Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 7/2010. Curtea de Apel Galati

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 7

Ședința publică din data de 21 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mariana Ghena Președintele Curții de Apel

JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru

Grefier - - -

-.-.-.-

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI

PROCUROR -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza penală având ca obiect apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, partea civilă Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă G și inculpații și împotriva sentinței penale nr. 342 din data de 3.07.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

Dezbaterile și susținerile orale ale cauzei au avut loc la data de 15.01.2010 și s-au consemnat în încheierea de ședință din aceea dată, care face parte integrantă din prezenta, dată la care instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei astăzi, data de mai sus.

Deliberând, instanța a pronunțat următoarea decizie penală:

CURTEA,

Asupra apelului penal de față:

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 342/2009 Tribunalul Galația dispus în baza art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și referire la art. 74 lit. a, art. 76 al. 1 lit. a Cod penal și aplicarea art. 76 al. 2 Cod penal condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în cuantum de 4 ani și 6 luni precum și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a, b și c Cod penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 290 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și referire la art. 74 lit. a, art. 76 lit. e Cod penal a condamnat pe același inculpat la 2 luni închisoare.

În conformitate cu disp. art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani și 6 luni închisoare precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a, b și c Cod penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și referire la art. 74 lit. a, art. 76 al. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 76 al. 2 Cod penal a condamnat pe inculpata, la pedeapsa închisorii în cuantum de 3 ani și 10 luni precum și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a, b, c Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 71 al. 2 Cod penal a aplicat fiecărui inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a, b Cod penal pe durata executării pedepsei principale a închisorii.

În conformitate cu dispozițiile art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 998 cod civil și art. 346 Cod procedură penală a obligat în solidar inculpații la plata către partea civilă AJOFM Gas umei de 274.309,78 lei precum și la plata dobânzilor în sumă de 32.989 lei.

În baza dispozițiilor art. 348 Cod procedură penală a dispus desființarea înscrisurilor reprezentând convențiile nr. MA 118 respectiv MA 119 din 01.02.2003 încheiate cu partea civilă (filele 52-59 vol. I urm. penală) precum și a tabelelor anexe ale acestora, a înscrisurilor reprezentând contractele de muncă încheiate fictiv și statele de plată salarii (filele 66-84, 90-128 și 130-182 vol. I dosar urm. penală).

În temeiul disp. art. 191 alin. 1 și 2 Cod procedură penală a obligat pe fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare statului în sumă de 800 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:

S-a reținut în esență prin actul de sesizare mai sus menționat faptul că cei doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale comune au indus și menținut în eroare pe reprezentanții legali ai părții vătămate G cu prilejul încheierii și executării convențiilor de acordare subvenții nr. 118/01.02.2003 respectiv nr. /119 din 01.02.2003 prin folosirea de mijloace frauduloase (încheierea în fals de contracte de muncă, semnarea în fals a acestora și a statelor de plata precum și a cererilor de demisie aferente) cauzându-le prin aceasta un prejudiciu în sumă totală de aproximativ 2,8 miliarde lei (ROL).

În sarcina inculpatului s-a reținut de asemenea că în baza aceleiași hotărâri infracționale, la diferite intervale de timp, a falsificat documentația aferentă încheierii și executării convențiilor mai sus menționate prin contrafacerea semnăturilor.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut aceeași situație faptică potrivit căreia la data de 12.09.1997, inculpatul a înființat SC SRL cu sediul la domiciliul său din comuna, jud. G, societate înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați sub nr. /738/15.09.1997, învinuitul având calitatea de asociat unic si administrator. Conform statutului societății, principalul obiect de activitate era comerțul, iar ca activități principale, comerț cu ridicata cu cereale, semințe și furaje, sediul social declarat fiind la domiciliul părinților învinuitului. Contabilitatea societății a fost ținută, încă de la înființare, de inculpata, fără ca aceasta să fie angajată cu contract de muncă. După alegerile din toamna anului 2000, inculpatul a devenit primar al comunei, jud. G dar, în fapt și în drept, și-a continuat și activitatea de administrator la SC - - SRL.

Prin procura specială din data de 13.02.2003, autentificată la notar public sub nr.3/13.02.2003, inculpatul, în calitatea sa de asociat și administrator unic la SC - - SRL, a împuternicit-o pe inculpata - sa - să îl reprezinte în fața oricăror persoane fizice sau juridice, române sau străine, în calitate de asociat și administrator. Prin aceeași procură s-a stabilit că inculpata urma să exercite toate drepturile și să îndeplinească toate obligațiile ce derivă din aceste calități. Modificarea intervenită în cadrul SC - - SRL nu a fost comunicată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați.

Prin contractul de cesiune din 22.05.2003, deoarece calitatea de administrator era incompatibilă cu calitatea de primar, inculpatul a cesionat părțile sociale deținute la SC - - SRL inculpatei - sa. Aceasta mențiune nu a fost comunicată Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați.

Prin încheierea din 02.10.2002, și - soția inculpatului, în calitate de asociați cu părți egale, au înființat SC - - SRL, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați sub nr. /829/02.10.2002, calitatea de administrator fiind deținută de. Conform statutului societății, obiectul principal de activitate l-a constituit silvicultura, conservarea și dezvoltarea fondului forestier, sediul social declarat fiind la domiciliul numitei și inculpatului.

Înființarea societății a fost realizată la propunerea inculpatului, urmând ca această societate să execute activități de împădurire. La momentul înființării, numitul nu avea cunoștință de faptul că inculpatul mai deține o societate comercială. Numitul a fost nominalizat ca administrator însă, încă de la început, au convenit ca acesta să se ocupe de partea tehnică, de licitații și de recepția lucrărilor, iar numita de angajarea salariaților la SC SRL. Contabilitatea avea să fie ținută de aceeași persoană - inculpata.

Printr-o procură specială, asemănătoare cu cea întocmită de inculpatul, autentificată sub nr. 4 din data de 13.02.2003 la același birou notarial, a împuternicit-o pe să administreze practic SC - - SRL, alături de numitul, mențiune despre care, acesta din urmă nu a avut cunoștință. Nici aceasta mențiune nu a fost comunicată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați.

Imediat după înființarea SC - - SRL, prin procură autentificată sub nr.1234/06.11.2002, numiții și au împuternicit-o pe inculpata să-i reprezinte cu puteri depline la orice instituție bancară și să efectueze operațiuni bancare în numele societății, deoarece aceasta locuia în municipiul Din conținutul acestei procuri nu rezultă că aceasta ar fi fost împuternicită să administreze SC - - SRL. În fapt, și de activitatea acestei societăți a continuat să se ocupe tot inculpatul, împrejurare acceptată și de către inculpata.

Dat fiind cadrul legislativ creat prin apariția Legii nr. 76/16.01.2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (art. 85 alin. 1, 3 și 4 din acest act normativ) precum și prin nr.HG 174/2002 vizând normele de aplicare a acestei legi (art. 59) inculpatul cu acceptul și contribuția inculpatei au găsit o oportunitate în a încheia cu AJOFM G convenții în baza cărora să obțină subvenționarea unor locuri de muncă la cele două societăți.

Astfel, inculpatul, în condițiile în care se ocupa în fapt de activitatea ambelor societăți și în condițiile în care, în calitatea sa de primar, avea acces la datele de stare civilă ale persoanelor din comună (înscrise la ajutorul social), cu contribuția nemijlocită a inculpatei, care figura oficial ca și reprezentant al celor două societăți, a întocmit în fals tabele anexe convențiilor, care cuprindeau rubricile: număr de înregistrare, număr curent, nume și prenume, codul numeric personal, categoria de persoane, data angajării, ocupația, cod și semnătura angajatului, pentru un număr de 68 persoane pe SC SRL și 62 persoane pe SC - - SRL, aceste tabele fiind semnate la final de către inculpatul.

Cu aceste tabele, inculpații și s-au deplasat la. G și în data de 01.02.2003 s-au încheiat Convențiile nr. MA 119/01.02.2003 pentru SC - - SRL și nr. MA 118/01.02.2003 pentru SC - - SRL. Din declarațiile celor doi inculpați rezultă că cele două convenții au fost semnate de inculpatul, prin imitarea semnăturii inculpatei.

În urma verificării a celor două convenții s-a constatat că cele două societăți au fost reprezentate la. G de către inculpata, dar la rubricile - numele " " și "administrator" - datele sunt consemnate cu un pix de altă culoare și aparțin altui scriptolog împrejurare sesizabilă chiar la o primă vedere și fără a fi expert în materie. Inculpatul a recunoscut că cele două convenții au fost semnate de el, în locul inculpatei, împrejurare acceptată chiar de către inculpata. de la rubrica "semnătura angajatului" sunt falsificate, aspect constatat si de expertiza grafologică întocmită în cauză și admis chiar de către învinuitul. Inculpatul a precizat în declarațiile date că, într-adevăr, dacă de completarea rubricațiilor s-au mai ocupat și alte persoane, de regulă salariate ale SC - - SRL G (firmă care desfășura niște cursuri de perfecționare profesională în comună), de executarea semnăturilor s-a ocupat numai el.

Pentru fiecare persoană din comună care figurează ca fiind angajată la una din cele doua societăți s-a întocmit un contract de muncă în care s-au specificat: data începerii activității, respectiv 01.02.2003, funcția, respectiv muncitor necalificat, durata muncii, respectiv 8 ore pe zi, salariul tarifar lunar, respectiv 2.500.000 lei ROL, pentru SC SRL la rubrica "angajator", semnătura aparține învinuitului și ștampila SC SRL, iar la rubrica "salariat" apare o semnătură în fals, conform expertizei grafologice efectuată în cauză.

Pentru SC SRL la rubrica "angajator" apare semnătura inculpatei și ștampila SC SRL, iar la rubrica "salariat" apare o semnătura indescifrabilă falsă, conform expertizei.

Pentru fiecare persoană ce figurează angajată fictiv, s-a întocmit câte un dosar personal ce cuprindea copii xerox după documente de identitate ale persoanei, de stare civilă ale membrilor familiei, declarații pe propria răspundere false precum că acestea ar întruni condițiile din lege și un document care atesta că persoana este aptă de muncă în copie xerox, care de fapt este o rețetă cu parafa medicului din comună - martorul și ștampila cabinetului medical.

De asemenea, s-a constatat că mai apar adeverințe eliberate de Primăria Comunei care atestă că persoanele nu figurează în evidență cu teren agricol, adeverințe care apar la dosar fără a exista o cerere în acest sens. Despre acest lucru, inculpatul și învinuitul (viceprimar al comunei ) declară că se eliberau asemenea adeverințe doar la cererea verbală a persoanelor din comună pentru a se elimina birocrația.

Aceste dosare au fost depuse la. G de către inculpații sau, singurele persoane cunoscute de salariații Ulterior, acești salariați fictivi au fost luați în evidențele G și s-au operat mențiunile în calculator.

, inculpații întocmeau "state de salarii" cu mai multe rubrici ce cuprindeau: nume si prenume, salariul de bază, ore lucrate, concediu medical, odihnă, salariul pentru orele lucrate, premieri, venit brut, ajutor de șomaj, CAS, venit net, deduceri suplimentare, impozit reținut, salariul net, alte rețineri, total de plată și "semnătura", această rubrică fiind completată cu semnături în fals, conform expertizei grafologice efectuată în cauză (semnăturile fiind executate de inculpatul ). Inculpata era cea care ridica din trezorerie sumele de bani reprezentând subvențiile iar apoi le încredința inculpatului.

Statele de plată nu au la bază foi colective de prezență care să ateste timpul lucrat de fiecare salariat în parte, după cum rezultă din procesele verbale de control ale

Aceste state de plată fictive erau prezentate lunar la. G, care dispunea către trezorerie virarea sumelor în contul SC SRL și SC SRL, plățile fiind făcute cu ordine de plată.

Din procesul-verbal de control întocmit de G la SC SRL și adresele G rezultă că societatea a beneficiat ilegal de subvenții conform art.85 din Legea 76/2002 în sumă totală de 1.407.597.826 lei ROL.

Din procesul-verbal de control întocmit de G la SC SRL și adresele G rezultă că societatea a beneficiat ilegal de subvenții conform art.85 din Legea 76/2002 în sumă totală de 1.337.500.000 lei ROL.

La circa 9, 10 sau 11 luni, tot în fals, inculpatul, a întocmit și semnat demisii în numele acestor persoane pentru a dovedi G că desfacerea contractului de muncă s-a datorat angajaților pentru a nu fi nevoit să restituie sumele încasate drept subvenții și dobânzile aferente.

S-a apreciat că situația faptică mai sus expusă este dovedită cu cele două convenții încheiate cu partea civilă în cauză, convențiile nr. MA 118 și MA 119 din 01.02.2003 (filele 52, 60 dosar pen. vol. I), tabel - anexa I și II vizând persoanele pe numele cărora au fost încheiate contractele de muncă la cele 2 societăți controlate în fapt de către inculpatul (filele 62-63 dosar pen. vol. I), documentele/actele constitutive ale societăților SC SRL și SC SRL (filele 325-361 dosar ), procesele-verbale de control încheiate la 30.08.2005 (înregistrate sub nr. 8779/31.08.2005) respectiv adresa cu nr. 13371/2144/01.09.2005 emisă de DGFP G - activitatea de control fiscal, respectiv procesul verbal de control nr. 7139/09.05.2005 întocmit de AJOFM G vizând activitatea SC (filele 264-267 dosar ), procesul verbal de control întocmit de organul de inspecție fiscală din cadrul DGFP G - în privința SC SRL (fila 214 și următ. dosar vol. I), contractele de muncă, statele de plată (filele 65-180 pen); expertiza grafoscopică întocmită în cauză, declarațiile martorilor audiați (un nr. de 131 persoane audiate în prima fază a procesului penal în privința celor 2 societăți comerciale - parte dintre acestea audiate și în cursul cercetării judecătorești; adrese de constituire parte civilă a AJOFM G (fila 17 dosar ) - corelativ cu declarațiile celor 2 inculpați de asumare parțială a situației faptice reținute prin actul de sesizare.

Astfel susținerile inculpatului în sensul că diferențele care nu au fost plătite așa zișilor salariați nu au fost folosite în interesul său personal ci al comunei (pentru organizarea unor manifestări, excursii, zile de, pentru sponsorizarea echipei de fotbal, etc.) nu au relevanță - aceste acțiuni nefiind evidențiate prin documentații justificative (contract de sponsorizare, etc.); de altfel, sumele acordate de AJOFM chiar prin inducerea în eroare a reprezentanților legali ai acestei unități a avut o anume destinație care nu a fost respectată de cei doi inculpați.

Pe de altă parte, s-a apreciat că susținerile inculpatei în sensul că nu a existat vreun acord în inițierea demersului de prejudiciere a AJOFM de asemenea nu pot fi reținute. Fără contribuția materială a acestei inculpate subvențiile nu ar fi putut fi acordate; inculpata ridica banii din trezorerie - sumele având o anume destinație și în calitatea sa îi înmâna inculpatului - persoană fără o abilitate oficială în cadrul celor două societăți; acest fapt este de natură a dovedi contribuția inculpatei la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

Anterior dezbaterilor inculpații, prin apărător ales au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în infracțiunea de înșelăciune prev. de disp. art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal în formă continuată pe considerentul că aceștia au luat hotărârea infracțională de a induce în eroare partea vătămată doar cu privire la 46 persoane cauzând un prejudiciu total de 1.380.000.000 ROL; această cerere nu poate fi reținută de către instanță, ceea ce este de esența laturii subiective a infracțiunii de înșelăciune nefiind numărul de persoane induse în eroare ci scopul obținerii unui folos injust.

Frauda comisă de cei doi inculpați poate fi asociată cu perturbarea gravă a activității părții vătămate și se circumscrie dispozițiilor art. 146 Cod penal.

Pentru aceste considerente s-a apreciat că răspunderea penală a inculpaților poate fi angajată pe încadrarea juridică inițială reținută prin actul de sesizare al instanței.

În drept, s-a reținut că activitatea inculpatului, mai sus descrisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal și art. 290 al. 1 Cod penal (ambele în formă continuată cu aplicarea disp. art. 41 al. 2 Cod penal și a art. 33 lit. a Cod penal) iar activitatea inculpatei elementele constitutive alew unei infracțiuni prev. de art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.

La individualizarea sancțiunilor aplicate s-au avut în vedere natura și gravitatea ridicată a faptelor penale corelativ cu elementele ce caracterizează persoana celor 2 inculpați, care se află la primul conflict cu legea penală conform fișelor de cazier judiciar și urmează ca în privința fiecăruia să-și găsească eficiența disp. art. 74 lit. a Cod penal corelativ cu art. 76 al. 2 în privința infracțiunii de înșelăciune cu consecința aplicării unor pedepse ale închisorii într-un cuantum situat sub limita minimă specială a textelor legale incriminatoare.

Ca și cuantum al pedepsei închisorii aplicate inculpaților pentru infracțiunea de înșelăciune, acestea au fost diferențiate raportat la gradul de vinovăție și contribuția fiecăruia la activitatea infracțională.

De asemenea, raportat la aceeași infracțiune fiecăruia dintre inculpați li s-a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a, b și c Cod penal.

Cu privire la inculpatul - infracțiunile fiind comise în concurs real s-a apreciat că se impune ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea fără aplicarea vreunui spor conform disp. art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal.

Totodată, apreciind față de gravitatea infracțiunilor și modalitatea de comitere că pedepsele aplicate inculpaților își vor găsi eficiența doar prin executare efectivă urmează s-a dispus în baza art. 71 al. 2 Cod penal aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a și b Cod penal pe durata executării pedepsei principale a închisorii.

Sub aspectul laturii civile s-a dispus în conformitate cu art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 346 Cod procedură penală și art. 998 Cod civil obligarea în solidar a celor doi inculpați la plata către partea civilă în cauză (AJOFM G) a despăgubirilor în sumă totală de 274.309,78 lei precum și la plata dezbaterilor aferente (32.989 lei).

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, inculpații și, precum și partea civilă AJOFM

Prin motivele invocate, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind neteminică sub aspectul cuantumului redus al pedepselor aplicate inculpaților, cu privire la greșita reținere în favoarea acestora de circumstanțe atenuante, precum și cu privire la faptul că pentru inculpatul nu s-a aplicat un spor de pedeapsă în urma concursului de infracțiuni.

Inculpații apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală sub următoarele aspecte:

a) Lipsa oricărei intenții de comitere a unui fals, deoarece lipsește unul din elementele constitutive, respectiv latura subiectivă, deoarece toate angajăririle s-au făcut cu respectarea condițiilor legale, la cererea persoanelor angajate, chiar dacă unele din înscrisuri nu au fost completate și semnate de ei, dar au fost făcute cu acceptul acestora.

b) În latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune trebuiau reținute numai actele materiale cu privire la 46 de persoane, prin care s-a cauzat o pagubă totală de 138.000 lei.

Pe cale de consecință, trebuia schimbată încadrarea juridică a faptei, în infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, nefiind întrunite elementele constitutive pentru reținerea consecințelor deosebit de grave.

Partea civilă AJOFM G apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală, solicitând obligarea inculpaților în solidar la plata sumei de 274.310 lei reprezentând debitul și dobânda aferentă acestuia, precum și a cheltuielilor de executare în sumă de 231.798 lei.

Analizând cauza prin prisma motivelor de apel invocate dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține următoarele:

În mod judicios instanța de fond pe baza analizei probelor administrate în cauză, a constatat săvârșirea faptelor cu vinovăție de către inculpați, și a dat acestora încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.

Din probele administrate în cauză, rezultă că inculpații au urmărit prin fals să inducă în eroare, respectiv să înșele pe partea civilă, astfel:

A) Cu privire la infracțiunea de fals:

a) Astfel inculpatul în condițiile în care se ocupa în fapt de activitatea ambelor societăți, pentru fiecare persoană din comună care figurează ca fiind angajată la una din cele doua societăți a întocmit un contract de muncă în care s-au specificat: data începerii activității, respectiv 01.02.2003, funcția, respectiv muncitor necalificat, durata muncii, respectiv 8 ore pe zi, salariul tarifar lunar, respectiv 2.500.000 lei ROL, pentru SC SRL la rubrica "angajator", semnătura aparține învinuitului și ștampila SC SRL, iar la rubrica "salariat" apare o semnătură în fals, conform expertizei grafologice efectuată în cauză.

Pentru SC SRL la rubrica "angajator" apare semnătura inculpatei și ștampila SC SRL, iar la rubrica "salariat" apare o semnătura indescifrabilă falsă, conform expertizei.

De asemenea, mai apar adeverințe eliberate de Primăria Comunei care atestă că persoanele nu figurează în evidență cu teren agricol, adeverințe care apar la dosar fără a exista o cerere în acest sens. Despre acest lucru, inculpatul și învinuitul (viceprimar al comunei ) declară că se eliberau asemenea adeverințe doar la cererea verbală a persoanelor din comună pentru a se elimina birocrația.

Statele de plată nu au la bază foi colective de prezență care să ateste timpul lucrat de fiecare salariat în parte, după cum rezultă din procesele verbale de control ale

Aceste state de plată fictive erau prezentate lunar la. G, care dispunea către trezorerie virarea sumelor în contul SC SRL și SC SRL, plățile fiind făcute cu ordine de plată.

c) Din raportul de expertiză grafologică efectuat în cauză ( vol. II filele 4-21 dosar urmărire penală) rezultă că din cele 130 de persoane cărora li s-au întocmit dosare la cele două societăți comerciale, respectiv SC și SC SRL rezultă următoarele:

- din 130 de persoane doar două dintre acestea, respectiv și au semnat contractele de muncă.

- din cele 130 de persoane, patru persoane au semnat cererile de demisie, respectiv,.

- din cele 130 de persoane doar patru persoane au semnat statele de plată, respectiv în luna aprilie, în luna februarie, G în luna februarie și în luna aprilie.

Aceste constatări tehnice științifice se coroborează cu declarațiile celor 130 de martori audiați în cauză și din a căror declarații rezultă în esență că unele persoane nu au auzit de vreuna din cele două societăți, nu au semnat documente, nu au dat documente pentru a fi xerocopiate și nu au lucrat niciodată;

S-a reținut că unele persoane au cunoștință că ar fi angajate la o societate, însă nu știu denumirea, nu au semnat documente și nu au predat documente pentru a fi xerocopiate;

Unele dintre persoane au prestat activități dar au știut că muncesc pentru Primăria comunei în contul ajutorului minim garantat, iar alte persoane au discutat cu inculpatul și numitul, au dat documente pentru a fi xerocopiate, au știut că vor fi angajate, însă nu au semnat documente și au prestat activități în mod sporadic câteva luni sau câteva zile într-o lună.

S-a mai reținut că unele persoane au semnat câteva state de plată, au primit sume modice de ordinul a 3 sau 4 milioane lei ROL, pentru o lună sau două muncite, însă nu au știut că sunt angajate, nu au semnat documente, unele persoane erau bolnave și nu puteau lucra iar unele persoane au dat documente, însă nu au lucrat, nu au primit bani și nu au semnat documente.

De altfel, chiar inculpatul a recunoscut că semnăturile au fost executate de el.

Deci, în ceea ce privește infracțiunea de fals, Curtea apreciază că probele administrate în cauză și mai sus analizate, au dovedit faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea de fals prev. de art. 290 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, respectiv că a întocmit dosarele ce cuprindeau acte de identitate, contracte de muncă, semnarea în fals a acestora și a ștatelor de plată, precum și a demisiilor aferente, acte necesare cu prilejul încheierii și executării convențiilor de acordare de subvenții de la AJOFM

Numai în baza acestor acte false și prin folosirea acestor mijloace flauduloase inculpații și au putut obține subvenții de la Agentia AJOFM

Chiar dacă sunt persoane care nu au semnat contractele de muncă, dar au cunoscut faptul că au fost angajate la cele două societăți comerciale, infracțiunea de fals subzistă, deoarece inculpatul nu avea nici o împuternicire să semneze un act în locul titularului, act generator de drepturi și obligații și care a servit ulterior la obținerea subvențiilor de la partea vătămată.

Mai precis, pentru a putea obține subvențiile prevăzute de Legea 76/2002 privind sistenul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, conform art. 59 din HG nr. 174/2002 privind normele de aplicare a Legii nr. 76/2002 angajatorii, respectiv inculpații trebuiau să încheie cu AJOFM o convenție și să depună dosare ce cuprindeau acte de identitate, contracte de muncă, declarații pe propria răspundere că sunt unici întreținători de familie și că nu au venituri ( acte ce au fost depuse de inculpatul, contractele de muncă fiind semnate în fals).

De asemenea, din declarațiile celor 130 de martori audiați în cauză și din raportul de expertiză grafologică, rezultă că aceștia nu au semnat nici un stat de salarii, acestea fiind întocmite lunar și completate cu semnături în fals de către învinuitul.

Pe baza acestor state de salarii, inculpata era cea care ridica din trezorerie sumele de bani reprezentând subvențiile pe care apoi le încredința inculaptului ( declarații martori - filele 362 - 396 volumul I, 3, vol 3 1-379 raportul de expertiză grafologică ).

Tot din aceste probe mai sus menționate rezultă faptulcă persoanele care au beneficiat de prevederile legii nu au semnat cererile de demisii, acestea fiind semnate în fals de inculpatul.

Toate aceste activități efectuate de inculpat întrunesc eleemntele constitutive de fals prev de art. 291 Cod penal în formă continuată și au servit la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în dauna părții vătămate AJOFM

B) Cu privire la infracțiunea de înșelăciune:

Din probele administrate în cauză rezultă următoarele:

a) În anul 2002 și-a făcut apariția Legea nr. 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentur șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, lege care a intrat în vigoare la data de 01.03.2002, prin care s-a dorit stimularea angajatorilor pentru crearea unor locuri de muncă subvenționate de stat.

În conformitate cu prevederile art. 85 alin. 1 din Legea nr. 76/2002, angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de perste 45 de anis au șomeri întreținători unici de familii primaesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată dinaceste categorii, o sumă egală cu slariul minim brut pe țară în vigoare, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 2 ani.

Conform alineatului 3 al aceluiași articol, angajatorii care încetează din inițiativa lor raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanelor anterior termenului de 2 ani, sunt obligați să restituie în totalitate sumele încasate pentru fiecare persoană și dobânzile aferente.

Conform alin. 4 din același articol, prevederile alin. 3 nu se aplică în situația în care încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu are loc dininițiativa sau din motive imputabile angajatului.

Conform art. 59 din nrt.HG 174/2002 privind Normele de aplicare a Legii nr. 76/2002, aplicabilă la nivelul anului 2003, "pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 85 din Legea nr. 76/2002, angajatorii vor încheia cu AJOFM o convenție conform modelului prezentat în anexa 19 și totodată vor depune documente ".

Profitând de dispozițiile acestei legi, cei doi inculpați au intenționat să inducă în eroare AJOFM G, respectiv să obțină pe o perioadă de maxim 12 luni, salariul minim brut de țară în vigoare, pentru persoanele angajate pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani.

În acest sens, inculpații s-au ocupat de întocmirea dosarelor cu actele necesare pentru fiecare angajat ce au fost depuse la AJOFM G, acte întocmite în fals și în baza cărora, respectiv a statelor de plată, au încasat lunar sumele cuvenite angajaților cu titlu de salarii.

Intenția de inducere în eroare, de înșelare a părților vătămate rezultă din următoarele activități desfășurate ulterior de inculpați:

- Din probele administrate rezultă că din cele 130 de persoane angajate la cele două societăți comerciale, respectiv SC SRL și SC SRL au lucrat pe diferite perioade de timp (în general martie, noiembrie 2003 sau perioade mai scurte) un număr de 48 de persoane la SC SRL și un număr de 36 de persoane la SC SRL.

Aceste persoane au primit pentru munca depusă diverse sume de bani, cuprinse între 400.000 ROL și 2.000.000 ROL, diferența de bani dintre sumele de bani plătite efectiv ca salarii de către inculpați și sumele de bani luate de inculpați ca subvenție de la stat de la AJOFM G fiind însușite de aceștia.

Conform tabelului AJOFM G (filele 214 - 215 din volumul I dosar urmărire penală) pentru fiecare persoană angajată, inculpații auprimit lunar suma de 2.500.000 lei ROL de la partea vătămată, sumă din care inculpații au plătit cu titlu de salariu persoanele mai sus menționate, dar cu sume mai mici de 2.500.000 lei ROL.

Tot din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor audiați, rezultă că un număr de 20 de persoane au fost angajate fictiv de către inculpatul la SC SRL și un număr de 22 de persoane au fost angajate fictiv la SC SRL, a căror salarii au fost încasate nelegal de către inculpați. Mai precis, este vorba de persoane cărora li s-au întocmit în fals dosare pentru a beneficia de prevederile Legii 76/2002, nu au lucrat nici o zi în calitate de angajați, dar inculpații pe baza actelor false au încasat salariile cuvenite acestor persoane de la partea vătămată AJOFM

Faptul că inculpații au intenționat, profitând de prelevederile Legii nr. 76/2002 să inducă în eroare partea vătămată rezultă și din modul în care inculpatul a folosit la muncă persoanele angajate, pe care le-a plătit cu sume mai mici decât se cuvenea conform legii.

Din probele administrate în cauză rezultă că s-au desfășurat unele activități de către cele două societăți comerciale pentru care s-au primit subvenții de la stat pentur plata salariilor, respectiv: plantat puieți, conform celor patru contracte câștigate de n numitul în numele SC SRL, demolatul școlii din comuna, prășit porumb pentru Asociația Agricolă "", sau la alte persoane fizice din comună. Aceste activități pentru care inculpatul a angajat cele 131 de persoane, primind salariile pentru primul an de activitate de la partea vătămată AJOFM G, din, se observă că aveau un caracter sezonier și pe cale de consecință, nu puteau asigura o activitate neîntreruptă a celor 130 de angajați, la cele două societăți comerciale pe o perioadă de minim 2 ani, cum prevedea art. 85 alin. 3 din Legea nr. 76/2002.

Deci, la momentul angajării celor 130 de persoane, inculpații erau conștienți de faptul că nu puteau asigura pentru angajații din cele două societăți comerciale de lucru, pe o perioadă de 2 ani cum prevedeau dispozițiile legale.

În consecință, după ce s-au folosit de o parte dintre angajați, pe care i-au plătit cu sume de bani mai mici decât sumele prevăzute în Legea nr. 76/2002 ( însușindu-și diferența dintre salariile efectiv plătite și sumele de bani primite de la AJOFM ca subvenții la salarii) inculpații s-au folosit rpin inducere în eroare a părții vătămate, a prevedrilor alin.4 din art. 85 din Legea nr. 76/2002, respectiv au întocmit în fals cererile de demisie a celor 130 de persoane angajate, semnând în locul acestora.

Conform acestor texte de lege, angajatorii care încetează dininițiativa lor raporturile de muncă sau de serviciu a persoanelor anterior termenului de 2 ani sunt obligați să restituie în totalitate sumele încasate pentru fiecare persoană și dobânzile aferente.

Pentru a evita resstituirea sumelor de bani primite de la AJOFM G cu titlu de salarii pentru cei 130 de angajați, inculpații s-au folosit de dispozițiile alin. 4 încetând raporturile de muncă prin demisie, respectiv prin motive imputabile angajatului.

Conform declarațiilor martorilor angajați în cauză și a expertizei grafologice rezultă că cererile de demisie au fost întocmite și semnate în fals de către inculpatul pentru 127 de persoane din cele 130 de persoane angajate la cele două societăți comerciale.

În concluzie, instanța apreciază că din probele administrate în cauză mai sus menționate, rezultă că inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții vătămate, respectiv profitând de dispozițiile Legii nr. 76/2002, prin actele întocmite în fals au angajat la cele două societăți comerciale 130 de persoane pentru care au întocmit state de plată false, primind ca subvenție de la partea vătămată lunar, salariile cuvenite acestora, pe care și le-au însușit în scop personal, inculpații urmârind de la bun început să inducă în eroare partea vătămată și ulterior să o mențină în eroare pe aceasta, pentru a putea beneficia de dispozițiile Legii nr. 76/2002.

Faptul că din probele administrate rezultă că din cele 130 de persoane angajate la cele două societăți comerciale un număr de 84 de persoane ( SC SRL - G, -, G, G, Pîrîu, și - și SC -, G, ) au fost plătite cu diferite sume de bani pentru activitatea prestată la cele două societăți comerciale cu caracter sezonier ( împăduriri și munci agricole) cu diverse sume de bani mult mai mici decât sumele de bani primite de inculpați cu titlu de salarii compensatorii de la partea vătămată AJOFM G, nu înseamnă că în sarcina inculpaților nu se va reține săvârșirea infracțiunii deînșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev de art. 215 alin. 5 Cod penaldeoarece așa cum s-a menționat mai sus, inculpații prin mijloace frauduloase, (încheierea în fals de contzracte de muncă, semnarea în fals a acestora și a statelor de plată precum și a demisiilor aferente) cu titlu de salarii date în baza Legii nr. 76/2002 ca subvenție de la partea vătămată suma de 2,8 miliarde lei ROL, respectiv suma de 1,582.934.783 lei pentru SC SRL și suma de 1,337.500.000 lei pentru SC SRL.

Acesta este prejudiciul efectiv cauzat părții vătămate AJOFM

Faptul că inculpații au plătit cu titlu de salarii munca efectuată pe perioadă limitată de timp de către o parte din cele 130 de persoane angajate nu înseamnă că prejudeiciul cauzat părții vătămate ar fi mai mic și pe cale de consecință, să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei.

Acest lucru rezultă cu claritate din dispozițiile legii care nu au fost respectate de către cei doi inculpați, respectiv că în cazul în care încetau dininițiativa lor raporturile de muncă a acestor 130 de persoane angajate, anterior termenului de doi ani, inculpații erau obligați să restituie în totalitate sumele încasate pentru fiecare persoană plus dobânzile aferente.

Pentru a eluda aceste prevederi legale și pentru a nu plăti sumele de bani încasate ca subvenții la salarii de la partea vătămată, inculpații au semnat în fals cererile de demisii ale acestora.

Deci, indiferent dacă inculpații ar fi angajat cele 130 de persoane în mod legal, și le.-ar fi plătit cu salariile primite de la partea vătămată cu titlu de subvenție, dacă activitatea celor 130 de persoane angajate ar fi încetat din motive imputabile angajatorului, în termenul de 2 ani, inculpații ar fi fost obligați să restituie în totralitate salariile primite ca subvenție, plus dobânzile aferente.

Deci, chiar dacă ar fi acționat în mod legal și nu ar fi înșelat pe partea vătămată, inculpații ar fi fost obligați să plătească sumele de bani primite ca subvenții de saalarii pentru cei 130 de angajați și dobânzile aferente, chiar dacă inculpații ar fi plătit salariile angajaților pentru munca depusă.

Or, încazul în care inculpații au indus îneroare pe partea vătămată și pe această cale au obținut salarii compensatorii pentru 130 de persoane angajate fictiv la cele două societăți, plătindu-le pe unele dintre acestea cu diferite sume de bani mai mici decât salariile cuvenite ca subvenție și întocmind fictiv actele de demisie, obligația de restituire a sumelor încasate cu titlu de salarii compensatorii conform statelor de plată lunare semnate în fals și depuse la partea vătămată, se impune cu atât mai mult.

În concluzie, indiferent că ar fi acționat în mod legal sau prin înșelăciune, așa cum este cazul în speță, prin simplul fapt că inculpații nu au asigurat locul de muncă celor 130 de angajați la cele două societăți comerciale pe un minim 2 ani de zile, sunt obligați conform legii la repararea pagubei, respectiv la plata sumelor de bani primite la subventie pentru plata salariilor, și a dobânzilor aferente, respectiv a sumei de 2,8 miliarde lei și a dobânzilor aferente acesteia.

Deci în cadrarea juridică a faptei de înșelăciune cu conyecinte deosebit de grave este corectă, prejudiciul cazuzat părții vătămate AJOFM G fiind mai mare de 2 miliarde lei ROL, pe cale de consecințîă se va respinge ca nefondate motivele de appel ale inculpaților și.

C) Cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților:

Instanța apreciază că pedepsele aplicate inculpaților și sunt disproporționate în raport cu natura infracțiunilor săvârșite de aceștia, precum și prin prejudiciul foarte mare creat AJOFM G de 2,8 miliarde lei ROL prejudiciul rămas neacoperit.

Modalitatea de comitere a infracțiunilor prin activități laborioase, amănunțite și premeditate de a induce în eroare și prejudicia AJOFM G iar sumele obținute fiind folosite în propiul interes de către inculpați, sau pentru realizarea unor interese străine de obiectul convențiilor încheiate, impun aplicarea unor pedepse sporite celor doi inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. 1,2,3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Prin întreaga lor activitate desfășurată pe parcursul celor 11 luni, în care s-au depus state de plată fictive la AJOFM G pentru a fi încasate subvențiile corespunzătoare la salariile celor 130 de persoane angajate cu acte fictive la cele două societăți comerciale, inculpații au dat dovadă de o totală lipsă de respect față de banul public, față de modul în care acesta se colectează ca buget la fondul de asigurări sociale, respectiv din veniturile tuturor contribuabililor, prin activitatea lor transformând o dispoziție legală emisă cu scopul de a ajuta persoanele defavorizate cu vâerste de peste 45 de ani și lipsite de venituri, într-o sursă de îmbogățire pe seama banului public. Acest mod de a acționa a inculpaților, raportat și la valoarea mare a prejudiciului cauzat prin infracțiune, impun o sancțiune pe măsura faptelor comise și a valorilor sociale ocrotite de lege.

În consecință, reținerea în favoarea inculpaților pentru săvârșuirea infracțiunii de înselăciune cu consecințe deosebit de grave de circumstanțe personale ce au dus la aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege, de către instanța de fond este neteneinică.

Urmează deci, ca în apel prin înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpaților și să se aplice acestora pedepse în limitele prevăzute de lege.

La stabilirea cuantumului acestor pedepse instanța având în vedere că inculpații sunt la primul impact cu legea penală și au recunoscut faptele comise, vor fi orientate spre minimulspecial prevăzut de lege.

Deoarece inculpatul a avut contribuția cea mai mare la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fiind inițiatorul acesteia, coroborat și cu calitatea de primar a localității, calitate în care prin persoana ar fi trebuit să constituie un exemplu pentru comunitate, pedeapsa ce se va aplica acestuia, pentru infracțiunea de înșelăciune cu deosebit de grave va fi mai mare decât pedeapsa ce se va aplica inculpatei pentru aceeași faptă dedusă judecății.

În consecință, se va admite acest motiv de apel invocat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați.

Referitor la motivul de apel al parchetului de aplicare a unui spor inculpatului, pentru cele două infracțiuni concurente, instanța apreciază că în condițiișle în care infracțiunea de fals prev. de art. 290 al. 1 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal a fost infracțiunea "mijloc" de realizare a infracțiunii principale de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 1,2,3 și 5 Cod penal, că în raport de persoana inculpatului, aflat la primul impact cu legea penală nu se impune aplicarea unui spor, pedeapsa aplicată acestuia pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fiind suficientă pentru realizarea scopului prev. de art. 52 Cod penal.

Pe cale de consicnță, se va respinge acest motiv de apel al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, inculpatul urmând a executa numai pedeapsa ce se va aplica prin prezenta decizie pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave fără aplicarea vreunui spor de pedeapsă, dar cu executare prin privare de libertate.

Latura civilă a cauzei:

Instanța de fond a dispus în baza art. 998 Cod civil și art. 346 Cod procedură penală obligarea în solidar a inculpaților la plata către partea civilă AJOFM Gas umei de 274.309,78 lei precum și la dobânzi în sumă de 32.989 lei.

În apelul părții civile AJOFM G aceasta a solicitat obligarea inculpaților în solidar la plata sumei de 274.310 lei cu titlu de prejudiciu, precum, și la plata dobânzilor aferente (118.669 lei dobânda aferentă pentru SC SRL și 112.924 lei dobânda aferentă debitului către Sc Stard SRL ) precum și cheltuieli de executare în sumă de 231.798 lei.

Având în vedere prevederile art. 85 al. 3 din Legea nr. 76/2002 din care rezultă că inculpații sunt obligați să restituie în totalitate sumele încasate pentru fiecare persoană, precum și dobânzile aferente, urmează a se admite apelul declarat de partea civilă AJOFM G și a se dispune obligarea în solidar a inculpaților la plata dobânzilor aferente prejudiciului cauzat părții civile, dobânzi în sumă de 231.593 lei.

Va respinge cererea părții civile de obligare a inculpaților la plata sumei de 231.798 lei cu titlu de cheltuieli de executare, deoarece excede cadrului procesual.

Cheltuielile de executare ce urmează a fi plătite de inculpați sunt specifice fazei de punere în executare a hotărârii și pe cale de consecință nu pot face nici obiectul și nici analiza unei hotărâri judecătorești care încă nu este definitivă și care rezolvă fondul cauzei.

Deoarece din examinaea cauzei din oficiu nu se constată temeiuri care să ducă la desființarea hotărârii apelate, celelalte mențiuni fiind legale și temeinice, urmează a fi menținute.

Văzând și disp.art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și partea civilă AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ G (cu sediul în G,- ) împotriva sentinței penale nr. 342 din data de 3.07.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-,privind pe inculpații( fiul lui - și, născut la data de1.08.1967 în comuna, județul G, CNP: - domiciliat în comuna, județul G) și ( fiica lui - și, născută la data de 10.07.1960 în G, CNP: -, domiciliată în comuna, sat, județul S) și în consecință:

Desființează în parte Sentința penală nr. 342/2009 a Tribunalului Galați și în rejudecare:

Majorează de la 4 ani la 6 luni închisoare la11 ani închisoarepedeapsa aplicatăinculpatuluipentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 al. 1,2,3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal prin înlăturarea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și art. 76 lit. a și art. 76 al. 2 Cod penal.

Majorează de la 3 ani și 10 luni la 10 ( zece) ani închisoare pedeapsa aplicatăinculpateipentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 1,2,3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal prin înlăturarea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și art. 76 al. 1 lit. a și 76 al. 2 Cod penal.

Majorează cuantumul dobânzii la care au fost obligați inculpații în solidar către partea civilă ANOFM - Agenția G de la 32989 leila 231.293 lei RON.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.

Respinge ca nefondate apelurile inculpaților și.

Obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de câte 200 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru apelanta parte civilă AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ G (cu sediul în G,-) și inculpatul și de la comunicare pentru inculpata (domiciliată în comuna, sat, județul S).

Pronunțată în ședință publică azi, 21.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

Grefier,

- -

Red. 1 ianuarie 2010

Tehn. 2 Ianuarie 2010

Fond:

Președinte:Mariana Ghena
Judecători:Mariana Ghena, Petruș Dumitru

Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 7/2010. Curtea de Apel Galati

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 7/2010. Curtea de Apel Galati