constatat si instanțele inferioare, însă nu privește întreaga cantitate de tablă, ci numai cantitatea de 58 de tone vândute de inculpatul către SC SRL.
Cu privire la înscrisurile falsificate, instanța supremă a reținut că actele sunt fictive, dar câtă vreme falsificarea lor nu s-a realizat prin unui din modurile prevăzute de art. 288.pen, nu se poate reține in sarcina inculpaților infracțiunea prev. de art. 290.pen, motiv pentru care pentru infracțiunea de fals s-a pronunțat achitarea inculpatului.
În motivarea cererii, revizuientul a precizat că există împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanțele de judecată și care ar fi dus la achitarea sa, arătându-se că în ceea ce privește contractul de vânzare cumpărare încheiat între Fabrica de zahăr și, acesta a fost un contract real și că ideea că acest contract ar fi fictiv nu a constituit obiectul judecății, respectiv că nu există și nici nu a afirmat nimeni vreodată că ar exista și convenția ascunsă care să reflecte adevărata natură juridică a raporturilor dintre părți și implicit dintre și.
Ca urmare nu se poate susține fictivitatea contractului ce constituie parte a laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune. Că lucrurile se prezintă astfel în mod obiectiv rezultă și din faptul că zahărul în litigiu a fost gajat cu respectarea formelor legale de publicitate. Dacă vânzarea ar fi fost, fictivitatea vânzării și caracterul ascuns al operațiunii juridice referitoare la cantitatea de 5129 tone zahăr au fost anulate prin publicitatea legală a gajării acestei cantități.
S-a arătat că adevărata natură juridică a contractului o reprezintă caracterul de vânzare cumpărare temporară, ceea ce înseamnă că nici nu era nevoie de individualizarea și remiterea efectivă a cantității de zahăr ca urmare efective a prețului către
S-a mai susținut că garanția pentru cantitatea de tablă cumpărată de a fost reală, această societate având posibilitatea să-și reîntregească patrimoniul în caz de neplată prin vânzarea silită a cantității de zahăr gajate. Chiar dacă vânzarea cumpărarea zahărului a fost simulată, aceasta nu poate să constituie latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune din partea lui și nu s-a demonstrat și nici nu s-a susținut că ar fi existat între cele două societăți comerciale și o altă convenție decât cea de vânzare cumpărare ce a făcut obiectul judecății, ori aceasta reprezintă o împrejurare nouă, neluată în discuție în cadrul procesului.
A mai solicitat revizuientul înlăturarea expertizei efectuate în cauză pentru considerentul că expertul nu a examinat acte originale ci doar copii.
Cu ocazia audierii de către procuror la data de 21.11.2008, revizuientul a reluat o parte din motivele arătate mai sus, arătând în plus ca motive de revizuire faptul că aceea cantitate de 519 tone zahăr exista în stoc, astfel că factura exprima realitatea și că nu a existat o acțiune de inducere în eroare. De asemenea a arătat că cele 142 tone de tablă, respectiv de 58 tone au existat în stoc.
A mai arătat revizuientul că de vreme ce nu există prejudiciu nu există nici infracțiunea de înșelăciune și că relațiile juridice dintre G și Fabrica de zahăr au fost de natură pur economico - financiară și de contabilitate și nu de natură penală.
În ce privește declarația notarială a martorei, atașată de către revizuient, s-a arătat că este un înscris nou, deoarece această martoră nu a fot audiată nemijlocit de către instanța de judecată.
Totodată, s-a arătat că nu a fost convocat la efectuarea expertizei contabile, fiindu-i instituită interdicția de a intra în fabrică, solicitând să se constate că scrisoarea de interdicție este un înscris nou.
În sprijinul cererii de revizuire au fost depuse 6 volume de înscrisuri care, în opinia revizuientului sunt înscrisuri noi, necunoscute instanțelor de judecată.
S-au avut în vedere prevederile art. 394.pr.pen. conform cărora revizuirea poate fi cerută în următoarele cazuri:
a) când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;
b) un martor, expert sau interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în cauza a cărei revizuire se cere;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
Privitor la cele susținute de revizuent, Tribunalul a constatat că apărările inculpaților pe parcursul cercetării judecătorești în toate ciclurile procesuale, în sensul că a fost vorba despre o relație pur comercială, că la încheierea contractului nr. 3119/29.08.2000 au fost respectate condițiile impuse de lege și hotărârile Consiliului de Administrație al G, că documentațiile care au stat la baza încheierii contractului de furnizare de produse nu sunt false, că partea vătămată nu a pierdut nici un moment dreptul de proprietate asupra cantităților de tablă livrate și că nu a înregistrat nici un prejudiciu, au fost analizate de către instanțele de judecată și înlăturate motivat.
Prin urmare, s-a apreciat că motivele arătate la punctele a,b,c,e nu pot constitui temei de revizuire, deoarece aspectele invocate nu au caracterul unor împrejurări noi, fiind susținute și în cursul judecății cu ocazia apărărilor formulate.
În acest sens s-au avut în vedere concluziile formulate de apărători la instanța de fond, în fața instanței de apel și în fața instanței supreme.
Cu privire la martora, aceasta a fost propusă de Parchet, la urmărirea penală existând două declarații la dosar. Martora a fost audiată cu privire la factura fiscală nr. -/29.09.2000 privind livrarea cantității de 519.633 kg. zahăr și la factura de stornare din 08.12.2000, despre care martora a declarat că nu cunoaște nimic. Pe parcursul cercetării judecătorești această martoră nu a fost audiată deși a fost prezentă la cel puțin unul din termene. La termenul de judecată din 20.02.2003 s-a dat citire declarațiilor martorilor lipsă, declarații date în faza de urmărire penală, printre care și declarația martorei, aceasta fiind avută în vedere la soluționarea cauzei. Dacă declarația acestei martore era apreciată ca fiind esențială pentru dovedirea nevinovăției, revizuientul avea posibilitatea să insiste în audiere acesteia; din cuprinsul încheierii rezultă însă că s-a renunțat implicit la audierea acesteia.
Cât privește înscrisul depus în susținerea cererii de revizuire, respectiv declarația numitei dată în fața notarului public la data de 21.01.2005, s-a constatat că acesta este un înscris nou, necunoscut instanței de judecată la soluționarea cauzei.
S-au avut în vedere dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a pr.pen. conform cărora faptele și împrejurările invocate să fie noi, iar nu mijloacele de probă, fiind inadmisibil ca în calea extraordinară de atac a revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii pentru fapte și împrejurări cunoscute și verificate de instanțele care au soluționa cauza.
De asemenea, s-a apreciat că se impune ca faptele și împrejurările noi invocate trebuie să fie de natură să dovedească netemeinicia hotărârii de condamnare, ori, în conținutul declarației notariale nu se face nicio referire la aspectele pe care martora le-a arătat în faza de urmărire penală și pe care nu le-a retractat.
În concluzie, s-a apreciat că acest motiv nu poate constitui temei al revizuirii, chiar dacă înscrisul este necunoscut instanței de judecată, deoarece revizuirea nu se poate transforma într-un nou grad de jurisdicție în care să continue probațiunea.
Cu privire la neconvocarea revizuientului cu ocazia efectuării expertizei contabile, s-a reținut că instanța de fond a înlăturat motivat concluziile expertizei contabile, datorită caracterului contradictoriu și faptului că expertul nu a avut în vedere documente originale, soluție menținută în căile de atac de către instanțele de control judiciar.
Cu privire la înscrisul depus de către revizuient, din care rezultă că acestuia i s-a interzis accesul în incinta Fabricii de zahăr, deși este un înscris nou, s-a apreciat că nu are nicio relevanță și nicio înrâurire asupra hotărârii judecătorești.
Cu prilejul dezbaterilor asupra admisibilității în principiu a cererii de revizuire, revizuientul, prin apărător a modificat temeiul cererii, arătând că acesta îl constituie disp. art. 394 alin. 1 lit. e pr.pen. și privește contradicția evidentă și ireconciliabilă, sub aspectul laturii civile și penale, a două hotărâri penale definitive - sentința penală nr. 123/07.03.2003 a Tribunalului Galați și încheierea din 27.06.2001 a Judecătoriei Galați pronunțată în dosarul nr. 2612/2001, vizând concluzii diferite, contradictorii, ale tratamentului juridic al transferului dreptului de proprietate, de la o parte contractuală la alta, respectiv de la A - furnizoare la B - beneficiară.
S-a apreciat că examinarea aspectelor nou invocate - raportat la faptul că acestea justifică un alt temei de drept al cererii de revizuire - apare ca inadmisibilă, întrucât cu privire la acestea nu au fost efectuate acte de cercetare conform art. 399.pr.pen.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal, inculpatul care apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală cu privire la inadmisibilitatea motivului de revizuire invocat suplimentar, în fața instanței de judecată referitoare la contradiția evidentă și ireconciliabilă sub aspectul laturii civile și penale pentru două hotărâri penale definitive: sentința penală nr. 123/2003 a Tribunalului Galați și încheierea din data de 27.06.2001 a Judecătoriei Galați (dosar nr. 2612/2001) vizând concluzii diferite, contradictorii, ale tratamentului juridic al transferului dreptului de proprietate de la o parte contractantă la alta, respectiv de la SC SA - furnizoare la SC B - beneficiară.
Analizând cauza prin prisma motivelor de apel dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține următoarele:
În mod judicios instanța de fond a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată de condamnatul.
A)Referitor la motivul de apel invocat de revizuient:
In mod judicios instanța de fond a respins ca inadmisibilă această cerere deoarece:
- conform art. 399 Cod procedură penală cererea de revizuire în care se arată motivele pentru care se solicită această cale extraordinară de atac, se adresează procurorului competent, care efectuează o fază preliminară de verificare a motivelor de revizuire invocate în cerere, întocmind un referat motivat cu propunere de admitere sau de respingere a cererii de revizuire.
- ulterior, cererea de revizuire cu referatul procurorului este analizată de către instanța de judecată competentă să judece cauza în fond.
- în acest context, în fața instanței de judecată sau cu ocazia exercitării căilor de atac, nu se pot invoca alte motive, decât cele care au fost prezentate în fața organului de urmărire penală, respectiv a procurorului care a efectuat verificările în raport de fiecare motiv în parte.
- practic, instanța este sesizată cu referatul procurorului care a verificat motivele invocate de condamnat în cererea de revizuire, cu propunerile acestuia de admitere sau de respingere a cererii.
- invocarea unui motiv suplimentar care excede motivelor invocate în cererea de revizuire adresată procurorului, în fața instanței de judecată este inadmisibil, deoarece acest motiv nu a fost supus conform art. 399 Cod procedură penală verificării organului de urmărire penală, respectiv a procurorului.
Față de aceste considerente, în mod judicios instanța de fond a respins ca inadmisibil motivul de revizuire invocat suplimentar în fața instanței de judecată.
Acest motiv, poate fi invocat de către revizuient numai printr-o nouă cerere de revizuire care să parcurgă etapele prevăzute de lege pentru soluționarea acesteia.
) Pe fondul cauzei:
Curtea constată că în mod judicios instanța de fond a apreciat că motivele de revizuire invocate de către revizuient, referitoare la contractul de vânzare cumpărare încheiat între Fabrica de zahăr și SC SRL, în sensul că acesta a fost un contract real și nu un contract fictiv, precum și la înlăturarea expertizei efectuate în cauză, nu pot constitui temei de revizuire deoarece aspectele invocate nu au caracterul unor împrejurări noi, acestea fiind susținute de către inculpat și cu ocazia judecății, atât în fond cât și în căile de atac.
De asemenea, în mod judicios, instanța de fond a constatat că declarația numitei dată în fata notarului public la data de 21.01.2005, deși este un înscris nou, necunoscut instantei de judecată la soluționarea cauzei, nu este altceva decât o încercare a condamnatului de a obține o prelungire a probațiunii pentru fapte și împrejurări cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza pe fond.
În concluzie, Curtea constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, urmând a respinge ca nefondat apelul declarat de revizuientul.
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de revizuientul ( fiul lui și, născut la data de 14.12.1942 în comuna, județul A, CNP: -, domiciliat în, str. -. - nr. 15, județul B) împotriva sentinței penale nr. 197/30.03.2009 a Tribunalului Galați - dosar nr-.
În baza art.192 al. 2 Cod procedură penală obligă apelantul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru apelantul revizuient.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Judecător Dr. - - - - -
Grefier,
- -
Red. / 12.06.2009
Tehn. /15.06.2009
Fond:
Președinte:Mariana GhenaJudecători:Mariana Ghena, Petruș Dumitru