Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 778/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- (643/2009 )

DECIZIA PENALĂ NR. 778

Ședința publică de la 25 mai 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu

JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu

JUDECĂTOR 3: Simona Cîrnaru

GREFIER - - -

* * * * *

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.

Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și inculpații C și împotriva sentinței penale nr. 684/18 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 B în dosarul nr- și a deciziei penale nr. 109/A/13 februarie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I- Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publicăs-a prezentatrecurenta inculpată personal și asistată de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 20 emisă de Baroul București - Cabinet Individual,lipsindrecurenta inculpatăCpentru care s-a prezentat apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - emisă de Baroul București - Cabinet Individual și intimatele părți civile Societatea de asigurare Reasigurare " International"SA, SC""SA C N, SC" Asigurări" SA,SC" "SA.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Apărătorul recurentei inculpatedepune la dosar motivele de recurs.

Apărătorul recurentei inculpatedepune la dosar un set de înscrisuri din care rezultă că parte în dosar este SA B și nu SA Nu există decât o nefericită coincidență de denumire pentru că fiecare dintre aceste două societăți au personalitate juridică distinctă,fiecare are un număr de înmatriculare distinct la Registrul Comerțului și un cod unic de înregistrare diferit. În raport de cele susținute apreciază că la acest termen este lipsă de procedură pentru că parte în dosar nu este SA C, ci SA

Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul, susține că încheierea contractelor s-a făcut cu societatea care s-a constituit parte civilă și a fost citată în cauză, astfel că apreciază procedura legal îndeplinită. Mai mult decât atât, lipsa de procedură nu poate fi invocată de către avocații inculpaților pentru că vizează părți adverse. Nulitatea fiind relativă, nu îi prejudiciază în nici un mod.

Având cuvântul,apărătorul recurentei inculpatearată că la filele 24-26 dosar urmărire penală există plângerea penală formulată de reprezentanții Mai mult decât atât, în referatul de urmărire penală s-a reținut faptul că parte civilă în cauză este B, iar în rechizitoriu s-a făcut o greșeală de la care s-a pornit a fi citată ca parte civilă Societatea de Asigurare Reasigurare C, cu sediul în

Apărătorul recurentei inculpateeste de acord cu concluziile colegului său.

Curtea,deliberând, apreciază că la acest moment cadrul procesual a fost stabilit, iar procedura de citare este legal îndeplinită. În ceea ce privește susținerile apărătorului recurentei inculpate C constată că acestea au fost iterate în cadrul motivelor de recurs și urmează a fi analizate cu ocazia soluționări prezentei cauze.

Reprezentantul parchetuluisusține oral motivele de recurs astfel cum au fost dezvoltate în scris și depuse la dosar și critică soluția instanței de apel sub două aspecte, invocând incidența cazurilor de casare prev. de art. 385/9 pct. 9 și pct. 14 Cod procedură penală.

Apreciază că hotărârea instanței de apel este contradictorie, în sensul că la fila 14 hotărârii se reține împrejurarea că apelurile declarate de inculpate sunt nefondate, iar în final acestea sunt admise. Așa fiind, dispozitivul contrazice motivarea hotărârii.

Mai mult decât atât, în privința inculpatelor - respectiv, deși singurele căi de atac exercitate în cauză erau ale inculpatelor și prin urmare, acestora nu li se putea agrava situația în propria cale de atac, inculpatei i s-a majorat pedeapsa pentru infracțiunea prev. de art. 37 din Legea nr. 82/1991 republicată, precum și pedeapsa complementară aplicată. În raport de acest caz de casare apreciază că se impune admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelurilor.

De asemenea, solicită a se avea în vedere și cel de-al doilea motiv de recurs, ce vizează faptul că pedepsele nu au fost just individualizate nici în ceea ce privește cuantumul, nici ca modalitate de executare.Solicită a se avea în vedere cele două infracțiuni pentru care au fost condamnate inculpatele, gravitatea infracțiunii de delapidare și forma acesteia - respectiv alin. 2 - în raport de prejudiciul cauzat, faptul că prejudiciul nu a fost recuperat până la acest moment, atitudinea procesuală a inculpatei, care a încercat să-și minimalizeze răspunderea penală.

Concluzionând, solicită admiterea recursului astfel cum a fost susținut.

Apărătorul recurentei inculpate Csolicită respingerea recursului parchetului ca fiind nefondat, din punctul de vedere al apărării neexistând nici un fel de considerente între considerentele și dispozitivul hotărârii instanței de apel. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor consideră că TRIBUNALUL BUCUREȘTIa făcut o corectă apreciere a persoanei și a faptei comise.

În recursul propriu invocă art. 385/9 pct. 21,17 și 18 Cod procedură penală.

Din punctul de vedere al apărării, cadrul procesual a fost stabilit greșit încă de la începutul judecării fondului. La primul termen de judecată s-a prezentat ca reprezentant al părții civile B un consilier juridic în baza delegației depusă la dosar, iar în faza de urmărire penală această societate s-a constituit parte civilă. Instanța de fond și cea de apel au greșit, față de faptul că toate contractele încheiate de au trecut în partea de sus Solicită a se verifica contractul despre care face vorbire ca fiind încheiat cu Sucursala B - ce are personalitate juridică distinctă față de cea de la În aceste condiții, în condițiile în care plângerea penală a fost formulată de B, aceasta s-a constituit parte civilă în cauză și a participat la judecarea fondului.

Cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 17 Cod procedură penală arată că inculpata C nu avea calitatea cerută de textul incriminator, aceea de funcționar, ci avea calitatea de asociat și administrator într-o societate comercială ce s-a aflat la un moment dat într-o relație comercială cu partea civilă În virtutea acestui contract comercial nu poate să dobândească calitatea de funcționar.

În opinia apărării, fapta comisă de recurentă, ar putea fi considerată eventual delapidare.

În ceea ce privește pct. 18 al art. 385/9 Cod procedură penală, din punctul de vedere al apărării, s-a comis o gravă eroare de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare.În acest sens arată că inculpata a fost obligată în solidar cu coinculpata să plătească o sumă de bani către o parte ce nu are calitatea de parte civilă în cauză. Dacă instanța va fi de acord cu acest punct de vedere, încadrarea juridică dată faptelor ar fi cu totul alta,în sensul că unul din temeiurile condamnării atât în fond cât și în apel, respectiv art. 215/1 alin. 2 Cod penal este greșit.

Concluzionând, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.

Apărătorul recurentei inculpateavând cuvântul, solicită respingerea recursului parchetului ca fiind nefondat, din punctul de vedere al apărării neexistând contradicție între considerente și dispozitiv, iar modalitatea de executare a pedepsei a fost corect stabilită.

În ceea ce privește recursul propriu, se întemeiază pe disp. art. 385/9 pct. 3,14,17,18, 21 Cod procedură penală.

Astfel, susține că nu a fost respectat principiul continuității, în sensul că atât la fond, cât și la apel a fost schimbat completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei.

Pe de altă parte, ambele instanțe - fond și apel - nu au tinut seama de faptul că cele două inculpate nu au avut calitatea de funcționar, ci calitatea de asociat, nu de salariat.

În continuare susține că în cauză este vorba de un concurs de infracțiuni și nu de o infracțiune continuată,iar în mod greșit a fost citată în calitate de parte civilă Societatea de Asigurare Reasigurare C și nu B, care a încheiat contractul.

Mai arată că instanța de fond și cea de apel au refuzat să dispună efectuarea unei noi expertize contabile, având în vedere că nu a fost convocat și nu a putut participa la efectuarea expertizei expertul parte încuviințat de către instanță, iar expertul nu a răspuns în mod clar, corect și complet la obiectivele care au format obiectul expertizei efectuată în cauză și nici la obiecțiunile formulate de către părți.

Atât instanța de fond, cât și instanța de apel au refuzat audierea unor persoane de contact din cadrul societăților de asigurare pentru a fi clarificată situația de fapt referitoare la întinderea prejudiciului și a vinovăției fiecărei inculpate în parte, precum și audierea persoanelor propuse ca martori.

În încheiere mai susține că instanțele nu au stabilit în mod corect întinderea prejudiciului, iar pedeapsa nu a fost stabilita proporțional cu natura și gravitatea infracțiuni, întinderea prejudiciului și vinovăția fiecărei părți.

La solicitarea Curții, în sensul de a-și exprima poziția cu privire la incidența în cauză a art. 385/9 pct. 3 Cod procedură penală, apărătorul recurentei inculpate C lasă la aprecierea Curții.

Reprezentantul parchetuluiapreciază că singurul caz de casare care poate fi valorificat pentru admiterea recursurilor inculpatelor și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel este cel pus în discuție de parchet, respectiv contradicția dintre motivarea și dispozitivul deciziei instanței de apel.

Cazul de casare invocat de apărare - respectiv art. 385/9 pct. 21 Cod procedură penală - pe lângă faptul că vizează o parte adversă și nulitatea este relativă, solicită a se observa că nici nu a fost depus în scris cu cinci zile înainte de judecată și a fost invocat astăzi, în motivele scrise.

În ceea ce privește art. 385/9 pct. 3 Cod procedură penală, instanța de apel a cenzurat lipsa continuități completului de judecată care a soluționat cauza pe fond. Art. 292 alin. 2 Cod procedură penală permite schimbarea completului de judecată până la intrarea în dezbateri. Având în vedere că cercetarea judecătorească pe fond s-a desfășurat în decursul a aproximativ 4 ani, apreciază în mod corect reținută împrejurarea că a existat imposibilitatea de a se păstra completul pe tot cursul judecății. În ceea ce privește momentul dezbaterilor și momentul pronunțării, completul nu s-a schimbat. Așa fiind, nu găsește incident acest caz de casare.

În ceea ce privește art. 385/9 pct. 14,17 și 18 Cod procedură penală, in raport de împrejurarea că prin recursul parchetului s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, apreciază că aceste critici vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării de către instanța de apel, sens în care solicită admiterea recursurilor declarate de cele două inculpate, dar pentru motivul invocat de parchet în cuprinsul primul motiv scris din recursul parchetului.

Recurenta inculpatăavând ultimul cuvânt, regretă fapta comisă și lasă la aprecierea Curții soluția ce o va pronunța.

Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursurilor penale de față:

Prin sentința penală nr. 684/18.04.2008 pronunțată de Judecătoria sector 4 B în dosarul nr- s-a dispus următoarele:

S-a respins cererea apărătorului ales al inculpatei C de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu din patru infracțiuni prevăzute de art.215/1 alin.1 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și patru infracțiuni prevăzute de art.37 din Legea nr.82/1991 republicată rap. la art.289 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, în patru infracțiuni prevăzute de art. 213 alin. 1. pen. cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și patru infracțiuni prevăzute de art.37 din Legea nr.82/1991 rap. la art.289 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 din Cod penal, totul cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, ca neîntemeiată.

S-a respins cererea apărătorului ales al inculpatei de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu din patru infracțiuni prevăzute de art.215 ind. 1 alin.1 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și patru infracțiuni prevăzute de art.37 din Legea nr.82/1991 republicată rap. la art.289 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, în patru infracțiuni prevăzute de art.213 alin.1 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și patru infracțiuni prevăzute de art.37 din Legea nr.82/1991 rap. la art.289 Cod penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, ca neîntemeiată.

S-a admis cererea reprezentantului Ministerului Public de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu.

În temeiul art.334 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu cu privire la inculpatele C și din patru infracțiuni prevăzute de art.215/1 alin.1 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și patru infracțiuni prevăzute de art.37 din Legea nr.82/1991 republicată rap. la art.289 Cod penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, în o infracțiune prevăzută de art.215/1 alin.2 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și o infracțiune prevăzută de art.37 din Legea nr.82/1991 republicată rap. la art.289 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic. art.33 lit.a Cod penal.

S-au respins cererile apărătorilor aleși ai inculpatelor de încetare a procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale cu privire la infracțiunea prev. de art.37 din Legea nr.82/1991 rap. la art.289 Cod penal, ca neîntemeiate.

1. În baza art.215/1 alin.2 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, art.74 alin.1 lit.a Cod penal, art.76 alin.1 lit.a Cod penal și art. 80 Cod penal, a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

În baza art.65 Cod penal cu referire la art.215/1 alin. 2 Cod penal, s-a interzis inculpatei C exercitarea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a, b și c Cod penal pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.37 din Legea nr.82/1991 republicată rap. la art.289 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, art.74 alin.1 lit.a Cod penal, art.76 alin.1 lit.e Cod penal și art.80 Cod penal, a fost condamnată inculpata C la o pedeapsă de 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.

În baza art.33 lit.a Cod penal rap. la art.34 alin.1 lit.b Cod penal, cu referire și la art.35 alin.1 Cod penal, s-au contopit cele două pedepse principale stabilite anterior, de 5 ani și de 4 luni închisoare, inculpata C urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a, b și c Cod penal după executarea pedepsei principale.

În baza art.71 Cod penal, s-au interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a, b și c Cod penal.

În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestării preventive a inculpatei, de la data de 18.03.2003 la data de 22.07.2003.

2. În baza art.215/1 alin.2 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, art. 74 alin.1 lit.a Cod penal, art.76 alin.1 lit.a Cod penal și art.80 Cod penal, a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

În baza art.65 Cod penal cu referire la art.215/1 alin.2 Cod penal, s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a, b și c Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.37 din Legea nr.82/1991 republicată rap. la art.289 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, art.74 alin.1 lit.a Cod penal, art.76 alin.1 lit.e Cod penal și art.80 Cod penal, a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.

În baza art.33 lit.a Cod penal, rap. la art.34 alin.1 lit.b Cod penal, cu referire și la art.35 alin.1 Cod penal, s-au contopit cele două pedepse principale stabilite anterior, de 4 ani și de 2 luni închisoare, inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 (patru) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a, b si c Cod penal după executarea pedepsei principale.

În baza art.71 Cod penal, s-au interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a, b și c Cod penal.

În baza art.88 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestării preventive a inculpatei, de la data de 18.03.2003 la data de 22.07.2003.

A) În baza art.14 rap. la art.346 alin.1 Cod procedură penală, cu referire la art.998-999 și 1003 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Societatea de Asigurare Reasigurare International SA împotriva inculpatelor și au fost obligate inculpatele C și în solidar, la plata sumei de 7.495,58 lei, 125 USD (în echivalent în lei la cursul BNR din data plății) și 57 Euro (în echivalent în lei la cursul BNR din data plății) către partea civilă Societatea de Asigurare Reasigurare International SA cu titlu de daune materiale.

B) În baza art.14 rap. la art.346 alin.1 Cod procedură penală, cu referire la art.998-999 și 1003 Cod civil, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă SC Asigurări SA, astfel cum a fost completat, împotriva inculpatelor și obligă inculpatele C și în solidar, la plata sumei de 44.573,31 lei și 134 Euro (în echivalent în lei la cursul BNR din data plății) către partea civilă SC Asigurări SA cu titlu de daune materiale.

C) În baza art.14 rap. la art.346 alin.1 Cod procedură penală, cu referire la art.998-999 și 1003 Cod civil, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă SC SA CNî mpotriva inculpatelor și au fost obligate inculpatele C și în solidar, la plata sumei de 30.723,17 lei și 275 Euro (în echivalent în lei la cursul BNR din data plății) către partea civilă SC SA C N cu titlu de daune materiale.

D) În baza art. 14 rap. la art. 346 alin. 1.C.P.P. cu referire la art.998-999 și 1003 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC SA împotriva inculpatelor și au fost obligate inculpatele C și în solidar, la plata sumei de
123.575,43 lei către partea civilă SC SA cu titlu de daune materiale.

S-au admis cererile SC SA și reprezentantului Ministerului Public de luare a unei măsuri asigurătorii în cauză.

În baza art.353 Cod procedură penală rap. la art.163 Cod procedură penală, s-a instituit sechestru asigurător asupra sumei de 3.390 lei, ridicată pe bază de proces verbal la data de 10.01.2003 și indisponibilizată conform chitanței seria - nr. -/20.01.2003 emisă de Ml -DGPMB.

În baza art.191 alin.2 Cod penal, au fost obligate inculpatele la plata sumei de 600 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la data de 31.01.2000 s-a înființat SC Serv SRL, având ca asociați pe inculpatele și C și pe numita, administrarea societății fiind făcută de toate cele trei persoane menționate mai sus. La data de 26.03.2000 din societate s-a retras numita care și-a cesionat părțile sociale în mod egal inculpatelor, care au rămas asociate si administratori cu puteri egale.

La data de 13.02.2002 s-a încheiat contractul de agent nr. 781 între SC International SA și SC Serv SRL, prin care SC Serv SRL, în calitate de agent de asigurări urma să încheie polițe de asigurare pe numele asigurătorului, SC International SA și să vireze la. primele de asigurare încasate, lunar, pentru asigurările vândute în luna anterioară, să predea lunar copiile contractelor de asigurare și un centralizator cuprinzând sumele încasate. În caz de nerespectare a obligațiilor din contract agentul de asigurări urma să plătească asigurătorului penalități conform dispozițiilor menționate în același contract.

La data de 18.04.2002 s-a încheiat contractul de agent de asigurare nr. 148 între SC Asigurări SA și SC Serv SRL, prin care SC Serv SRL, în calitate de agent de asigurări urma să încheie polițe de asigurare pe numele asigurătorului, să încaseze primele de asigurare și să le depună în aceeași zi sau cel târziu a doua zi la casieriile asigurătorului și, de asemenea, să depună toate documentele referitoare la asigurările încheiate sau anulate, în caz de nerespectare a obligațiilor din contract agentul de asigurări urmând să plătească asigurătorului penalități conform dispozițiilor menționate în același contract.

La data de 29.08.2002 s-a încheiat contractul de agent de asigurare nr. 4709 între SC SA și SC Serv SRL, prin care SC Serv SRL, în calitate de agent de asigurări, urma să încaseze primele de asigurare și/sau ratele de primă și să le deconteze la casieria, săptămânal, în fiecare zi de mați pentru săptămâna anterioară. Potrivit lit. h) a aceluiași contract, în caz de nerespectare a obligațiilor din contract agentul de asigurări urma să plătească asigurătorului penalități conform dispozițiilor menționate în același contract.

La data de 29.02.2000 s-a încheiat contractul de mandat între SC SA și SC Serv SRL, prin care SC Serv SRL, în calitate de mandatar, urma să încheie contracte de asigurare pentru mandant, urmând să depună primele de asigurare în termen de 5 zile lucrătoare, având obligația de a depune toate documentele doveditoare serviciilor prestate și primele încasate la termenele și cerințele cuprinse în acel contract.

În baza contractelor astfel încheiate, inculpatele și C, în calitate de asociați și administratori ai SC Serv SRL, au început să încheie contracte de asigurare și să încaseze prime de asigurare de la persoane fizice sau juridice fără însă a-și mai respecta obligațiile din contracte, respectiv de a preda banii încasați și documentele justificative în termenele prevăzute în acele contracte, însușindu-și astfel banii încasați.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatele C și solicitând achitarea sau trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

În motivarea apelului, inculpata Caa rătat că în mod greșit instanța de fond a dispus condamnarea sa pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 ind.1 al.2 Cod penal, deși nu a avut niciodată calitatea de funcționar în înțelesul art. 147 Cod penal, nu a fost gestionar de4 fapt al vreuneia dintre părțile civile, ci numai mandatar al acestora. S-a mai menționat că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de refacere a raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză având în vedere că expertul oficial nu a convocat părțile și experții parte a căror participare la efectuarea expertizei a fost încuviințată de către prima instanță, opinia acestora nefiind menționată în raportul întocmit de expertul oficial, fiind încălcat astfel dreptul la apărare al inculpatelor, raportul de expertiză fiind nul. Referitor la concluziile expertului oficial și răspunsul acestuia la obiecțiunile formulate de părți, s-a menționat că, deși în concluziile expertizei expertul a stabilit câte o sumă de bani încasată pentru fiecare din părțile civile, în final se face trimitere la anexele raportului de expertiză, fără a se explica modul de calcul. Astfel, s-a precizat că referitor la autoturismul Ford Mondeo privind SC Asigurări SA, acesta a fost asigurat de două ori, însă aceste polițe au fost anulate, dar expertul le-a adăugat la prejudiciul calculat, la fel întâmplându-se și cu alte 28 de polițe anulate. S-a mai arătat că expertiza nu a ținut seama de contractele de mandat încheiate între SC Serv SRL și societățile de asigurare-părți civile în cauză, în sensul că din totalul sumelor încasate SC Serv SRL avea un comision de 15-40 %, experta trebuind să scadă în mod corespunzător sumele de bani la care SC Serv SRL avea dreptul. În subsidiar, s-a solicitat reducerea pedepselor aplicate având în vedere circumstanțele personale ale inculpatei.

În motivarea apelului, inculpata a arătat că în mod greșit s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din patru infracțiuni prevăzute de art.215 ind. 1 alin.1 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și patru infracțiuni prevăzute de art.37 din Legea nr.82/1991 republicată rap. la art.289 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, în patru infracțiuni prevăzute de art.213 alin.1 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și patru infracțiuni prevăzute de art.37 din Legea nr.82/1991 rap. la art.289 Cod penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic. art.33 lit.a Cod penal întrucât inculpatele aveau calitatea de asociat în cadrul SC Serv SRL, nefiind salariate ale acestei societăți, astfel că nu aveau calitatea de funcționar în sensul art. 147 al.2 Cod penal. S-a mai arătat că în mod greșit a fost schimbată încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu cu privire la inculpatele C și din patru infracțiuni prevăzute de art.215/1 alin.1 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și patru infracțiuni prevăzute de art.37 din Legea nr.82/1991 republicată rap. la art.289 Cod penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, în o infracțiune prevăzută de art.215/1 alin.2 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și o infracțiune prevăzută de art.37 din Legea nr.82/1991 republicată rap. la art.289 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, din probele administrate neputându-se dovedi că inculpatele au acționat în baza unui plan infracțional. S-a menționat că se impunea refacerea expertizei contabile expertul parte nefiind convocat și neputând participa astfel la efectuarea expertizei, expertul nu a răspuns clar, corect și complet la obiectivele stabilite și nici la obiecțiunile formulate de către părți și nu a avut în vedere raportul de inspecție fiscală efectuat de ANAF în legătură cu obligațiile fiscale ale SC Serv SRL pentru anii 2000-2002 ale cărei concluzii se contrazic cu cele ale expertizei contabile. S-a precizat că trebuiau audiate persoanele de contact din cadrul societăților de asigurare și persoanele propuse ca martori pentru a fi clarificată situația de fapt referitoare la stabilirea prejudiciului și a vinovăției fiecărei inculpate în parte. S-a mai arătat că instanța de fond nu a stabilit corect întinderea prejudiciului și nu a individualizat just cuantumul pedepsei aplicate, solicitând reducerea pedepsei și suspendarea condiționată a executării acesteia sau executarea la locul de muncă. S-a învederat că la instanța de fond s-a încălcat principiul continuității.

Prin decizia penală nr. 109/A din 13.02.2009 pronunțată în dosarul penal nr-, TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I Penală a dispus după cum urmează:

Admite apelurile declarate de apelantele - inculpate și împotriva sentinței penale nr. 684 /18.04.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B în dosarul nr-.

Desființează în parte sentința apelată și rejudecând:

În baza art. 215¹alin. 1, 2.Cod Penal cu aplic. art. 41 alin 2, art. 74 lit. a, art. 76 lit. a și art. 80.Cod Penal condamnă pe inculpataCla o pedeapsă de 3 ani închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare.

În baza art. 65.Cod Penal interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b, c pe Cod Penal o perioadă de 3 ani.

În baza art. 37 din Legea nr. 82/1991 republicată rap. la art. 289.Cod Penal cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art. 74 lit. a, art. 76 lit. e Cod Penal, art. 80.Cod Penal condamnă pe aceeași inculpată la o pedeapsă de 3 luni închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual.

În baza art. 33 lit. a Cod Penal, art. 34 lit. b contopește Cod Penal pedepsele aplicate, inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b, c pe Cod Penal o perioadă de 3 ani.

În baza art. 71.Cod Penal interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, c

Cod Penal

In baza art. 86¹.Cod Penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei pe un termen de încercare de 8 ani, termen stabilit în condițiile art. 86².Cod Penal

In baza art. 86³al.1 pe Cod Penal durata termenului de încercare, inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI, potrivit programului întocmit de această instituție;

b) să anunțe, în prealabil, Serviciului de Probațiune orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice Serviciului de Probațiune, schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probațiune, informații de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existență.

In baza art. 71 al.5 suspendă Cod Penal executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

In baza art. 359.C.P.P. atrage atenția inculpatei asupra disp. art. 86⁴.Cod Penal, a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere.

Constată că inculpata a fost reținută și arestată preventiv de la 18.03.2003 la 22.07.2003.

În baza art. 215¹alin. 1, 2.Cod Penal cu aplic. art. 41 alin 2, art. 74 lit. a, art. 76 lit. a și art. 80.Cod Penal condamnă pe inculpata la o pedeapsă de 3 ani închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare.

În baza art. 65.Cod Penal interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b, c pe Cod Penal o perioadă de 3 ani.