Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 772/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.772/
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Tacea
JUDECĂTOR 2: Liviu Herghelegiu
JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - procuror șef secție judiciară în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind judecarea recursurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILA și inculpatul împotriva deciziei penale nr. 218 din 24.10.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA.
La apelul nominal a răspuns pentru recurentul - inculpat, lipsă, avocat - apărător desemnat din oficiu, lipsă fiind și intimata- parte civilă SC
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat și acte de depus, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri, punând în discuție totodată și schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului:
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, arată că s-a reținut în sarcina inculpatului că în calitate de administrator al SRL B, în perioada 5.09.2003 - 15.09.2003 a efectuat plata unor cantități de hârtie către SC SRL B, fără a avea disponibil în cont, cauzându-i acestei societăți un prejudiciu de 154.299,21 lei, inculpatul fiind condamnat prin schimbarea încadrării juridice reținându-se prevederile art. 41 alin.2 Cod penal.
Referindu-se la recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, reprezentantul Parchetului, apreciază că acesta este fondat. Invederează instanței că inculpatul știa că societatea sa este în incidență bancară, că avea datorii, această împrejurare rezultând din actele dosarului și declarația inculpatului care recunoaște că pe data de 31.07.2003 societatea sa intrase în interdicție bancară, nu avea voie să emită file CEC dar pentru plata mărfii a emis file CEC retrase din circulație.
Solicită admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA,casarea celor două hotărâri și condamnarea inculpatului prin schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina sa din infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1,3,4 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal în infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.
Avocat, având cuvântul, apreciază că recursul formulat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA este nefondat, instanțele apreciind corect încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului iar pedeapsa aplicată a fost corect individualizată.
Cu privire la recursul formulat de inculpatul, arată că acesta nu a cunoscut că societatea sa a intrat în interdicție bancară, el având de primit creanțe de la alte societăți. Filele CEC au fost emise pe altă firmă, nou înființată, pentru a se face rulaj iar partea vătămată a cunoscut situația și reprezentanții acesteia s-au întâlnit cu inculpatul care a semnat facturile, astfel că nu se poate reține că inculpatul a avut intenția de a induce în eroare pe partea vătămată.
Având în vedere că nu s-a demonstrat intenția inculpatului de a înșela pe partea vătămată solicită admiterea recursului în baza disp. art. 38515pct. 2 lit. b Cod pr.penală și a se dispune achitarea inculpatului în baza disp.art. 11 alin. 1 lit.a raportat la art. 10 lit. d Cod pr.penală.
Reprezentantul Parchetului, cu privire la recursul formulat de inculpat, apreciază că acesta este neîntemeiat, instanțele au reținut corect situația de fapt, existența faptei și vinovăția inculpatului care a prezentat părții vătămate o situație neadevărată, știa că nu are voie să emită file CEC și atitudinea sa a fost de a prejudicia pe partea vătămată. De altfel din banii obținuți pe hârtie inculpatul a stins alte datorii mai vechi și ulterior nu a mai fost de găsit. Solicită respingerea recursului formulat de inculpat ca fiind nefondat, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față:
Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA și inculpatul au declarat recurs împotriva deciziei penale nr. 218 din 24.10.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 218/24.10.2008 pronunțată în dosarul nr-, TRIBUNALUL BRĂILAa respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA și de inculpatul împotriva sentinței penale nr.431/18.03.2008 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-.
Pentru a hotărî astfel, TRIBUNALUL BRĂILAa reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 431 din 18 martie 2008 pronunțată de Judecătoria Brăilas -a dispus în baza art. 334 Cod proc.penală schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în rechizitoriu din infracțiunea de înșelăciune în formă simplă prevăzută de art. 215 al.1,3 și 4 Cod penal în infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art.215 al.1,3 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 215 al. 1,3 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul la 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, fapta din perioada 05-15.09.2003.
În baza art. 71 alin 2 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art.64 lit a, b și c Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durata de 5 ani reprezentând termen de încercare potrivit art. 82 Cod penal.
În baza art. 71 alin 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prevăzute la art.64 lit. a,b și c Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art.14 și art.346 Cod procedura penală, raportat la art.998 cod civil a fost admisă acțiunea civilă a părții civile SC SRL (prin lichidator judiciar ) și a fost obligat inculpatul la plata către această societate a sumei de 154.099,21 lei reprezentând prejudiciu neachitat.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 4.02.2004, la acea dată în calitate de administrator la SC SRL B, a formulat o plângere împotriva învinuitului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prejudiciul creat fiind de 1.540.992.148 lei ROL, respectiv 154.099,21 lei RON (4 - 5 ds UP).
a îndeplinit funcția de administrator la SC SRL B, societate care avea ca obiect principal de activitate construcții civile, industriale și instalații.
În anul 2003, SC SRL a efectuat lucrări de construcții și instalații pentru SC SA B iar plata acestora s-a efectuat prin vânzarea în compensare de diferite tipuri de hârtie și carton.
Aceste produse urmau să fie valorificate de SC SRL B prin vânzarea către eventuali beneficiari, motiv pentru care s-au transmis mai multe oferte către diferite societăți comerciale de profil din țară, alese aleatoriu din " Naționale".
La data de 27.08.2003, SC SRL Bap rimit prin fax o comandă pentru produse de hârtie de la SC SRL B, administrată de inculpatul, căreia nu se înaintase vreo ofertă.
Comanda a fost primită de martorul, care îndeplinea funcția de merceolog la SC SRL
Inculpatul i-a solicitat telefonic lui să accepte plata produselor cu file CEC în termen de 45 zile de la facturarea mărfii.La rândul lui, a luat legătura cu administratorul, iar acesta i-a indicat ca plata să se facă în termen de 20 de zile pentru factura primei jumătăți din marfă și 30 de zile pentru a doua Această modalitate de plată a fost discutată cu inculpatul la telefon și de administratorul.
Ca urmare a discuțiilor telefonice SC SRL Bac omunicat SC SRL B că se putea onora comanda în două etape, astfel: prima poziție din comandă se putea livra în perioada 01 - 03.09.2003 iar diferența în perioada 03 - 05.09.2003, urmând ca plata primului transport să se facă în termen de 20 de zile de la facturare, iar pentru cel de-al doilea transport să se facă la 30 de zile de la facturare.
La data de 4.09.2003, merceologul i-a telefonat inculpatului ca pe data de 5.03.2003 se putea livra prima tranșă de hârtie.Inculpatul i-a comunicat că va trimite un mijloc de transport pentru ridicarea cantității de hârtie, iar fila CEC pentru plata acestuia o va trimite printr-un șofer de - taxi care circula pe ruta B - B și care urma să-l contacteze la sosire.
În dimineața zilei de 5.09.2003 a luat legătura cu șoferul închiriat de de la SC SRL B, asistând la încărcarea autoturismului cu hârtie în valoare de 380.841.768 lei ROL (31 ds UP).Mașina încărcată cu marfă a rămas în incinta SC SA, iar în jurul orelor 13,00 - s-a întâlnit în fața Hotelului "" din B cu șoferul de - Taxi trimis de inculpatul.
Acesta i-a înmânat lui 2 file CEC cu seriile - - 317 - - (35 ds UP) și - - 317 - - (39 ds UP) emise de Bank România SA - Sucursala, ambele fiind semnate de inculpatul și purtând ștampila SC CO SRL Șoferul i-a dat lui și un bilet de la prin care îl ruga ca hârtia să se factureze pentru SC CO SRL B (65 ds UP).În această situație, SC SRL B, a fost pusă în imposibilitatea de a mai putea face vreo verificare în legătură cu SC SRL B, astfel că șoferul a plecat cu marfa de 380.841.747 lei, facturată pe SC CO SRL
A doua zi, a luat legătura telefonic cu inculpatul și acesta i-a confirmat că marfa a ajuns, solicitându-i și a doua tranșă.
Este de precizat că până la acea dată, inculpatul nu a adus la cunoștința SC SRL B că nu are posibilitatea să facă plata contravalorii primei livrări sau că firma sa s-ar afla în interdicție bancară.
La data de 10.09.2003 l-a contactat pe inculpatul și i-a spus că poate livra a doua tranșă de hârtie.
Marfa a fost primită pe data de 11.09.2003 iar factura s-a întocmit pe data de 12.09.2003 pentru suma de 553.214.829 lei (32 ds UP).
La data de 14.09.2003, a luat legătura telefonic cu inculpatul și i-a spus că pe 15.09.2003 poate livra a treia tranșă de hârtie.
A venit același șofer și astfel s-a facturat marfă în valoare de 606.935.552 lei (33) pentru SC CO SRL Cu această ocazie, șoferul i-a înmânat lui 2 file CEC din partea învinuitului cu seriile: - - 317 - - (43) și - - 317 - - (36) emise tot de SA - Sucursala.
În legătură cu cea de a patra filă CEC, inculpatul a motivat că dorește să mai primească o tranșă de hârtie.Această tranșă nu a mai fost livrată pentru că trebuia să se vadă cum se va deconta prima filă CEC cu termen la 25.09.2003.
Cu toate acestea, la data de 18.09.2003 inculpatul a mai trimis o comandă pentru diferite tipuri și cantități de hârtie, dar nu i s-a mai dat curs.
La data de 22.09.2003, l-a sunat pe inculpat și i-a spus că la 25.09.2003, conform înțelegerii se va introduce la plată prima filă CEC cu valoarea primei facturi. Acesta a confirmat că se poate face acest lucru fără probleme.La această discuție a fost de față și administratorul SC SRL B,.
Ca urmare a acestei discuții, contabila societății, a completat fila CEC cu suma primei facturi, și aceasta a fost introdusă la plată. La data de 26.09.2003 fila CEC s-a întors cu " la plată".
Pe fila CEC era trecută mențiunea "refuz total, trăgătorul se află în interdicție bancară, cecul aparține unui set de instrumente retras din circulație(35 ds UP).
În acest moment, reprezentanții SC SRL B și-au dat seama că au fost induși în eroare de inculpatul, întrucât dacă ar fi cunoscut că societatea se afla în interdicție bancară și incapacitate de plată nu ar fi eliberat materiale în valoare totală de 1.540.992.548 lei.
S-a luat legătura cu inculpatul care a motivat că este vorba de o eroare a băncii pe care o va rezolva pe data de 29.09.2003.
La data de 30.09.2003 s-a luat din nou legătura telefonic cu inculpatul, care a motivat că suferise un accident vascular din cauza situației create și că de fapt, societatea sa intrase în interdicție bancară ulterior primei tranșe de hârtie.
S-a convenit ca reprezentanții SC SRL B să se întâlnească în B cu inculpatul la data de 2.10.2003.La data convenită, inculpatul s-a întâlnit cu, și în HG zona B -.
Cu această ocazie, pentru mai multă siguranță i s-a solicitat inculpatului să semneze și să ștampileze cele 3 facturi cu care se livraseră cantitățile de hârtie, lucru pe care acesta l-a făcut.
S-a întocmit și o minută semnată și ștampilată de inculpatul prin care acesta recunoștea debitele și se angaja să le acopere (55 ds UP) până la data de 15.11.2003.
Deși, după respingerea primei file CEC reprezentanții SC contactaseră Bank B și au aflat că SC nu mai derulase operațiuni în cont de mult timp și este în interdicție bancară, la data de 20.10.2003 au introdus la plată încă 2 file CEC cu seriile: 000 12327 și 000 12328, rezultatul fiind același (39, 43).
În continuare, inculpatul a fost contactat de mai multe ori de reprezentanții SC SRL B și acesta, fiind de rea credință, a amânat achitarea debitelor sub diferite pretexte.
În timpul cercetărilor s-au efectuat verificări la BNR și Bank, rezultând următoarele:
SC CO SRL Baî nregistrat în perioada 1.01.2003 - 16.07.2004 la Bank B un număr de 15 incidente de plată, iar de la 31.07.2003 se află în interdicție bancară până la 14.01.2005.
Printre societățile care au introdus la plată file CEC emise de SC CO SRL B au fost: SC SA, SC, SC SA și SC SRL.
SC SRL, al cărei administrator a fost tot inculpatul, a înregistrat în perioada 1.01.2003 - 18.03.2004 un număr de 60 incidente la plată, cu mai multe societăți din țară, printre care se regăsesc SC SA și SC SRL.
La dosarul de urmărire penală s-a atașat și declarația de anulare a filelor CEC de la seria - - 317 - 12326 - 12350, emisă de Bank la data de 13.08.2003, document ce atestă faptul că instrumentele de plată folosite de inculpat erau scoase din circulație.
În continuare, SC SRL B, a încercat să recupereze prejudiciul creat de inculpatul.
S-a reușit identificarea sediului societății și s-a constatat că mărfurile achiziționate de la SC au fost vândute de învinuit prin SC către alte 3 societăți la care avea debite neachitate.
În urma verificărilor acestor aspecte a rezultat următoarea situație:
- SC CO SRL B, la care administrator a fost inculpatul avea debite și la SC I, în sumă de 686.255.814 lei, pentru care a emis file CEC refuzate ulterior de bancă pentru lipsă disponibil și "retragere din circulație", motiv pentru care a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 B cu plângere penală pentru înșelăciune.
Ulterior, o parte din aceste debite au făcut obiectul unor compensări între SC și SC.
-SC SRL Bap rimit prin compensare de la SC SRL o cantitate de hârtie și carton la 15.03.2003 (din cea luată de la SC SRL B);
-SC SRL Bav ândut SC cantități de hârtie în luna iulie 2003 în valoare de 195.059.070 lei ROL.
Și la această societate, inculpatul a făcut plata mărfii cu fila CEC și ulterior cu, ambele fiind refuzate la plată de bancă.
Aspectele precizate mai sus atestă faptul că inculpatul nu avea de primit bani, ci avea datorii și la alte societăți, motiv pentru care s-a folosit de instrumentele bancare scoase din circulație.
În relația cu SC SRL B, inculpatul a emis în final în numele SC, 3 bilete la ordin din care unul era girat de la SC SRL
Primele 2 au fost respinse la plată din lipsă disponibil, iar al treilea a fost respins pentru lipsă de mandat a semnatarului.
Instanța de fond a reținut că în drept, fapta inculpatului care în calitate de administrator al SC SRL B (societate în prezent radiată), a făcut plata unor cantități de hârtie primite de la SC SRL B în perioada 05 - 15.09.2003, la intervale de timp diferite și în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu 3 file CEC, fără a avea disponibil în cont, filele CEC fiind returnate cu mențiunea TOTAL DE PLATĂ în situația în care societatea sa se afla în interdicție bancară, producând un prejudiciu de 154.099,21 lei RON, constituie infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 al.1, 3 și 4 Cod penal cu aplic art. 41 al.2 Cod penal.
Reținând forma continuată ( filele CEC fiind emise și predate la intervale diferite de timp - pe 5.09.2003 și pe 14.09.2003 - în baza aceleiași rezoluții infracționale), în baza art. 334 Cod proc.penală instanța de fond a schimbat încadrarea juridică a faptei reținută în rechizitoriu din infracțiunea de înșelăciune în formă simplă prev. de art. 215 al.1,3 și 4 Cod penal în infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 al.1,3 și 4 Cod penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanța, având în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal a ținut cont de pericolul social concret al faptei contra patrimoniului, de cuantumul prejudiciului și de faptul că acesta nici până în prezent nu a fost recuperat, de datele privind persoana inculpatului-infractor primar, dar și de atitudinea constant nesinceră avută pe întreg parcursul procesului penal.
În ceea ce privește acțiunea civilă a SC SRL, instanța a reținut că s-a constituit parte civilă în cauză (atât la urmărire penală, cât și în cursul judecății prin lichidatorul judiciar - 26) cu suma totală de 154.099,21 lei reprezentând contravaloarea mărfii achitate cu filele CEC refuzate la plată. Având în vedere că fapta și vinovăția inculpatului au fost dovedite, dar și că acesta a fost de acord să despăgubească societatea parte civilă, n temeiul art.14 și art.346 Cod procedura penală, raportat la art.998 Cod civil instanța a admis acțiunea civilă a părții civile SC SRL (prin lichidator judiciar ) și a obligat inculpatul la plata către această societate a sumei de 154.099,21 lei.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei soluții au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila și inculpatul.
În motivele de apel depuse la dosar, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăilaa invocat, în esență, că instanța de fond a procedat în mod greșit la condamnarea inculpatului în baza art. 215 alin. 1, 3, 4 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și nu a pus în discuție schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare a instanței, din această infracțiune, în aceea prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În susținerea acestui motiv de apel s-a arătat că la momentul emiterii filelor CEC, societatea comercială condusă de inculpat se afla în interdicție bancară, iar filele CEC erau retrase din circuit, acestea nereprezentând un instrument de plată valabil producător de efecte juridice în sensul prevăzut de art. 215 alin. 4 Cod penal, ci un mijloc fraudulos, în sensul prevăzut de art. 215 alin. 2 Cod penal, prin folosirea căruia inculpatul a indus în eroare partea civilă, pentru aod etermina să încheie contractul, în condițiile art. 215 alin.3 Cod penal.
În apelul declarat de inculpat s-a invocat lipsa unuia din elementele constitutive ale infracțiunii și anume intenția, în sensul că la întocmirea filelor CEC, inculpatul a fost de bună credință, neprevăzând posibilul rezultat prejudiciabil al faptelor sale, filele CEC fiind emise cu titlu de garanție.
S-a arătat că probele administrate în cauză nu au demonstrat în nici un caz și cu nici o ocazie săvârșirea infracțiunii cu forma de vinovăție cerută de lege, lipsindu-i intenția.
Analizând sentința penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și în raport de prevederile art. 371 Cod proc.penală, Tribunalul a reținut următoarele:
Inculpatul a invocat în apelul declarat că la întocmirea filelor CEC nu a avut intenția de a înșela SC SRL B, filele CEC fiind emise cu titlu de garanție.
În aprecierea și analiza laturii subiective a infracțiunii ce face obiectul cauzei, instanța de fond a făcut o justă apreciere a probelor administrate în cauză.
Astfel, într-adevăr inculpatul fiind audiat atât la fond cât și în apel, nu a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că a emis filele CEC doar cu titlu de garanție și nu ca mijloc de plată, conform unei înțelegeri pe care ar fi avut-o cu administratorul SC SRL B, martorul.
Susținerile inculpatului nu sunt însă susținute de nici o probă administrată în cauză.
Mai mult, martorul, audiat și în apel arată că filele CEC au fost emise ca mijloc de plată, inculpatul neaducând la cunoștință societății despre faptul că la momentul emiterii nu avea disponibil în cont.
La momentul emiterii filelor CEC, societatea al cărei administrator era inculpatul, avea doar debite, nu și creanțe față de alte societăți.
De altfel, în perioada 01.01.2003-16.07.2004, SC Co SRL Baî nregistrat mai multe incidente de plată, iar de la 31.07.2003 aceasta s-a aflat în interdicție bancară până la 14.01.2005.
Este imposibil de presupus că la momentul emiterii filelor CEC (septembrie 2003) inculpatul nu avea cunoștință despre faptul că nu are disponibil în cont.
Cu privire la acest aspect, inculpatul a declarat în cursul urmăririi penale că a cunoscut faptul că începând de la data de 31.07.2003, societatea intrase în interdicție bancară și a emis filele CEC în că va achita debitul cu încasările de la alte societăți.
Este evident că, societatea inculpatului, la acel moment nu avea de încasat creanțe, acest lucru rezultând din probele administrate.
Faptul că inculpatul a emis filele CEC știind că nu are disponibil în cont, aspect ce nu l-a adus la cunoștința societății păgubite, rezultă cu certitudine din probele administrate, coroborate la instanța de fond, astfel că aprecierea existenței infracțiunii în sarcina inculpatului este legală și temeinică.
Justificarea inculpatului în sensul că ulterior, prin întocmirea unei minute prin care s-a tins a se stinge litigiul, nu are relevanță, cu atât mai mult cu cât debitul către societatea părții vătămate nu a fost plătit. Dealtfel, inducerea în eroare a beneficiarului se apreciază la momentul emiterii cecului, când nu a avut cunoștință despre inexistența disponibilului la tras.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei prin reținerea alin. 2 al art. 215 Cod penal, aspect invocat de Parchet, tribunalul a pornit de la textul incriminator în sensul că reprezintă infracțiunea de înșelăciune fapta săvârșită prin foloase de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase.
Analizând în ce măsură filele CEC au constituit sau nu un mijloc fraudulos, se reține că într-adevăr Bank, prin declarația de anulare a filelor CEC, seria --317-12326-12350, emisă la 13.08.2003, se atestă faptul că aceste file (instrumente de plată) au fost anulate ca urmare a instituirii interdicției de plată.
Aceste aspecte însă au fost comunicate de către bancă la sediul SC Co SRL B din comuna, sat, jud. I, dovezile de comunicare întorcându-se cu mențiunea destinatar mutat (filele 220-248 din dosarul de urmărire penală).
În condițiile în care din probele administrate nu rezultă cu certitudine că inculpatul avea cunoștință despre anularea filelor CEC, urmare a interdicției bancare, nu se poate reține în sarcina acestuia săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma prevăzută de art. 215 alin. 2 Cod penal.
Din acest punct de vedere, nu se poate reține că filele CEC emise de inculpat reprezintă un mijloc fraudulos.
Însă, din probele administrate și enunțate mai sus rezultă că la momentul emiterii filelor CEC, contul societății al cărui administrator era inculpatul, nu avea disponibil, inculpatul știa, însă nu a adus la cunoștința reprezentanților societății păgubite.
Toate aceste elemente demonstrează că instanța de fond a reținut în mod corect probatoriile administrate făcând o justă apreciere a lor și o individualizare a pedepsei potrivit circumstanțelor reale și personale concrete.
Împotriva hotărârii instanței de apel au declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA și inculpatul.
Inculpatul nu a motivat în scris recursul declarat și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a susține eventualele motive de nelegalitate ale deciziei penale recurate, iar apărătorul acestuia a solicitat achitarea inculpatului în baza disp.art.11 pct.2 lit.a în ref.la art.10 lit.d Cod proc.penală, arătând că inculpatul nu a intenționat să înșele reprezentanții firmei cocontractante.
Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILAa criticat hotărârile celor două instanțe ca fiind nelegale sub aspectul încadrării juridice a faptei.
Astfel a arătat, în motivele de recurs, că pentru a fi incidente dispozițiile art.215 al.4 Cod penal, este necesar ca cecul folosit la comiterea faptei să fie valabil.
Ori filele cec folosite de inculpat cu seriile --317-- și - - 317-- emise de Bank, Sucursala erau retrase din circulație la data comiterii faptei.
Ca urmare a acestui fapt, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA solicită admiterea recursului formulat, casarea hotărârilor instanței de fond și a celei de apel și, în rejudecare, schimbarea încadrării juridice dată faptei săvârșite de inculpatul din infracțiunea prev.de art. 215 al.l, 3 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal în infracțiunea prev.de art. 215 al.1, 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal.
Recursul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA este fondat.
Instanța de fond, cât și cea de apel au reținut în mod corect situația de fapt existentă, precum și vinovăția inculpatului.
Cât privește încadrarea juridică dată faptei săvârșită de inculpat, cele două instanțe au dat o încadrare juridică greșită acesteia, reținând că infracțiunea de înșelăciune a fost săvârșită în condițiile prevederilor art. 215 al.4 Cod penal, respectiv, prin emiterea unui cec asupra unei instituții de credit sau unei persoane știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesarădacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului.
Instanțele au omis a avea în vedere faptul că pentru a se săvârși o infracțiune în modalitatea cerută de acest alineat, instrumentul de plată emis trebuie să fie valabil.
Din declarația inculpatului aflată la fila 81 din dosarul de urmărire penală, reiese faptul că acesta intrase în interdicție bancară începând cu data de 31.07.2003, situație cunoscută de inculpat și necomunicată cocontractanților.
Tot la dosarul cauzei se află și declarația de anulare a filelor CEC de la seria --317-12326-12350 emisă de Bank la data de 13.08.2003.
Astfel, având în vedere faptul că la momentul emiterii filelor cec, societatea comercială condusă de inculpat se afla în interdicție bancară, iar filele cec erau scoase din circuit, acestea nu reprezentau un instrument de plată valabil, producător de efecte juridice în sensul prevăzut de art.215 al.4 Cod penal, ci un mijloc fraudulos în sensul prevăzut de art.215 al.2 Cod penal, prin folosirea căruia inculpatul a indus în eroare partea civilă, pentru aod etermina să încheie contractul în condițiile art.215 al.3 Cod penal.
Având în vedere aceste considerente, urmează a admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, va casa în parte decizia penală nr. 218/2008 a Tribunalului Brăila și sentința penală nr.431/2008 a Judecătoriei Brăila și, în rejudecare, în baza disp.art. 334 Cod proc.penală, va schimba încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului din infracțiunea de înșelăciune prev.de art.215 al.1,3,4 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, în infracțiunea prev.de art.215 al.1,2,3 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și, în această încadrare juridică îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
Va menține celelalte dispoziții hotărârilor penale recurate.
În ceea ce privește recursul declarat de inculpatul, instanța, verificând hotărârea recurată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.38514al.1 Cod proc.penală, constată că cele două instanțe au reținut în mod corect situația de fapt existentă și vinovăția inculpatului, cu distincțiile mai sus arătate privind încadrarea juridică a faptei, astfel că acesta va fi respins ca nefondat și va fi obligat recurentul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Nu va fi reținută apărarea inculpatului, prin apărător, de achitare a acestuia în baza disp.art.10 lit.d Cod proc.penală, întrucât, din cele expuse mai sus, reiese că acesta avea cunoștință de faptul că se afla în interdicție bancară, omițând să comunice acest lucru reprezentanților SC SRL
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILA împotriva deciziei penale nr. 218 din 24.10.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA ( sentința penală nr. 431 din 18.03.2008 pronunțată de Judecătoria Brăila ) privind pe inculpatul ( fiul lui și, născut la 19.11.1973 în B, CNP - -) domiciliat în B, sector 3,-, - 17,.2,. 45 și cu reședința în B, sector 2,-,. 112A,.B,.9,. 87.
Casează în parte, numai în ceea ce privește latura penală, decizia penală nr. 218/24.10.2008 a Tribunalului Brăila și sentința penală nr. 431/18.03.2008 a Judecătoriei Brăila și în rejudecare:
În baza disp.art. 334 pr. penală schimbă încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1,3,4 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal în infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1,2,3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și, în această încadrare juridică, condamnă pe inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.
RESPINGE, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 218 din 24.10.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA ( sentința penală nr. 431 din 18.03.2008 pronunțată de Judecătoria Brăila ).
În baza disp.art. 192 alin.2 cod pr.penală obligă recurentul inculpat la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei va fi avansat către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./16.12.2009
Tehnored./2 ex.23.12.2009
Jud.fond:
Jud.apel: -
Președinte:Maria TaceaJudecători:Maria Tacea, Liviu Herghelegiu, Petruș Dumitru
