Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 809/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.809

Ședința publică de la 14 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Petruș Dumitru Judecător

JUDECĂTOR 2: Maria Tacea

JUDECĂTOR 3: Ion Avram

Grefier - - -

-.-.-.-.-

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI

PROCUROR -

La ordine fiind soluționarea recursurilor formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea și de inculpata împotriva deciziei penale nr. 150/19.05.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- - sentința penală nr. 228/20.02.2008 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr-.

La apelul nominal au răspuns: recurenta inculpată asistată de avocat -, apărător ales și intimate inculpată asistată de avocat, apărător ales, lipsă fiind reprezentanții intimatelor părți vătămate Cec F, Banca Transilvania F, BRD Generale F, SC Credit SA B, SC SA C N,

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul că s-au înaintat relațiile solicitate de la Centrul Școlar " Doamna" și respectiv Inspectoratul Școlar Județean, după care:

Apărătorul ales al recurentei inculpate apreciază că la acest termen este lipsă de procedură cu SC SA C N, nefiind restituită dovada de citare la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că prezenta cauză poate fi soluționată la acest termen, deși există posibilitatea formulării unei contestații în anulare de către societatea respectivă, mai puțin de către părțile prezente astăzi în instanță.

Solicită să se ia act că pe lângă motivele de apel invocate de parchet în scris, mai are de invocat două motive suplimentare, cel legat de încadrarea juridică pentru care s-au depus la dosar relațiile solicitate anterior, cât și cel antamat de către recurenta inculpată, în sensul că s-ar impune trimiterea cauzei spre rejudecare.

Solicită să se aibă în vedere că în cazul inculpatei instanța nu s-a pronunțat cu privire la infracțiunea de înșelăciune, infracțiune pentru care instanța de fond a dispus achitarea în condițiile art. 10 lit. d Cod procedură penală - nu s-a analizat sub nici o formă această infracțiune, raportându-se la încadrarea juridică prev. de art. 289 Cod penal și a menținut soluția de achitare.

Consideră că cele două inculpate trebuiau obligate în solidar la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu are alte cereri de formulat.

Recurenta inculpată, cât și intimata inculpată având pe rând cuvântul, precizează că nu doresc să de-a declarație în recurs, își menține declarațiile date anterior și nu mai au nimic de precizat.

Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public solicită să se ia act că primul motiv de recurs vizează nepronunțarea instanței cu privire la infracțiunea de complicitate la înșelăciune, faptă imputată inculpatei.

Arată că deși parchetul a motivat și a argumentat soluția sub acest aspect, instanța de apel nu a luat în considerare acest motiv, în cauză fiind incidente prevederile art. 3859pct. 10 Cod procedură penală - instanța s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale de natură a afecta drepturile părților în proces,

În concret, din acest punct de vedere apreciază că urmează să fie trimisă cauza spre rejudecare la instanța de apel cu recomandarea de a se pronunța asupra tuturor motivelor de apel dar să aibă în vedere și motivele de recurs invocate în scris.

Insistă în menținerea încadrării juridice prev. de art. 289 Cod penal în cazul inculpatei, iar în subsidiar, în măsura în care s-ar ajunge la aceeași concluzie ca și instanța de fond, că nu s-a putut dovedi că ștampila a fost aplicată de inculpată iar semnătura a fost contrafăcută de către aceasta, sau chiar dacă s-ar ajunge la această soluție, încadrarea juridică nu este cea prev. de art. 20 raportat la art. 289 Cod penal întrucât în cazul infracțiunii de fals intelectual atestarea unor situații sau împrejurări este indisolubil legată de atribuțiile de serviciu ale inculpatei.

Solicită să se constate că niciuna dintre adresele semnate nu au fost semnate de directorul instituției și nefiind realizată această situație, ceea ce conduce la reținerea încadrării juridice prev. de art. 288 al. 2 Cod penal, în sensul că inculpata a falsificat acele adeverințe, le-a completat atestând în fals calitatea și funcția pe care o îndeplinea făptuitoarea în cadrul școlii respective, că are un salariu mai mare în vederea producerii unor consecințe juridice - respectiv acordarea unui credit de la unitățile bancare.

Că ulterior acele adeverințe au fost semnate și ștampilate de către alte persoane, este irelevant, câtă vreme a acceptat această situație, infracțiunea se impută sub forma intenției indirecte a inculpatei, chiar dacă s-ar reține apărarea care și-a făcut-o, infracțiunea prev. de art. 288 al. 2 Cod penal există în continuare.

Apreciază că instanța de apel ar trebui să ia în discuție și această posibilitate, instanța de apel a luat în discuție această situație de fapt la care a făcut referire, numai că raportat la tentativă la fals intelectual, însă cele două adeverințe nu s-a dovedit a fi semnate în realitate de către conducătorul unității.

În ce o privește pe inculpata, acesteia i s-a reținut un act material din 19.04.2006 pentru care încadrarea juridică nu este prevăzută de art. 289 Cod penal.

În concret, inculpata a falsificat mai multe adeverințe în perioada în care, așa cum rezultă din ultimele date primite lucra la școala din Vînători, însă la 19.04.2006 director la Centrul Doamna era profesor, în acel interval de timp adeverința nr. 260 din 19.04.2006 a fost completată cu toate datele în care se atestă o situație legată de funcția pe care o ocupă și salariu de către inculpata.

Potrivit declarației inculpatei, aceasta a fost sunată de către inculpata pentru aop rimi pe și a aplica ștampila pe adeverința respectivă de la Școala din Vînători. Solicită să se constate că aceasta nu a fost trecută în registrul de adeverințe dar a fost completată în exercitarea atribuțiilor de serviciu de către, fiind contrasemnată de către în mod nelegal aplicându-i și ștampila în mod nelegal, neputând fi vorba de art. 289 Cod penal ci de art. 288 al. 2 Cod penal.

Dintr-o singură infracțiune prev. de art. 289 cu aplicarea art. 41 al. 2 solicită să se schimbe încadrarea juridică în două infracțiuni, una prev. de art. 289 cu aplicarea art. 412 al. 2 Cod penal pentru faptele comise în anul 2003 - 2004 și acest act material care reprezintă un coautorat la infracțiunea prev. de art. 288 al. 2 Cod penal care trebuie sancționată separat.

Se invocă și greșita soluționare a laturii civile în sensul că argumentele instanței de apel, în sensul că părțile civile nu au dezvoltat o acțiune civilă in personam, este o eroare evidentă, în sensul că orice parte vătămată constituită parte civilă într-un proces penal atunci când acțiunea civilă este alăturată acțiunii penale, important este să se constituie parte civilă în termenul prevăzut de lege fără a indica autorii - cel care este obligat să indice autorii fiind procurorul atunci când face actul de sesizare, indicând participația fiecăruia, funcție de care se va angaja răspunderea civilă.

Or, motivarea că la urmărirea penală nu a fost exercitată acțiunea civilă împotriva lui, că nici la instanță nu s-a constituit parte civilă împotriva inculpatei este o eroare, câtă vreme partea vătămată s-a constituit p0arte civilă împotriva celor care se fac vinovați de inducerea în eroare, sens în care face referire la sau la.

Solicită admiterea recursului declarat de parchet, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel pentru a se lua în discuție aspectele suplimentare invocate de parchet.

Apărătorul recurentei inculpate consideră că în cauză există un motiv de casare cu trimitere spre rejudecare care face inutilă examinarea celorlalte aspecte.

Potrivit art. 378 al. 3 Cod procedură penală instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor de apel formulate în cauză.

Parchetul, printre alte motive formulate în cauză, invocă și greșita achitare a inculpatei, pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune.

Face referire la dispozitivul instanței de apel și solicită să se constate că această manieră de a se pronunța este evident o nepronunțare asupra motivului de apel formulat de către parchet.

Invocă prevederile art. 6 din CEDO privind dreptul la un proces echitabil, care printre altele vizează și modul în care instanța trebuie să se pronunțe în ceea ce privește soluția pe care o dă în cauză, or din analiza motivării hotărârii de apel, rezultă că nu a fost verificat motivul de apel invocat de parchet în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune.

Consideră că acest lucru este de natură că atragă încălcarea dreptului la apărare chestiunea neputând fi soluționată de instanța de recurs.

Din punct de vedere al practicii CEDO nu există o pronunțare implicită, aceasta trebuind să fie explicită, să rezultă din dispozitiv și din motivarea hotărârii respective.

În ce privește schimbarea încadrării juridice, distincția care trebuie făcută între art. 289 și art. 288 Cod penal, este aceea a momentul în care se realizează falsul, dacă este vorba despre un fals cu prilejul întocmirii actului ne găsim în prezența art. 289 Cod penal iar dacă este vorba despre alterarea unui înscris deja elaborat, este vorba despre prezența art. 288 Cod penal.

Din acest punct de vedere apărătorul susține că este de acord cu punctul de vedere exprimat de procuror că este vorba despre infracțiunea prev. de art. 288 Cod penal.

Recursul declarat de inculpata este fondat și solicită a fi admis întrucât în mod nelegal și netemeinic instanța de apel a dispus schimbarea încadrării juridice pentru infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată - fals intelectual, în tentativă întrucât situația de fapt avută în vedere de instanța de apel și care nu este contestată de parchet la acest moment, aceea că inculpata a completat două formulare tipizate la solicitarea lui prin care se atestă anumite date nereale.

Semnătura conducătorului instituției publice și ștampila nu au fost realizate de către inculpata și solicită să se aprecieze dacă este vorba despre înscrisuri oficiale și dacă alterarea unor formulare tipizate este de natură să producă efecte juridice.

Consideră că în cauză nu este vorba despre înscrisuri oficiale.

Sub aspectul încadrării juridice și anume tentativa pe care instanța a reținut-o este mai mult decât evident că nu este vorba despre prezența acestei infracțiuni în forma tentativei, fiind vorba despre tentativa absolut improprie reglementată de art. 20 al. 3 Cod penal.

Solicită admiterea ambelor recursuri, desființarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță.

Apărătorul intimatei inculpatei față de recursul parchetului, arată că se învederează împrejurarea că la adeverința nr. 260 din 11.04.2006, deși anulată în apel, în continuare instanța nu a obligat inculpata la plata sumei de 40.000 lei sumă ce a făcut obiectul contractului încheiat de către - incapabilă din punct de vedere juridic cu BRD Generale F la data de 27.04.2006.

În condițiile în care ridică de la bancă suma de 40.000 lei, fiind girată de - soț care a prezentat o adeverință valabilă, se reține prin rechizitoriu că această sumă este recuperată.

Solicită să se constate că inculpata nu a fost obligată la cheltuieli în condițiile în care nu a fost introdusă în cauză și BRD nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Ulterior se constată că suma trebuie plătită de inculpata pe principiul solidarității pentru că aceasta a eliberat o adeverință falsă numitei.

Consideră că atâta timp cât nu există constituire de parte civilă.

Solicită să se constate că inculpata a fost achitată în baza art. 181fost trimisă în judecată pentru art. 206 raportat la art. 215 alin.1,2,3 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 289 cu aplicarea art. 41 al. 2 și art. 289 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal.

Astăzi în recurs, față de adeverința în cauză se arată că ar fi vorba despre infracțiunea prev. de art. 288 al. 2 Cod penal.

Apreciază că s-a încălcat dreptul la apărare al inculpatei în această ultimă fază și art. 6 din CEDO.

Solicită casarea și trimiterea spre rejudecare a cauzei.

Dacă se va considera că trebuie obligată inculpata și la această sumă de 40.000 lei în condițiile în are a fost recuperată, ar însemna ca această cauză să fie trimisă la Judecătorie pentru ca inculpată să-și poată face apărarea.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul asupra recursului declarat de inculpat este de acord cu admiterea primului motiv de recurs, acesta fiind comun cu motivul parchetului și solicită să se aibă în vedere o decizie de speță, relevantă în rejudecare.

Conform prevederilor art. 38513alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt recurentei inculpate care se consideră nevinovată, întrucât a fost păcălită de și solicită admiterea recursului.

Intimata inculpată regretă fapta și lasă la aprecierea instanței.

Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, rezultă urmatoarele:

Prin sentința penală nr. 288/20.02.2008, a Judecătoriei Focșani, în baza art.11 pct.2 lit. a și art.10 lit. b ind.1 Cod procedură penală, inculpata a fost achitată pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune prev. de art.26 raportat la art.215 al.1,2,3 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și fals în înscrisuri oficiale prev. de art.189 cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

In baza art.91 lit. c Cod penal s-a aplicat inculpatei 1000 lei RON amendă administrativă.

In baza art.11 pct.2 lit. a Cod procedură penală, raportat la art.10 lit. d Cod procedură penală, inculpata a fost achitată pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune și fals intelectual prev. de art.26 cod penal raportat la art.215 alin.1,2,3 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 cod penal și art.289 cod penal cu aplicarea art.41 al.2 cod penal.

S-a constatat recuperate prejudiciile cauzate părților civile CEC - Sucursala V, Banca Transilvania - Sucursala V, -Generale, Sucursla

S-a dispus anularea actelor false respectiv adeverințele nr.: 253/8.06.2004, 1/04.01.2005, 55/18.04.2005, 99/03.03.2005, 12/29.03.2005, 440/05.06.2006, 441/05.-06.2006, 225 și 226/22.03.2006.

Inculpata a fost obligată la 250 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a dispus rămânerea în sarcina statului a cheltuielilor judiciare privind pe inculpata.

Pentru a fi dispus astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

La solicitarea numitei, inculpata care deținea funcția de secretar la Școala Generală Vânători, i-a completat adeverințele nr. 253/08.06.2004, nr. 1/04.01.2005 și nr. 55/18.04.2005 în care a înscris venituri mai mari decât cele reale în vederea obținerii unor credite la Sucursala CEC F, în baza cărora a primit trei credite în valoare totală de 28.200 RON.

Tot inculpata a eliberat adeverințele nr. 99/3.03.2005 și nr. 12/29.03.2005 pe numele numitei, pentru a face două credite la Banca Transilvania, ținându-se seama că numerele de înregistrare a acestora dovedesc faptul că sunt false, având în vedere că primul număr de înregistrare din 3.03.2005 este mai mare iar al doilea, mai mic, din data de 29.03.2005.

S-a reținut că, în baza acestor adeverințe, s-au încheiat contracte de credit sub nr. 149/7.03.2005 și nr. 281/5.04.2005 pe baza cărora s-a obținut două împrumuturi în valoare totală de 14.500 lei Ron.

Inculpata a mai semnat în fals adeverința nr. 260/19.04.2006, completată în numele Centrului Școlar Doamna pe care a aplicat ștampila școlii generale Vânători, semnând la poziția secretar și în baza acestei adeverințe numita a încheiat cu BRD Generale contractul de credit nr. -/27.04.2006, prin care a primit un credit de 40.000 RON, contract girat în calitate de co-împrumutat de soțul său, care a prezentat adeverință de salariat valabilă.

În cursul lunii mai 2006 a solicitat numitului, prietenul fiicei sale -, cartea de identitate cu motivarea că avea să achiziționeze diferite produse electrocasnice, pe care urma să le achite numita. După ce a obținut actul de identitate, s-a deplasat la Centrul de Școlar Doamna luând legătura cu inculpata care avea funcția de secretar și pe care o cunoștea, solicitându-i să-i elibereze două adeverințe tipizate, prin care să se ateste că numitul este angajat în funcția de contabil șef și o altă adeverință pentru. Inculpata a completat adeverințele nr. 440 și 441 din 5.06.2006 în care a înscris date false, pentru ca cei doi să cumpere în rate diverse produse de la SC Credit SA B, fapt recunoscut de către acesta, susținând că nu a aplicat ștampila Centrului Școlar Doamna și nici nu a semnat adeverințele.

În baza acestor adeverințe a încheiat contractul de vânzare cumpărare pe credit cu SC Credit SA B, nr. 6808/B/7.06.2006 prin care a cumpărat mai multe bunuri în valoare de 3149,14 euro.

De asemenea, a încheiat cu aceeași societate și contractul de vânzare cumpărare de credit în rate nr. 6808/B/6.06.2006 pe numele lui, prin care a cumpărat bunuri în valoare de 3902,83 euro.

S-a reținut că numitul fiind audiat, a declarat că semnăturile de pe contract și anexe nu-i aparțin.

S-a reținut că atât în cursul urmăririi penale cât și în timpul cercetării judecătorești, inculpata a recunoscut săvârșirea faptelor, susținând că a completat adeverințele de salariu pe numele lui la insistențele acesteia, care i-a relatat că era bolnavă și avea nevoie de bani. A mai susținut că a achitat integral datoriile către băncile de la care numita a contractat credite în baza adeverințelor eliberate de ea.

Inculpata audiată fiind, a precizat că la insitențele numitei, i-a completat două adeverințe de salariu în care i-a recut un salariu mai mare, susținând că nu le-a semnat și nu le-a ștampilat și acestea nu pot fi valabile.

Impotriva acestei sentințe, în termenul prevăzut de lege a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, considerând că hotărârea este nelegală și netemeinică.

Prin motivele invocate, parchetul a arătat că în cazul inculpatei instanța nu a dat relevanță juridică corespunzătoare condițiilor impuse de lege pentru aplicarea art.181Cod penal, motivat de faptul că inculpata a comis mai multe fapte profitând de funcția pe care o ocupa în cadrul Școlii Generale Vânători eliberând astfel adeverințe false ce au stat la baza încheierii unor contracte de către numita ceea ce a condus la crearea unor prejudicii importante mai multor unități - CEC Sucursala V, Banca Transilvania, Generale. Prin urmare, apelantul, apreciind că faptele comise de inculpata prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, a solicitat condamnarea sa.

Referitor la inculpata, parchetul a arătat că adeverințele completate cu date false de către inculpată contrar celor reținute de instanță au produs consecințe juridice constând în urmările produse și că nu se putea reține apărarea inculpatei în sensul că nu a semnat și ștampilat adeverințele fiind de notorietate că ștampila unităților școlare sunt ținute la secretariat.

S-a mai arătat de către parchet, că instanța nu a motivat de ce nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor nesoluționând astfel în întregime fondul cauzei.

Sub aspectul acțiunii civile, s-a criticat sentința pentru omisiunea pronunțării asupra adeverinței eliberată de la data de 19.04.2006 (nr.260) prin care s-a contractat creditul în valoare de 40.000 lei de la - Sucursala

De asemenea, s-a considerat de către parchet că instanța în mod eronat a constatat acoperit în totalitate prejudiciul creat părților civile SC Credit B (adeverințele nr. 440 și 441/05.06.2006) care s-a constituit parte civilă cu suma de 11077,87 Euro sumă ce include și dobânzile și penalitățile aferente creditelor nerambursate.

Apreciindu-se că inculpata se face vinovată de complicitate la infracțiunea de înșelăciune, parchetul a considerat că aceasta trebuie să răspundă și din punct de vedere civil față de SC Credit

O altă critică adusă sentinței a vizat și nepronunțarea instanței asupra prejudiciului în sumă de 33640,88 lei cauzat C N de față de care s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală pentru infracțiunea prev.de art.215 al.1,2,3 cu aplicarea art.41 al.2 cod penal, art.291 cod penal cu aplicarea art.41 al.2 cod penal și art.292 cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal. In legătură cu aceleași fapte, apelantul a arătat că instanța nu a anulat actele false respectiv contractele de leasing nr. -/18.05.2006, nr. 59032/12.05.2006 și nr. 59247/15.05.2006.

Intr-o primă judecată în apel, prin decizia penală nr. 204/18.06.2008 a Tribunalului Vranceas -a desființat sentința penală nr. 288/2008 a Judecătoriei Focșani și s-a constatat nulitatea actului de sesizare dispunându-se în baza art.300 al.2 Cod procedură penală, restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii actului de sesizare cu observarea art.264 cod procedură penală.

Decizia Tribunalului Vranceaa fost casată prin decizia penală nr. 586/R/24 octombrie 2008 a Curții de APEL GALAȚI care a dispus trimiterea cauzei la aceeași instanță în vederea continuării judecății.

Prin decizia penală nr. 150/2009, Tribunalul Vranceaa admis apel declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani și a desființat hotărârea instanței de fond sub aspectul încadrării juridice dată faptei de fals intelectual în înscrisuri oficiale prevăzută de art.289 și al temeiului achitării.

A schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art.289 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal în tentativa la infracțiunea prevazută de art.289 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal raportat la art.20 Cod penal.

A schimbat temeiul aplicării din art.10 lit. d in art.10 lit.1Cod penal.

In baza art.181Cod penal si art.91 lit. caa plicat inculpatei 1000 lei amenda administrativă.

S-a anulat adeverința nr.260/2006 eliberată de inculpata și a obligat-o pe inculpata la 250 lei cheltuieli judiciare către stat.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

In motivarea hotărârii date în apel se precizează ca apelul este fondat doar cu privire la temeiul achitării inculpatei și la încadrarea juridică dată faptei, de completare în fals a adeverințelor eliberate numitei precum și la omisiunea de anulare a adeverinței respective.

Se mai arată că înmânarea adeverinței denotă intenția indirectă cu care inculpata a acționat și fapta inculpatei, nu constituie participarea improprie în sensul art.31 Cod penal.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul prevăzut de lege a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea și inculpata.

Parchetul, prin motivele de recurs apreciază că hotărârea dată de instanța de apel este netemeinică și nelegală sub aspectul menținerii soluției de achitare a inculpatei pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune prev. de art.26 raportat la art.215 alin.1,2,3 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, a greșitei schimbări a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.289 Cod penal cu aplicarea art.41 Cod penal în infracțiunea de tentativa prev. de art.289 cu aplicarea art.41 alin.2 raportat la art.20 Cod penal.

De asemenea de apreciază că în mod greșit s-a apreciat pericolul social al faptelor comise de cele doua inculpate.

Se solicită ca în rejudecare să fie casate cele două hotărâri și condamnate inculpatele pentru faptele comise cu obligarea la despăgubiri civile.

Inculpata prin motivele de recurs consideră ca decizia Tribunalului Vrancea este nelegală.

Se susține ca a completat adeverințele pentru a nu mai fi agasată de către numita, cunoscând faptul că în condițiile respective asemenea adeverință nu putea produce efecte juridice întrucât nu conținea toate elementele necesare și că nu există tentativă.

Se solicită casarea deciziei și menținerea primei hotărâri dată de instanța de fond.

Recursurile declarate de Parchet și de către inculpată sunt fondate.

Din verificarea hotărârii date în apel, Curtea constată că aceasta este netemeinică și nelegală sub aspectul analizării și soluționării tuturor motivelor de apel invocate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, atât pe latură penală cât și pe latură civilă.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, cu privire la infracțiunea de complicitate la înșelăciune în ce o privește pe inculpata a motivat și a argumentat nelegalitatea și netemeinicia hotărârii date sub acest aspect însă instanța de apel nu a luat în seamă aceste motive și nu s-a pronunțat încălcându-se dispozițiile art.3859pct.10 Cod procedură penală.

Față de aceste considerente și având în vedere art.38515pct.2 lit.3Cod procedură penală, Curtea urmează să admită recursul declarat de Parchet și de inculpata și să dispună casarea hotărârii date în apel cu trimiterea cauzei în rejudecare la aceeași instanța, Tribunalul Vrancea.

In rejudecare, față de probele existente la dosar sau de producerea a noi probe potrivit procedurii legale, instanța de apel va analiza și va răspunde la toate motivele invocate de apelante ca și la motivele suplimentare invocate oral de reprezentatul Parchetului cu privire la încadrarea juridică prev. de art.289 Cod penal, ce privește pe fiecare din cele două inculpate.

Se va avea în vedere și corecta soluționare a cauzei pe latură civilă în raport de probele existente la dosar sau alte dovezi ulterioare depuse în apel.

Cu privire la actele procedurale efectuate până la data de 18.05.2009 urmează a fi menținute.

Conform art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile formulate deParchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea și de inculpata(CNP:-, fiica lui G și, născută la data de 08.12.1954 în comuna Bordești, județul V, domiciliată în F,-, - 1, apartament 68, județul V), împotriva deciziei penale nr. 150/19.05.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- - sentința penală nr. 228/20.02.2008 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr-, privind și pe intimata inculpată (CNP:-, fiica lui - și -, născut la data de 01.08.1957 în comuna Vînători, județul V, domiciliată în F,-, bloc 22, apartament 3, județul V).

Casează decizia penală nr. 150/19.05.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Menține actele procedurale efectuate până la data de 18.05.2009.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 14.12.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

- -

Red. - 17 2009

Tehn. 17 2009

Apel: -

Fond:

Președinte:Petruș Dumitru
Judecători:Petruș Dumitru, Maria Tacea, Ion Avram

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 809/2009. Curtea de Apel Galati