Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 791/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 791
Ședința publică din data de 06 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Elena Zăinescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 3: Gabriela Diaconu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpata fiica lui și, născută la data de 24 august 1969, deținută în Penitenciarul împotriva deciziei penale nr. 111/03.07.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de aceasta împotriva sentinței penale nr. 217/09.05.2008 și încheierii de îndreptare eroare materială din 23.05.2008, ambele pronunțate de Judecătoria Târgoviște în dosarul penal nr-.
Prin sentința penală nr. 217/09.05.2008 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în baza art. 215 alin 1 si 3 Cod penal a fost condamnată inculpata, fiica lui și, născuta la 24.08.1969, în localitatea Însurăței, județul B, cetățenie română, studii 12 clase, fără antecedente penale, CNP -, domiciliata în Însurăței,-, județul B, la pedeapsa închisorii de 3 ani.
Aplică disp. art. 71-64 lit. a, teza a II-a și b Cod penal.
In baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani, stabilit potrivit art. 82 Cod penal.
In baza art. 359 Cod procedura penala, s-a atras atenția inculpatei asupra nerespectării disp. art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
In baza art. 71 alin 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, a fost suspendată executarea pedepselor accesorii.
Pe latură civilă, în baza art. 14 Cod procedura penala, cu art. 346 Cod procedura penala, coroborat cu art. 998 Cod civil, s-a admis acțiunea formulata de partea civila SC SA T (fosta ) si a fost obligată inculpată in solidar cu partea responsabila civilmente SC Com SRL Hârlau, la plata de despăgubiri civile în suma de 14.614,15 lei, reprezentând contravaloarea beton PC 52, livrat cu factura - din 22.06.2001, la care se adăuga dobânda calculata la zi conform OG 9/2000 pana la data plații efective.
Prin încheierea de îndreptare eroare materială din 23.05.2008 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, din oficiu, s-a dispus completarea minutei și a dispozitivului deciziei penale nr. 217/09.05.2008, în sensul că "în baza disp. art. 81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani potrivit art. 82 cod penal, la care se adaugă cuantumul pedepsei aplicate de 3 ani."
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta inculpată, arestată în altă cauză, personal și asistată de apărătorul desemnat din oficiu din cadrul Baroului P, lipsă fiind intimata parte responsabilă civilmente SC Com SRL și intimata parte civilă SC SA
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, cu acordul instanței, a luat legătura cu recurenta inculpată aflată în stare de arest și având cuvântul arată că aceasta solicită amânarea cauzei pentru a depune la dosar înscrisuri din care rezultă că a fost trimisă de directorul societății, dl. la societatea păgubită pentru a depune ordinul de plată și de ridicare a mărfurilor.
Totodată, se solicită citarea SC Com SRL la adresa din,-, județul
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul arată că partea responsabilă civilmente a fost corect citată conform relațiilor comunicate de Oficiul Registrului Comerțului.
Lasă la aprecierea instanței în ce privește amânarea cauzei pentru depunerea înscrisurilor de către recurenta inculpată.
Curtea, față de faptul că din dosarul cauzei rezultă că adresa la care a fost citată partea responsabilă civilmente este corectă, conform relațiilor comunicate de Oficiul Registrului Comerțului, procedura de citare fiind legal îndeplinită și ordinul cu care recurenta inculpată s-a prezentat la furnizor, se află la dosar, respinge cererea de amânare a cauzei.
Totodată, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurenta inculpată arată că aceasta a formulat recurs împotriva deciziei penale nr. 111/03.07.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și a sentinței penale nr. 217/09.05.2008 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, pe care le critică pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se arată că recurenta inculpată a avut acordul societății la care lucra pentru întocmirea actelor cu furnizorii și nu și-a însușit banii sau marfa, ea doar a semnat biletul la ordin, nefiind vinovată de neplata contravalorii mărfurilor livrate.
Ca atare se arată că nu trebuia să fie obligată la plata despăgubirilor civile de către instanța de fond.
Solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și pe fond achitarea recurentei inculpate conform disp. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod proc. penală.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită respingerea recursului declarat de recurenta inculpată ca nefondat.
Se arată că hotărârile pronunțate de instanța de fond și de apel sunt legale și temeinice și corect s-a reținut în sarcina inculpatei săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 al. 1,3 Cod penal întrucât la data de 22.06.2001, aceasta s-a deplasat la SC SA T, pretinzând că deține calitatea de manager general al SC Com SRL și a prezentat bilet la ordin pentru plata mărfurilor, semnat de ea, ulterior contravaloarea mărfurilor nefiind achitată.
Concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Recurenta inculpată având ultimul cuvânt arată că este arestată în altă cauză, cauză în care i s-a aplicat pedeapsa de 11 ani închisoare.
Se consideră vinovată numai de faptul că a semnat biletul la ordin dar nu și-a atribuit calitatea de manager general al societății, această funcție fiind îndeplinită de dl. care de altfel i-a dat biletul la ordin, dar nu a efectuat ulterior plata mărfurilor. Marfa livrată a fost vândută de acesta, iar banii încasați nu au ajuns la ea.
Se mai arată că a fost angajata societății din luna iunie primind un salariu modic, contractul de angajare nici nu a fost înregistrat la Camera de Muncă și niciun din încasările făcute de societate nu au fost primiți de ea. Solicită admiterea recursului.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.217 din data de 9 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, inculpata, fiica lui și, născută la 24.08.1969 în orașul Însurăței, județul B, cu același domicili, str. - nr. 37, județul B, cetățean român, studii 12 clase, fără antecedente penale, P -, a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art.215 alin.1 și 3 Cod penal.
În temeiul disp. art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani, stabilit potrivit art. 82 Cod penal.
Potrivit disp. art.71 cod penal au fost interzise inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit.a, teza a II-a și lit.b Cod penal, fiind suspendată și executarea acestor pedepsei accesorii, conform disp. art.71 alin.5 Cod penal.
În baza art.359 Cod proc. penală, s-a atras atenția inculpatului asupra nerespectării disp. art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Sub aspectul laturii civile, potrivit art. 14 rap. la art. 346 Cod proc. penală, coroborat cu art. 998 Cod civil, a fost admisă acțiunea formulată de partea civilă CAT (fosta ), fiind obligată inculpata în solidar cu partea responsabilă civilmente Com., la plata către aceasta a despăgubirilor civile în sumă de 14.614,15 lei, reprezentând contravaloarea beton PC 52, livrat cu factura - din 22.06.2001, la care se adaugă dobânda calculată la zi conform OG9/2000 până la data plății efective.
De asemenea, inculpata a fost obligată și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 400 lei, conform art.191 Cod proc. penală.
Pentru a pronunța această sentință, pe baza materialului probator aflat la dosar, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr.776/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviștea fost trimisă în judecată inculpata, fiica lui și, născută la 24 august 1969 în localitatea Însurăței, județul B, cetățean român, studii 12 clase, fără ocupație, divorțată, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art.215 alin.1 și 3 cod penal, reținându-se că în data de 22 iunie 2001, inculpata s-a prezentat la A T și folosind manopere dolosive a indus în eroare reprezentanții societății că deține calitatea de manager general al COM SRL Hîrlău, semnând în această calitate contractul de vânzare-cumpărare nr.-/2001, achiziționând mărfuri în valoare de 146.141,520 lei și a emis, în vederea efectuării plății, un bilet la ordin pe care l-a semnat personal, deși nu avea specimen de semnătură, obținând în acest sens un folos material injust.
S-a reținut că prezenta cauză a parcurs două cicluri de judecată, prin sentința penală nr.1773 din 13 decembrie 2005, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 3ani închisoare, în baza art.215 alin.1 și 3 cod penal, cu aplicarea art.71 și 64 cod penal și obligată la plata despăgubirilor civile către T în cuantum de 146.141,520 lei, sentință desființată prin decizia penală nr.218/5.06.2006 a Tribunalului Dâmbovița, ca urmare a admiterii apelului declarat de inculpată și trimiterea cauzei spre rejudecare.
După rejudecarea cauzei, prin sentința penală nr.346 din 15 mai 2007 a Judecătoriei Târgoviște, inculpata a fost achitată, în temeiul disp. art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d) cod proc. penală și obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente la despăgubiri civile către
Urmare a admiterii a apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviște, prin decizia penală nr.222 din 6 noiembrie 2007 a Tribunalului Dâmbovițas -a desființat din nou această hotărâre și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, aceasta fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr-.
Procedând la rejudecarea cauzei, potrivit considerentelor deciziei de casare, instanța de fond a emis mandate de aducere pe numele inculpatei pentru a i se lua declarație, însă mandatele nu s-au executat întrucât inculpata nu a fost găsită la domiciliul său, așa cum rezultă din procesele verbale întocmite de lucrătorii de poliție.
Pe baza materialului probator administrat în cauză s-a reținut că inculpata, în cursul lunii iunie 2002, s-a prezentat la sediul T, în calitate de director general și delegat al COM și a încheiat contractul comercial d e vânzare-cumpărare nr.-/2001, având ca obiect livrarea de sortimente de obiecte speciale, contractul fiind semnat de inculpată care a emis un bilet la ordin pentru achitarea mărfii cumpărate în valoare de 146.141,520 lei, semnat la 23.07.2001 la BCR B, refuzat la plată pentru lipsă de disponibil în cont.
Apărarea formulată de inculpată, în sensul că a fost delegată de să ridice o cantitate de marfă de la A T, sens în care a primit de la acesta delegația și un bilet la ordine în alb purtând semnătura COM, a fost înlăturată fiind nedovedită.
Martorii audiați în cauză, angajați ai societății furnizoare, care au participat mai mult sau mai puțin la întocmirea contractului și a documentelor legate de livrarea de beton din 22 iunie 2001, au relatat modul în care inculpata și-a atribuit această calitate, respectiv de director general și a semnat livretul la ordin emis în vederea efectuării plății, în condițiile în care nu avea specimen de semnătură la bancă.
Astfel, relațiile furnizate de către BCR - Sucursala B, relevă faptul că persoana împuternicită pentru COM este, muncitor al societății și nicidecum, despre care inculpata susține că ar fi obligat-o să ridice marfa.
Se mai reține de instanță că, martorul, prin declarația sa dată la urmărirea penală și în fața instanței, a arătat că aceasta nu a fost niciodată împuternicită să emită bilete la ordine pentru COM, că a intrat fraudulos în posesia ștampilei, că inculpata a avut unele probleme privind întocmirea documentației pentru marfa de 600 milioane lei, iar aceasta l-a asigurat că-i va oferi marfă în compensare, după care aceasta s-a prezentat la.S și i-a adus 16 tone de fier beton în valoare de 146 milioane lei.
Pe baza probatoriilor administrate în cauză s-a reținut vinovăția inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, instanța de fond a avut în vedere criteriile conținute de art.72 Cod penal, în scopul prev. de art. 52 Cod penal și anume limitele de pedeapsă, gradul de pericol social al infracțiunii, împrejurările comiterii faptei, persoana inculpatei care nu este cunoscută cu antecedente penale, apreciind față de aceste criterii că aplicarea unei pedepse în cuantum de 3 ani închisoare, răspunde scopului legii penale de prevenție și reeducare.
Având în vedere că pedeapsa aplicată este închisoarea de 3 ani, că inculpata nu a fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, instanța a apreciat că scopul pedepsei penale poate fi atins și fără executarea acesteia în regim privativ de libertate, sens în care a aplicat în cauză disp. art. 81 Cod penal, iar în baza art. 82 Cod penal a stabilit un termen de încercare de 2 ani, la care s-a adăugat cuantumul pedepsei aplicate de 3 ani.
S-a atras atenția inculpatei asupra disp. art. 83 Cod penal, respectiv suspendarea condiționată a executării pedepsei și totodată ăi sunt iminente inculpatei disp. art. 65 și 66 Cod penal, privitoare la aplicarea pedepsei complementare, sens în care i-au fost interzise drepturile prev. de art. 64 teza a II-a lit. a și b Cod penal, iar în baza art. 71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii.
În rezolvarea laturii civile a cauzei, în baza art. 14 Cod proc. penală, cu art. 346 Cod proc. penală, instanța de fond a obligat pe inculpată, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata despăgubirilor civile în sumă de 14.614,15 lei către A T, reprezentând contravaloarea materialelor ( beton PC 52) livrate cu factura nr.- din 22.06.2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal inculpata, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, așa cum a susținut în dezbateri prin apărător, în sensul că nu se consideră vinovată de săvârșirea faptei pentru care a fost trimisă în judecată, a avut acordul societății comerciale - partea responsabilă civilmente când a semnat contractul, iar marfa nu a fost folosită de inculpată, ci numai de firma respectivă.
Inculpata nefiind audiată în cele trei cicluri de judecată, instanța de apel a luat declarații inculpatei în ședințele de judecată din 3.03.2009 și 5.05.2009, filele 96 și 135.
Prin decizia penală nr.111 din 3 iulie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins ca nefundat apelul inculpatei și a obligat-o pe aceasta la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În considerentele deciziei, instanța de apel a reținut că probatoriile administrate în cauză au dovedit vinovăția inculpatei pentru fapta de înșelăciune comisă la data de 22.06.2001, când inculpata s-a prezentat la sediul părții civile A T, (devenită A T) și cu intenție a indus-o în eroare atribuindu-și mincinos calitatea de manager-director al părții responsabile civilmente Com. SRL, determinând-o astfel să încheie contractul comercial d e vânzare-cumpărare nr.122.151/2001, pe care l-a semnat și care nu s-ar fi încheiat fără această eroare.
Pentru achitarea mărfii achiziționate în valoare de 146.141.520 lei vechi, inculpata a emis un bilet la ordin pe care l-a semnat, deși nu era îndreptățită, neavând specimen de semnătură, instrument refuzat la plată la data de 23.07.2001, pentru lipsă totală de disponibil, conform adreselor bancare aflate la filele 18 - 20.
Cu privire la apărările inculpatei, în sensul că martorul a abuzat de încrederea sa, el fiind și cel care a beneficiat de marfa cumpărată, însușindu-și în totalitate suma rezultată din vânzare, s-a reținut că latura materială a infracțiunii de înșelăciune s-a realizat prin activitatea de inducere sau menținere în eroare a persoanei vătămate, prin manopere frauduloase fără de care aceasta nu ar fi încheiat contractul, în scopul obținerii unui folos material injust pentru sine sau pentru altul, fiind lipsit de relevanță juridică că inculpata nu a beneficiat și pentru sine de folosul material injust obținut pentru altul, respectiv pentru partea responsabilă civilmente.
De asemenea, susținerea inculpatei că biletul la ordin l-a primit de la șoferul firmei și nu a avut cunoștință că nu are drept de semnătură pentru biletul la ordin, dar l-a semnat fiind convinsă de martorul care i-a comunicat că "a aranjat cu firma și banii există" a fost respinsă, biletul la ordin fiind instrument de plată presupune obligația necondiționată de plată la scadență a sumei prevăzute.
De asemenea, s-a respins și apărarea inculpatei care a susținut că nu a avut intenția de a înșela, fiind lipsită de suport probator câtă vreme aceasta s-a prezentat la sediul părții civile în calitatea de manager director și personal a semnat contractul de vânzare-cumpărare și biletul la ordin deși nu avea specimen de semnătură în bancă.
Împotriva ambelor hotărâri, inculpata a declarat recurs, în termen legal, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, reiterând critica din apel, în sensul că a avut acordul societății la care lucra COM SRL pentru întocmirea contractului de vânzare-cumpărare, că nu a obținut vreun folos material, mărfurile achiziționate au fost valorificate de martorul și prin semnarea biletului la ordin nu a avut intenția să înșele societatea furnizoare.
Se solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d cod proc. penală, întrucât nu este vinovată de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnată și exonerarea de plata despăgubirilor civile.
Curtea, examinând hotărârile criticate în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile invocate precum și din oficiu în limitele prev. de art.3859alin.3 cod proc. penală, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Situația de fapt, împrejurările și modalitățile concrete de săvârșire a infracțiunii precum și vinovăția inculpatului au fost temeinic reținute atât de instanța de fond cât și de instanța de apel, probele administrate în cauză, respectiv contractul de vânzare-cumpărare nr.-/2001 încheiat cu partea civilă T (devenită T), comanda din 22 iunie 2001, delegația de ridicare a mărfii, factura fiscală nr.- din 22.06.2001, avizul de însoțire a mărfii nr.-/22.06.2001 emis de societatea furnizoare, biletul la ordin emis și semnat de inculpată, relațiile oferite de BCR B prin adresele nr.5709 din 14.02.2003 și nr.28808/22.07.2003, declarațiile martorilor, au fost bine analizate și interpretate și fac dovada pe deplin a vinovăției inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Inculpata s-a prezentat la sediul părții civile T la data de 22.06.2001 și atribuindu-și calitatea mincinoasă de manager-director al părții responsabile civilmente COM SRL a determinat-o să încheiere contractul de vânzare-cumpărare pentru mai multe sortimente de și pentru plata mărfurilor în valoare de 146.141.520 lei vechi a emis biletul la ordin, semnând atât contractul cât și biletul la ordin, deși nu era îndreptățită întrucât nu avea specimen de semnătură în bancă, ultimul fiind refuzat la plată pentru lipsă totală de disponibil.
În cursul urmăririi penale, în declarația dată, fila 62, în prezența apărătorul ales, inculpata a recunoscut săvârșirea infracțiunii, menționând că în luna iunie 2001 a ridicat o cantitate de marfă de la partea civilă, ca delegat al societății, deși nu avea nici o calitate în această societate, însă conform înțelegerii avută cu martorul a fost de acord să-l ajute.
De asemenea, inculpata a recunoscut că a primit de la martor atât delegația de ridicare a mărfii pe care a completat-o cu numele său, atribuindu-și calitatea de director (fila 13 ) cât și un bilet la ordin în alb, pe care l-a emis pentru plata mărfurilor ridicate, semnându-l în cunoștință de cauză, deși nu avea specimen de semnătură.
Totodată, inculpata a recunoscut și că marfa achiziționată conform facturii și avizului de expediție emise de societatea furnizoare a fost transportată cu autovehiculul condus de martorul. Acesta în declarația dată în cel de al doilea ciclu procesual ( dosar 3858/2006 al Judecătoriei Târgoviște ) precizează că a efectuat un transport de circa 20 tone fier beton de la T la, că inculpata a fost prezentă când a încărcat marfa și a primit de la aceasta delegația aprobată și numărul de telefon al martorului, fiind angajat pentru acest transport de către inculpată.
societății furnizoare, audiați ca martori, au relatat în declarațiile aflate la filele 63, 64 și 82 dosar 3858/2006 că inculpata s-a prezentat ca reprezentat legal, director, al COM SRL, pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare, pe care l-a semnat, prilej cu care s-a efectuat chiar o copie a cărții sale de identitate, atașată la contract și în aceeași zi, respectiv 22.06.2001, în baza facturii, delegației de ridicare a mărfii și avizului de expediție i s-a livrat marfa contractată.
Așa fiind, din coroborarea înscrisurilor aflate la dosar, cu probele testimoniale precum și cu declarațiile inculpatei, rezultă în mod cert vinovăția inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, constând în inducerea în eroare a părții civile, prin atribuirea în mod mincinos a calității de manager-director al părții responsabile civilmente, determinând-o astfel pe partea civilă să încheie contractul de vânzare-cumpărare, pe care inculpata l-a semnat, tranzacție care nu s-ar fi încheiat fără această eroare și în baza căruia a achiziționat mai multe sortimente de, pentru plata mărfurilor a emis un bilet la ordin, pe care l-a semnat deși nu avea specimen de semnătură, instrument de plată care a fost refuzat de unitatea bancară la care partea responsabilă civilmente avea cont deschis pentru lipsă totală de disponibil.
Susținerea inculpatei că nu este vinovată de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, întrucât la rândul ei a fost indusă în eroare de martorul, în care a avut încredere și nu a obținut nici un folos material pentru sine, materialele fiind valorificate de acesta, nu constituie o cauză exoneratoare de răspundere penală, întrucât pentru existența infracțiunii de înșelăciune în convenții este necesară desfășurarea unei activități de inducere sau menținere în eroare a părții vătămate prin manopere frauduloase, fără de care nu s-ar fi încheiat contractul.
Și împrejurarea că nu a beneficiat pentru sine de folosul material injust obținut pentru altul (partea responsabilă civilmente) este irelevantă sub aspectul existenței infracțiunii de înșelăciune în convenții prev. de art.215 alin.3 cod penal, care sancționează activitatea materială de inducere respectiv menținere în eroare cu prilejul încheierii (executării) unui contract.
Atribuindu-și calitatea mincinoasă de reprezentat legal al COM SRL, inculpata a emis un bilet la ordin nr.18750 din 22.06.2001 fără acoperire, cauzând părții vătămate o pagubă de 14.614,15 lei (146.141.520 lei), fără această manoperă frauduloasă contractul nu s-ar fi încheiat.
Așadar, critica recurentei că nu a avut intenția de a înșela este lipsită de fundament, cum corect au reținut instanțele de fond și apel, probele administrate în cauză au dovedit cu certitudine vinovăția inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii deduse judecății.
Ca atare, existența vinovăției inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și legătura de cauzalitate directă între fapta comis și prejudiciul cauzat, conduc la concluzia că instanțele anterioare în mod legal au obligat-o pe inculpată în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile, fiind respectate dispozițiile prev. de art.14 cod proc. penală și art.998 și urm. cod civil.
Pedeapsa stabilită de 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării se înscrie în limitele legale prevăzute de textul incriminator, la cuantificarea acesteia au fost avute în vedere elemente ce țin de persoana inculpatei, respectiv că este infractor primar și a avut o poziție relativ sinceră, recunoscând parțial comiterea infracțiunii, apreciindu-se astfel că scopul preventiv-educativ al sancțiunii penale se poate realiza și fără executare, fiind îndeplinite condițiile prev. de art.81 și urm. cod penal.
La data soluționării prezentului recurs, inculpata se află în executarea unei pedepse de 11 ani închisoare pentru săvârșirea unor infracțiuni de același gen, așa cum chiar aceasta a menționat, ceea ce evidențiază că inculpata a perseverat în activitatea infracțională, însă în propria cale de atac nu i se poate agrava situația juridică prin majorarea pedepsei, întrucât s-ar încălca dispozițiile art.3858cod proc. penală.
Concluzionând, Curtea constată că nu subzistă cazurile de casare prev. de art.3859pct.18 cod proc. penală, situația de fapt și vinovăția inculpatei au fost dovedite cu întregul material probator administrat în cauză, instanțele făcând o justă analiză și interpretare a acestora și pe cale de consecință, hotărârile criticate fiind legale și temeinice, recursul inculpatei va fi respins, ca nefondat, în temeiul art.38515pct.1 lit.b) cod proc. penală, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata, arestată în altă cauză și deținută în Penitenciarul, județul P, împotriva deciziei penale nr.111/03.07.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și sentinței penale nr. 217/09.05.2008 pronunțată de Judecătoria Târgoviște.
Obligă recurenta la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 06 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red. ZE/Tehnored.
4 ex./ 25 noiembrie 2009
Dosar apel nr- Trib.
Judec. apel Gheorghe D./
Dosar fond nr- Judec.
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Elena ZăinescuJudecători:Elena Zăinescu, Ioana Nonea, Gabriela Diaconu
