Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 895/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

436/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 895

Ședința publică din data de 17 IUNIE 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Bădescu Liliana

JUDECĂTOR 2: Cîrstoiu Veronica

JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Sofica

GREFIER: G -

*****************

MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de către recurenții-inculpați, și împotriva Deciziei Penale nr. 113/A din data de 11.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în dosarul nr-.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10.06.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie penală, când Curtea, în temeiul art. 306 Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 17 IUNIE 2009 când în aceeași compunere,

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr.607/14.10.2008, Judecătoria Sector 2 B, în baza art. 215 alin. 1, 2 și 3 cu Cod Penal aplic art. 74 alin. 1 lit. a și c și Cod Penal art. 74 lit. c a Cod Penal fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 71 Cod Penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, teza a Il-a și b Cod Penal, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 861Cod Penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 862

Cod Penal

S-a încredințat supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

În temeiul art. 863alin. 1 și 3 Cod Penal, s-a impus condamnatului respectarea următoarelor obligații: să se prezinte la sediul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de consilierii de probațiune; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență; să desfășoare o activitate licită; să se supună măsurilor de control ce urmează a-i fi impuse; să nu intre în nici un fel de legătură cu inculpații condamnați și.

În temeiul art. 359 C.P.P. i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864Cod Penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. 5 pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei a fost suspendată și pedeapsa accesorie prev. de art. 71 alin.1 rap. la art. 64 lit. a, teza a Il-a și b

Cod Penal

În temeiul art. 88 Cod Penal, s-a constatat că inculpatul a fost reținut în cauză pentru 24 de ore, în data de 20.03.2007.

În temeiul art. 221 a Cod Penal fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.

În temeiul art. 71 Cod Penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, teza a Il-a și b Cod Penal, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 81 pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 pen.

În temeiul art. 359 proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 pen. privind revocarea suspendării.

În temeiul art. 71 alin. 5 pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat și pedeapsa accesorie prev. de art. 71 alin. 1 rap. la art. 64 lit. a, teza a Il-a și b Cp.

În temeiul art. 88 Cp. s-a constatat că inculpatul a fost reținut în cauză pentru 24 de ore, în data de 20.03.2007.

În temeiul art. 221 Cp. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.

În temeiul art. 71 Cp. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, teza a Il-a și b Cp. pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 81 pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 pen.

În temeiul art. 359 proc.pen. i s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 pen. privind revocarea suspendării.

În temeiul art. 71 alin. 5 pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei a fost suspendată și pedeapsa accesorie prev. de art. 71 alin. 1 rap. la art. 64 lit. a, teza a Il-a și b Cp.

În temeiul art. 88 Cp. s-a constatat că inculpatul a fost reținut în cauză pentru 24 de ore, în data de 20.03.2007.

În baza art. 14 și art. 15 cu C.P.P. aplicarea art. 346 alin. 1 rap.C.P.P. la art. 998 - 999 civ. s-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile C și la obligat pe inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 169.580,48 lei, din care s-a scăzut suma de 23000 Euro - echivalent în lei la data plății, confiscată în favoarea părții civile de la inculpatul prin prezenta sentință, fiind acordată cu titlu de despăgubiri materiale.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e Cp. a fost confiscată de la inculpatul, în favoarea părții civile C, suma de 23.000 Euro, provenită din vânzarea bunurilor părții vătămate.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e Cp. s-a confiscă de la inculpatul suma de 750 Euro, provenită din vânzarea bunurilor părții civile.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e Cp. s-a confiscat de la inculpatul suma de 750 Euro, provenită din vânzarea bunurilor părții civile.

În temeiul art. 191 alin. 2 C.P.P. a obligat pe fiecare dintre inculpați la plata a câte 370 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în perioada 2003 - 2006 inculpatul a fost angajat al Sistems, perioadă în care 1-a avut in subordine pe numitul, cu care a continuat sa păstreze legătura, iar ulterior, in perioada 19.09.2006-19.03.2007, s-a angajat la

Cunoscând îndeaproape activitatea din cadrul cu privire la modalitatea de recepționare a comenzilor privind achiziționarea de bunuri de către alte societăți, analizarea acestora, avizarea lor și, respectiv vânzarea și livrarea de mărfuri, și având acces la baza de date privind clienții societății la care lucra, inculpatul a luat hotărârea, ca prin mijloace frauduloase, și poate profitând de viciile de organizare ale societății la care lucra, să intre în posesia unor bunuri aparținând L, bunuri pe care ulterior să le înstrăineze în vederea obținerii de foloase.

În realizarea planului său infracțional, inculpatul a creat o adresă de mail pe numele numite - angajată a unei firme partenere, a luat legătura cu fostul său subaltern, și i-a solicitat acestuia sa trimită de la adresa de pe care a creat-o două "mail-uri" către o alta adresa, pe care urma sa i-o comunice ulterior, în schimbul acestui serviciu promițându-i un comision de 800 de euro.

Numitul a dat curs solicitării, astfel că la data de 08.02.2007 s-a deplasat la o sala de "internet cafe " din complexul studențesc aparținând Universității Romano - Americane, iar in jurul orei 1609a trimis un "mail" primit de la inc., de pe adresa -.com către adresele de "mail".-.ro și.-.ro. acesta având subiectul "comanda urgenta" și privind achiziționarea a 50 laptopuri, fiind folosită cu această ocazie adresa de IP 141.85.172.78 ce aparține și alocate Universității Romano-Americane. Ulterior, martorul a primit confirmarea din partea numitului - reprezentantul, după care a expediat al doilea mail intitulat "comanda ferma", către.-.ro, conform instrucțiunilor primite de la inculpatul.

Astfel, în ceea ce o privește pe partea civilă, la data de 08.02.2007, la sediul acesteia s-a recepționat un "mail" din partea numitei, director de vânzări în cadrul firmai partenere Tg. M, acesta conținând o comandă fermă pentru achiziționarea a 50 de laptopuri, mărcile PRO V 3545 BT (30 de bucăți), PRO V 3505 BT (10 bucăți) și HP (10 bucăți), arătându-se că exista o comanda de la un client din industria farmaceutica care dorește schimbarea flotei de laptopuri a agenților săi. Acest mesaj nu a fost expediat de pe contul de "mail" rezervat Tg. M, ci de pe adresa " yahoo.com" creată de către martorul, motivându-se ca mailul rezervat societății nu funcționează, urmând ca și răspunsul să fie comunicat la aceeași adresa, acesta fiind singura modalitate de comunicare. După analizarea cererii, întrucât acesta provenea de la un vechi partener de afaceri, comanda a fost acceptata de către prin reprezentantul său, comunicându-se un răspuns în acest sens. Din partea solicitantului, folosindu-se aceeași adresă de "mail" - " yahoo.com", către partea civilă a mai fost expediat un mesaj prin care se solicita intocmirea facturii, specificându-se totodată că, în aceeași zi, în jurul orelor 1700, un delegat al societății cu numele de, cu CI seria - nr. -, se va prezenta la depozitul pentru a ridica laptopurile comandate.

După ce comanda ce făcea obiectul din mail a fost acceptata de către SC SRL, o persoană ce urma a se recomanda cu numele de, si prezenta delegație in original din partea, precum și o copie a cărții de identitate seria - nr. -, urma să se prezinte la sediul pentru a ridica bunurile comandate.

Astfel, în cursul zilei de 08.02.2007, in jurul orelor 1700-1730, la depozitul, situat in B,-, sector 2, s-a prezenta o persoana de sex masculin, cu delegație "în original" din partea si copie de pe o carte de identitate eliberată pe pe numele, având seria - nr. -, iar martorul, angajatul SC SRL, întrucât comanda fusese avizată în prealabil, a predat cele 50 de laptopuri numitului, acestea au fost încărcate într-un autoturism marca " ", după care a emis factura așa-zisului delegat al

După ce marfa a fost ridicata, inculpatul si pretinsul delegat al s-au deplasat cu autoturismul personal, respectiv cu autoturismul marca " " pe Șos. -, la domiciliile inculpaților SI, aceștia urmând, ca în urma unei înțelegeri prealabile cu inculpatul, sa vândă laptpopurile prin anunțuri date în rețeaua INTERNET, după care să-i achite lui prețul de 450 euro pentru fiecare calculator. Cele 50 de laptopuri au fost descărcate de inculpații, SI si depozitate la domiciliul lui, iar ulterior acestea au fost mutate la domiciliul inculpatului.

A doua zi, în urma verificărilor efectuate de către reprezentanții, s-a constatat ca numita - directorul de vânzări al Tg. M, nu a expediat in data de 08.02.2007 vreun mail care sa conțină o comanda de produse electronice, iar ca numitul nu este angajat al acestei societăți.

În ceea ce privește bunurile, din cele 50 de laptopuri, achiziționate la prețul convenit de 450 de euro bucata, ce urmau a fi achitate în mai multe tranșe în funcție de cantitatea vândută, inculpații și, au înstrăinat un nr. de 49 de laptopuri unor persoane racolate prin intermediul anunțurilor postate pe diverse web site-uri din rețeaua INTERNET.

în urma înstrăinării bunurilor, și i-au remis inculpatului suma de 23.000 EURO, reprezentând partea acestuia din suma totală obținută, iar aceștia au obținut un beneficiu de 1500 euro pe care l-au împărțit în mod egal. Dintre bunurile sustrase în acesta modalitate, un laptop marca HP model - CO 2 Caf ost recuperat și restituit părții civile pe bază de dovadă scrisă.

Situația de fapt astfel cum a fost reținută de instanța de fond a fost stabilită în baza probelor administrate în cauză, respectiv plângerea părții civile SC SRL și declarațiile date de reprezentanții acesteia, declarațiile martorilor, proces verbal de depistare a inculpaților și, corespondență de meiluri, toate coroborate cu declarațiile inculpaților.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 B și inculpatul, și.

În apelul Parchetului se critică sentința instanței de fond sub aspectul greșitei confiscări a sumei de 23.000 Euro de la inculpatul cât timp partea vătămată s-a constituit parte civilă cu această sumă.

Inculpatul critică sentința instanței de fond, sub aspectul greșitei confiscări a sumei de 23.000 Euro, iar pe latură penală solicită reducerea pedepsei aplicate, având în vedere că a recunoscut fapta, nu este cunoscut cu antecedente penale.

Inculpații și solicită achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b Cod procedură penală arătând că nu a cunoscut faptul că bunurile respectiv parvin din săvârșirea unei infracțiuni.

Prin decizia penală nr.113/11.02.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 B și inculpatul.

A desființat în parte sentințe penală apelată și rejudecând în fond:

A fost înlăturată măsura confiscării speciale de la inculpatul a sumei de 23.000 Euro dispusă în baza art.118 alin. 1 lit. e Cod penal.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de inculpații și.

Au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare efectuate în apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 B și inculpatul au rămas în sarcina statului.

Pentru a decide astfel instanța de prim control judiciar a reținut că instanța de fond, în mod greșit a făcut aplicarea disp. art. 118 lit. e Cod penal cu referire la suma de 23000 EURO cât timp partea vătămată SC SRL s-a constituit parte civilă cu suma respectivă.

Cu privire la apelurile inculpaților și instanța de prim control judiciar a apreciat că acestea nu sunt fondate, reținând că, din probele administrate în cauză, rezultă că aceștia cunoșteau proveniența ilicită a bunurilor, ca atare în mod corect instanța de fond a dispus condamnarea lor.

Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs inculpații, și.

În recursurile lor și critică decizia atacată sub aspectul greșitei condamnări arătând că nu se fac vinovați de săvârșirea faptelor ce li se rețin în sarcină, nu rezultă din probe că ar fi existat o înțelegere între ei sau că ar fi cunoscut proveniența ilicită a bunurilor astfel încât solicită achitarea.

În recursul său inculpatul solicită reindividualizarea pedepsei solicitând a se avea în vedere poziția sa procesuală de recunoaștere a faptei ca și faptul că a depus diferența pentru acoperirea parțială a prejudiciului.

În recursurile inculpaților sunt invocate cazurile de casare prev. de art. 3859pct. 9, 10, 14 și 18 Cod procedură penală.

Criticile aduse nu sunt fondate.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, în conformitate cu disp. art. 3856alin. 2 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile inculpaților nu sunt fondate urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează.

Curtea apreciază că situația de fapt a fost corect stabilită de instanța de fond în baza materialului probator administrat în cauză, încadrarea juridică este justă, în mod corect reținându-se că în cauză sunt întrunite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpaților.

Cu privire la fapta de tăinuire reținută în sarcina inculpaților și Curtea reține că în mod corect instanța de fond, soluție menținută și de instanța de apel, a dispus condamnarea celor doi inculpați, din probele administrate în cauză rezultând indubitabil vinovăția acestuia.

Potrivit disp. art. 221 Cod penal, primirea, dobândirea sau transformarea unui bun ori înlesnirea valorificării acestuia, cunoscând ca bunul provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penala, daca prin aceasta s-a urmărit obținerea, pentru sine ori pentru altul, a unui folos material, se pedepsesc cu încarcerare de la 3 luni la 7 ani, fără ca sancțiunea aplicata sa poată depăși pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea din care provine bunul tăinuit.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpații și cunoșteau că bunurile ce urmau a fi valorificate provin din săvârșirea unei infracțiuni, împrejurare ce rezultă chiar din declarațiile inculpaților date în faza de urmărire penală.

Astfel în declarațiile inițiale date în faza de urmărire penală, cei doi inculpați au arătat că inculpatul le-a spus că bunurile ar proveni de la o firmă din B prinniște operațiuni nu tocmai licite.

Inculpatul a declarat de asemenea că toți trei au cărat letopurile în apartamentul său, iar după ce inculpatul a plecat, el și inculpatul au cărat leptopurile în apartamentul acestuia tocmai pentru casă nu cunoască locul lor de depozitare neavând încredere absolută în acesta.

Arată inculpatul că în aceeași seară a observat că etichetele pe care erau înscrise seriile leptopurilor erau dezlipite de acestea.

Susținerile ulterioare ale inculpaților în sensul că aceste declarații au fost date la presiunea organelor de anchetă, practic ei recunoscând proveniența bunurilor, nu sunt reale fiind făcute doar cu scopul de a fi absolviți de răspundere penală.

Având în vedere modul în care inculpații au intrat în posesia leptopurilor, faptul că toate cutiile erau desigilate, etichetele cu seria acestora erau dezlipite, faptul că inculpatul nu le-a prezentat acte de proveniență ca și prețul puțin pentru un leptop, mult mai mic decât valoarea reală, Curtea apreciază că față de gradul lor de intuire, aceștia puteau să realizeze că bunurile respective nu au o proveniență legală.

Ca atare apărarea celor doi inculpați în sensul achitării lor în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală nu are nici un suport probator, probele administrate în cauză făcând dovada vinovăției inculpaților sub aspectul săvârșirii faptelor reținute în sarcina lor, în cauză fiind îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire.

Cu privire la pedepsele aplicate inculpaților, și, Curtea apreciază că acestea au fost corect individualizate atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare.

În procesul de individualizare judiciară a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere toate criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal respectiv gradul de pericol social avut al faptei comise, limitele speciale ale pedepsei, modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, poziția nesinceră adoptată de inculpați pe parcursul procesului penal ca și faptul că aceștia nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.

Față de considerentele arătate, cât timp nu există alte motive de casare care, luate în considerare din oficiu, să facă posibilă reformarea deciziei recurate, Curtea urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală respingă recursurile inculpaților ca nefondate.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva deciziei penale nr.113 din 11.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția II Penală.

Obligă pe fiecare recurent inculpat la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 17.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

G -

Red. -

Dact./10.06.2009

Ex.2

Red / Tribunalul București - Secția a II-a Penală

Red. / Judecătoriei Sector 2 B

Președinte:Bădescu Liliana
Judecători:Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica, Dumitrașcu Sofica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 895/2009. Curtea de Apel Bucuresti