Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 723/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Cerere sesizare Curtea Constituțională -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 723
Ședința publică de la 24 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentina Trifănescu JUDECĂTOR 2: Doru Filimon
- - - - JUDECĂTOR 3: George Ciobanu
- - - - Judecător
Grefier -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva Încheierii de ședință pronunțată la data de 10 martie 2008 de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, lipsind recurenții inculpați - reprezentat de avocat, inculpat reprezentat de avocați și, inculpat reprezentat de avocat, inculpat reprezentată de avocat, inculpat - reprezentat de avocat, inculpat -- reprezentat de avocat - apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nefiind formulate cereri ori excepții, s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate ridicată de inculpat, deoarece sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca excepția să fie supusă dezbaterii Curții Constituționale.
Avocat pentru intimatul inculpat, lasă la apreciere soluția instanței.
Avocat pentru intimatul inculpat lasă la apreciere soluția instanței.
Avocat pentru intimatul inculpat, lasă la apreciere soluția instanței.
Avocat pentru intimatul inculpat, lasă la apreciere soluția instanței.
Avocat pentru intimatul inculpat, lasă la apreciere soluția instanței.
Avocat pentru intimatul inculpat -, lasă la apreciere soluția instanței.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului, casarea încheierii care este nelegală, deoarece în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii și de sesizare a Curții Constituționale, urmând ca instanța de apel să suspende cauza și să o înainteze la Curtea Constituțională.
Intimatul inculpat având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului, casarea încheierii, admiterea cererii și sesizarea Curții Constituționale.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Constată că prin încheierea de ședință din 10 martie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Dolj, printre altele, instanța s-a pronunțat și a respins și cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate formulată de inculpatul, prin apărător.
Pentru a pronunța respingerea cererii, instanța în fața căreia aceasta a fost invocată a reținut că inculpatul prin avocatul, a invocat neconstituționalitatea dispozițiilor prev.de art.215 al.2 Cod penal, bazându-se pe dispozițiile art. art.23 alin.1, 2, 3 din Legea nr.47/1992 republicată, cu modificările aduse prin Legea nr.232/2004, întrucât instituie o dublă incriminare, cu regim sancționator diferit (cerere depusă la fila 193 din volumul IX).
S-a mai invocat că excepția de neconstituționalitate se bazează și pe dispozițiile constituționale ale art.20 alin.2, potrivit cărora "dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile".
S-a invocat CEDO, precum și art.4 din Protocolul 7 conform căruia nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat, pentru o faptă pentru care a fost deja achitat sau condamnat, fiind vorba așadar de principiul evitării dublei incriminări și pedepsiri, pe care îl consideră încălcat în redactarea textului de lege prev.de art.215 alin.2
Cod PenalInstanța a constatat că asupra textului incriminator prev.de art.215 alin.2 Cod Penal, Curtea Constituțională, prin decizia nr.106 din 08 iunie 2000, cât și prin decizia nr.50 din 2002 s-a pronunțat asupra constituționalității sale.
În motivarea respingerii cererii, instanța în fața căreia a fost ridicată excepția, a arătat că această excepție de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, că art.215 alin.2 Cod penal a prevăzut o variantă agravantă a infracțiunii de înșelăciune, care se realizează atunci când înșelăciunea, în varianta simplă prevăzută la alin.1 se reține folosirea mijlocului fraudulos. Chiar mai mult, s-a prevăzut că existența "pluralității de infracțiuni" nu înseamnă o pluralitate de sancțiuni, stabilite contrar prevederilor art.4 din Protocolul nr.7 la CEDO.
S-a motivat și că, Curtea Constituțională, a statuat că forma agravantă a înșelăciunii prevăzută în alin.2 nu reprezintă o dublă incriminare și, ca atare, nu poate crea o dublă condamnare.
Împotriva încheierii prin care s-a respins cererea cu privire la sesizarea Curții Constituționale privind neconstituționalitatea unei dispoziții legale a formulat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și susținând, în esență, că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru sesizarea Curții Constituționale, cu excepția ridicată.
Recursul este fondat și va fi admis, cu următoarea motivare.
Potrivit art.29 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.47/1992, așa cum a fost republicată în temeiul dispozițiilor art.III din Legea nr.232/2004, pentru a se constata admisibilitatea unei cereri ce vizează o excepție de neconstituționalitate, excepția trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei, să fie ridicată la cererea uneia dintre părți și să nu fi făcut obiectul unei soluții anterioare pronunțată de Curtea Constituțională prin care să fi fost admisă excepția de neconstituționalitate.
Ori, se constată că toate aceste trei condiții sunt îndeplinite în sensul că excepția a fost ridicată de unul dintre inculpați, că ea vizează soluția ce ar putea fi dată în cauză în raport cu încadrarea juridică de care este acuzat inculpatul și că ea nu a mai făcut anterior obiectul unei judecăți la Curtea Constituțională, finalizate prin admiterea excepției.
Curtea constată că în cauză nu erau motive ca aceasta să fie respinsă, potrivit art.29 alin.6 din Legea nr.47/1992, așa cum a fost republicată în temeiul dispozițiilor art.III din Legea nr.232/2004.
În consecință, având în vedere că motivele de casare au fost invocate, potrivit art.3856alin.3 Cod pr.penală, recursul este fondat și în baza art.38515alin.1 pct.2 lit.d Cod pr.penală, va fi admis, se va casa încheierea și văzând și dispozițiile art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992, așa cum a fost republicată în temeiul dispozițiilor art.III din Legea nr.232/2004, se va trimite dosarul la Tribunalul Dolj, pentru ca această instanță să procedeze la sesizarea Curții Constituționale în condițiile dispozițiilor art.29 din Legea nr.49/1992, așa cum a fost republicată în temeiul dispozițiilor art.III din Legea nr.232/2004.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință pronunțată la data de 10 martie 2008 de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Casează încheierea.
Trimite cauza la Tribunalul Dolj în vederea sesizării Curții Constituționale.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 octombrie 2008.
- - - - - -
Grefier
Red.jud/-
F/
S/31.10.2008
Președinte:Valentina TrifănescuJudecători:Valentina Trifănescu, Doru Filimon, George Ciobanu
