Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 97/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 97
Ședința publică de la 12 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
Judecător. - -
Grefier: - -
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror
Pe rol fiind soluționarea recursului penal, având ca obiect " revizuire" promovat de revizuientul împotriva deciziei penale nr.375 din data de 26.09.2008 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul penal nr-.
Conform disp.art. 297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că lipsește revizuientul recurent pentru care răspunde avocat ( apărător desemnat din oficiu).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Nemaifiind de formulat cereri, Curtea acordă cuvântul în susținerea recursului promovat de revizuientul recurent.
Avocat, pentru revizuientul recurent, având cuvântul, arată că deși acesta nu și-a motivat în scris recursul promovat și nu s-a prezentat nici în instanță să-l susțină oral, apreciază apărarea că motivele sunt aceleași pe care le-a invocat și la instanța de apel. În raport de probele administrate în cauză și motivele invocate, instanța să aprecieze și să dispună în consecință. Oficiul neachitat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefundat și a se menține decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare și în deliberare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului penal de față.
Judecătoria Iași prin sentința penală nr. 759/12.03.2008 a hotărât respingerea cererii de revizuire formulată de revizuentul împotriva sentinței penale nr. 2027/21.04.2005 a Judecătoriei Iași, modificată prin decizia penală nr. 837/10.XI.2005 a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 120/23.02.2006 a Curții de APEL IAȘI.
Revizuentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele.
Prin sentința penală nr. 759/12.03.2008 Judecătoria Iașia dispus următoarele:
"În baza art. 403 din Codul d e procedură penală, raportat la art. 394 lit. a din Codul d e procedură penală, respinge cererea de revizuire a sentinței penale nr. 2027/21.04.2005 a Judecătoriei Iași, modificată prin decizia penală nr. 837/10.XI.2005 a Tribunalului Iași și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 120/23.02.2006 a Curții de APEL IAȘI, formulată de revizuentul, fiul lui și, născut la data de 07.XI.1950 în Comuna, Județul
În baza art. 192 alin. 2 din Codul d e procedură penală, obligă pe revizuentul să achite suma de 300 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat."
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 19.09.2007, pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, revizuentul a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 22027/21.04.2005 a Judecătoriei Iași, modificată prin decizia penală nr. 837/10.XI.2005 a Tribunalului Iași și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 120/23.02.2006 a Curții de APEL IAȘI.
În motivarea cererii, revizuientul a arătat că la baza condamnării sale au stat numai declarațiile inculpatei, fără ca acestea să se coroboreze cu alte probe.
În sarcina revizuentului s-a reținut că a ajutat-o pe inculpata la achiziționarea societății comerciale "", că i-ar fi oferit cazare 2-3 săptămâni în locuința sa, că ar fi învățat-o cum trebuie să se comporte pentru a crea impresia unei femei de afaceri și că ulterior i-ar fi facilitat acesteia obținerea unei cărți de identitate și a unui pașaport de la.
Instanța de judecată a tratat cu superficialitate cauza, ignorând declarația inculpatei de la filele 208-209, în care aceasta îl indică ca fiind complice pe numitul, identificat ulterior pronunțării hotărârii, în persoana lui.
Nici o altă probă în afara declarației inculpatei, nu confirmă că aceasta ar fi locuit la domiciliul inculpatului.
Revizuientul a precizat ca instanța nu a cunoscut următoarele aspecte:
1. Faptul că inculpata nu a locuit în imobilul proprietatea revizuentului din comuna, ci la familia - din Hîrlău și în apartamentul închiriat în I de la numita chiria, în acest din urmă caz, fiindu-i plătită de numitul alias.
2. Faptul că numitul, identificat de către revizuent ca fiind a fost cel care a însoțit-o pe la achiziționarea societății comerciale, la deschiderea contului bancar, ajutând-o financiar în acest sens, cel care a primit suma de 4000 lei ridicați de la bancă de inculpată în aceeași zi, cel care i-a închiriat inculpatei apartament în I, cel care i-a cumpărat acesteia telefon mobil și haine, cel care a învățat-o cum să se comporte pentru a câștiga încrederea părții vătămate, cel care a însoțit-o la întâlnirea cu. Revizuentul precizează ca instanța de judecată a ignorat aceste aspecte, deși inculpata le-a susținut în tot cuprinsul declarațiilor sale.
3. Faptul că prin rezoluția nr. 36/P/2004 din 31.01.2005 al Parchetului Național Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 255 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în oferirea de bani și foloase unor funcționari din cadrul Biroului de Evidență Informatizată a Persoanei B și din cadrul Serviciului de pașapoarte B în vederea facilitării obținerii cărții de identitate și pașaportului pentru numita, din considerentul că fapta nu există.
4. Faptul că tranzacția comercială încheiată între " " administrată de și "" administrată de, constând în achiziționarea de către cea dintâi societate a cantității de 2070 kg. de electrozi de sudură, este reală. Revizuentul a solicitat în dovedirea acestei susțineri efectuarea unei expertize contabile.
În conformitate cu art. 399 din Codul penal, în cauză au fost efectuate cercetări de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, fiind audiată numita - (în prezent ), care a declarat că în perioada ianuarie-aprilie 2004, a locuit în imobilul său.
- a precizat că este sigură că perioada este ianuarie-aprilie 2004 întrucât și-a notat pe o hârtie aceasta, la cererea numitei și că motivul care a determinat să nu mai fie de acord ca aceasta să locuiască în imobilul său, a fost faptul că o vizitau diferite persoane de sex masculin, despre care afirma că sunt "rude", cu care organiza deseori petreceri.
În conformitate cu dispozițiile art. 399 alin. 1 din Codul d e procedură penală, a fost audiată și numita din localitatea Hîrlău care a declarat că a cunoscut-o pe în anul 2003, prin intermediul fiicei sale care, la rândul său, o cunoscuse la locul de muncă, Fabrica de Hîrlău. Confirmă aceasta că a locuit în perioada septembrie-decembrie 2003 la locuința sa cu chirie, după care, din ianuarie 2004 s-a mutat la -. a menționat că-l cunoaște pe dar nu l-a văzut în preajma, nu a vizitat-o, nu știe dacă se cunosc.
A fost audiat de procuror în vederea soluționării cererii de revizuire anterioară și numitul care, aproape zilnic, îl vizita pe în perioada ianuarie-octombrie 2004, la locuința sa din satul și comuna, județul I, întrucât îi administra tratamente naturiste pentru ciroza hepatică, boală de care acesta suferea. nu a văzut ca în imobilul lui să locuiască și alte persoane în afara membrilor familiei acestuia și ale lui și nici nu i-a fost prezentată vreodată în imobilul lui vreo persoană cu numele de. Acesta a precizat că nu cunoaște dacă mansarda imobilului era locuibilă, dar afirmă că a văzut de multe ori rufe întinse și a observat că ferestrele nu erau prevăzute cu geamuri, fapt ce a îndreptățit să creadă că nu locuia nimeni în acel loc.
Aceleași aspecte sunt susținute și de care, și aceasta, a fost audiată de procuror la datele de 13 și 27.07.2007. Din declarația sa rezultă că nu a locuit la, nu acesta a ajutat-o la comiterea faptei de "înșelăciune", nu l-a cunoscut decât în momentul când s-a făcut tranzacția cu societatea acestuia (compensarea).
În urma acestor cercetări s-a întocmit referatul înaintat instanței, reținându-se că aspectele prezentate de către martorii inculpatei, soluția de neîncepere a urmăririi penale față de pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 255 din Codul d e procedură penală, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și realitatea tranzacției dintre "" și " ", conține împrejurări care nu au fost cunoscute de către instanța de judecată la soluționarea cauzei și care ar fi condus la o apreciere corespunzătoare a probelor aduse în susținerea vinovăției lui.
Parchetul a solicitat admiterea parțială a cererii de revizuire.
Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 08.10.2007 sub nr-.
La prezentul dosar a fost atașat dosarul nr. 19041/2004 în care s-a pronunțat sentința penală nr. 2027/21.04.2005, a cărei revizuire se solicită.
Analizând cererea de revizuire, sub aspectul admisibilității în principiu, conform art. 403 din Codul d e procedură penală, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.2027/21.04.2005 a Judecătoriei Iași (definitivă prin decizia penală nr.10.11.2005 a Tribunalului Iași și decizia penală nr. 120/23.02.2006 a Curții de APEL IAȘI ) s-a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin.2,3 Cod penal, a inculpatului la pedepsele de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26, raportat la art. 215 alin.2,3 Cod penal și 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 279 alin.1 cod penal, rezultând o pedeapsă totală, în urma revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni, de 6 ani închisoare, inculpatul la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26, raportat la art. 215 alin. 2,3 Cod penal.
Instanța a reținut că în perioada martie-aprilie 2004, inculpații și au înlesnit și ajutat-o pe inculpata să inducă în eroare pe numitul, reprezentantul SC SRL I, prin emiterea a 3 file CEC, fără acoperire, achiziționând electrozi de sudură în valoare de 199.400 lei de la această societate. S-a mai reținut că inculpatul din primăvara anului 2003 deținut ilegal la domiciliul său o armă de foc și muniție în stare de funcționare.
Instanța de fond si instanțele care au soluționat cauza in căile de atac ordinare au avut in vedere ansamblul probator administrat si coroborat, si care nu poate fi înlăturat prin susținerile revizuientului.
Printre altele s-a avut în vedere și împrejurarea că la domiciliul inculpatului, cu ocazia percheziției efectuate s-au găsit actele de stare civilă a inculpatei și facturi în alb, purtând ștampila "" și semnătura inculpatei, că în același imobil locuia și inculpatul, că așa cum a recunoscut inculpatul că a fost vizitat la domiciliul său de către inculpata, că numitul, alături de inculpații și, s-a ocupat de asigurarea unui spațiu de locuit inculpatei la Hîrlău și în I și ca numiții și au însoțit-o cu ocazia desfășurării activităților acesteia.
Așa cum s-a reținut și în considerentele sentinței penale nr. 1781/14.06.2007 a Judecătoriei Iași, prin care a fost respinsă o cerere anterioară formulată de către, pentru aceleași motive, instanța a apreciat că acestea nu constituie fapte sau împrejurări noi care nu au fost cunoscute de către instanță la soluționarea cauzei, ci doar simple susțineri care nu se încadrează în dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a si alin. 2 din Codul d e procedură penală, întrucât ori au fost cunoscute de către instanța ori nu se poate dovedi cu acestea netemeinicia hotărârii de fond.
Astfel, instanța de fond și instanțele de control au reținut că inculpata a locuit atât în Hîrlău, cât și în I, în conformitate cu declarațiile martorelor și - (audiate de către procuror în cadrul procedurii prealabile a revizuirii), aceasta din urmă declarând (fila 24) că inculpata "a lipsit multe nopți de acasă în acea perioadă", perioadă în care a fost găzduită în fapt de către.
Deși martorul, care îl vizita zilnic pe în perioada ianuarie-octombrie 2004 nu i-a fost prezentată vreodată, în imobilul inculpatului, vreo femeie cu numele de, însuși a recunoscut că inculpata a venit la domiciliul său.
De asemenea, inculpata a avut o poziție oscilantă pe parcursul procesului penal, declarațiile date în cursul prezentei proceduri neputând fi primite ca fiind serioase.
Instanța a constatat că implicarea numitului "" în activitatea infracțională a inculpatei a fost cunoscută de către instanța de judecată, aceasta fiind de altfel independentă de cea pentru care a fost condamnat.
Împrejurarea că în privința inculpatului, organele de urmărire penală ar fi dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 255 din Codul penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în oferirea de bani și foloase unor funcționari din cadrul B și Serviciul de Pașapoarte B, în vederea obținerii cărții de identitate și pașaportului numitei, este lipsită de relevanță în cauză întrucât aceasta nu exclude ajutorul dat inculpatei pentru obținerea actelor arătate mai sus.
Sunt lipsite de relevanță și concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat de către expert contabil - -, întrucât aceasta nu confirmă decât raportul comercial dintre " " și "" I (conform facturii nr. - din 14.04.2004) care a fost înregistrată în actele contabile ale celei dintâi, nu și realitatea faptică a raportului comercial dintre " " și "".
Pentru aceste motive, prima instanță, în baza art. 403 Cod procedură penală, raportat la art. 394 lit. a Cod procedură penală, a respins cererea de revizuire a sentinței penale nr. 2027/21.04.2005 a Judecătoriei Iași, modificată prin decizia penală nr. 837/10.11.2005 a Tribunalului Iași și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 120/23.02.2006 a Curții de APEL IAȘI formulată de revizuientul.
În termenul prevăzut de art. 363 Cod procedură penală, hotărârea Judecătoriei Iași a fost apelată de către revizuientul, care a criticat sentința apelată sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, invocând faptul că cererea de revizuire se întemeiază pe disp. art. 394 al. 1, lit. a Cod procedură penală, iar prima instanță în mod netemeinic a apreciat că cele patru împrejurări noi invocate nu sunt de natură a determina admiterea în principiu a cererii de revizuire.
Astfel, au fost descoperite patru împrejurări care nu au fost cunoscute de către instanța care a dispus condamnarea sa, și anume:
- faptul că nu a acordat găzduire coinculpatei timp de 2-4 săptămâni, în cursul anului 2004, fapt dovedit de depozițiile martorilor - și, precum și ale coinculpatei amintite, audiate în faza procedurii prealabile de către procuror;
- ulterior pronunțării hotărârii de condamnare a fost identificat numitul "" în persoana lui, persoană care a săvârșit actele materiale pentru care a fost revizuientul condamnat. Sub acest aspect în mod eronat prima instanță a motivat că implicarea acestei persoane a fost cunoscută de către instanța de judecată;
- în dosarul nr. 36/P/2004 PNA Sad ispus neînceperea urmăririi penale în ceea ce-l privește, dar prima instanță a apreciat greșit că prin aceasta nu se exclude ajutorul dat inculpatei pentru obținerea actelor de identitare și a pașaportului;
- expertiza contabilă extrajudiciară efectuată de către expert - prin care se certifică realitatea raportului comercial dintre societățile conduse de către el și numita -, a fost înlăturat în mod greșit, ca irelevantă de către prima instanță.
S-a mai adăugat prin motivele de apel d epuse în scris la dosar că instanța de fond a preluat în motivarea hotărârii apelate pasaje întregi dintr-o sentință anterioară, prin care a mai fost judecată o cerere de revizuire, fără a mai verifica, în mod direct, temeinicia susținerilor revizuientului.
Tribunalul Iași prin decizia penală nr. 375/26.09.2008 a respins ca nefondat apelul declarat de condamnatul -revizuent împotriva sentinței penale nr. 759/12.03.2008 a Judecătoriei Iași pe care a menținut-o și a obligat apelantul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanța de control judiciar a reținut următoarele:
Conform art. 394 alin. (1), lit. a) Cod procedură penală, cererea de revizuire este admisibilă dacă, după rămânerea definitivă a hotărârii, s-au descoperit fapte sau împrejurări necunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Examinând hotărârile atacate în raport cu aceste prevederi, invocate de revizuient în cererea sa, se constată că textul de lege menționat nu este aplicabil, întrucât împrejurările învederate de condamnatul au fost cunoscute de instanțele care au soluționat cauza.
Astfel, prin declarațiile date în cursul procesului penal, prin concluziile scrise sau motivele de apel ori recurs depuse la dosar, revizuientul, în calitate de inculpat, precum și ceilalți inculpați, au făcut cunoscut organelor de urmărire penală și instanțelor următoarele împrejurări:
a) despre faptul că nu a acordat găzduire coinculpatei timp de 2-4 săptămâni, în cursul anului 2004:
- inculpata a fost la domiciliul revizuientului doar pentru a discuta despre derularea unei tranzacții cu electrozi de sudură, ocazie cu care i-a și predat un bilet la ordin, la emitent fiind trecut SC SRL, precum și mai multe facturi și chitanțe aparținând societății amintite ( declarația de la fila 229-231 ds. urm. pen.);
- inculpata nu a locuit la revizuient acasă în luna aprilie2004,nici înainte și nici ulterior (declarația de la fila 232-237 ds. urm. pen.);
- nu este adevărat ce a declarat numita, respectiv că aceasta a stat o săptămână de zile la domiciliul său, în luna ianuarie 2004, (procesul verbal de confruntare de la fila 294-297 ds. urm. pen. între revizuient, atunci în calitate de inculpat, și coinculpata );
- inculpata nu a locuit niciodată la revizuient acasă (declarația de la fila 57 ds prima instanță 19041/2004);
- la dosar nu există dovezi cu privire la ajutorul pe care i l-ar fi dat inculpatei, și astfel nu se poate reține în sarcina sa infracțiunea de "complicitate de la înșelăciune" (a se vedea motivele de apel d epuse în scris de revizuient și concluziile avocatului acestuia cu ocazia judecării apelului -ds. 4781/2005);
- nu cunoaște vreo persoană cu prenumele "" (declarația de la fila 232-237 ds. urm. pen.);
b) despre faptul că numitul "" în persoana lui ar fi participat la comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnată inculpata:
- atât revizuientul cât și inculpatul au declarat că nu cunosc vreo persoană cu prenumele "" (declarațiile de la fila 232-237 și 273-276 ds. urm. pen.);
- inculpata în toate depozițiile date pe parcursul procesului penal a precizat că la locuința lui s-a prezentata un de 36-37 de ani pe nume care a întrebat-o dacă este de acord să deschidă o societate pe numele acesteia, această inculpată descriind cu amănunte implicațiile acestei persoane în comiterea infracțiunilor;
- în motivele de apel formulate înscris, inculpații și au învederat instanței că potrivit materialului probator administrat în cauză "contractul de vânzare cumpărare s-a perfectat la sugestia, inițiativa și cu ajutorul concret și direct al numitului ", prima instanță constatând în mod greșit că încheierea contractului respectiv a avut loc în urma demersurilor oculte ale inculpaților (fila 30-34 ds. 4781/2005 al Tribunalului Iași );
c) despre faptul că nu ar fi facilitat împreună cu inculpatul la SEIP B obținerea de către inculpata a unei cărți de identitate și a unui pașaport:
- atât revizuientul cât și inculpatul au declarat în fața instanței de fond că nu au vreo legătură cu obținerea de către inculpata - a unei cărți de identitate și a unui pașaport (declarațiile de la filele 38 și 57 ds. prima instanță 19041/2004)
- în motivele de apel formulate înscris, inculpații și au învederat instanței de apel că, în susținerea afirmației că ambii au procurat acte false inculpatei pentru aoa juta să fugă din țară, instanța de fond nu a indicat nici un mijloc de probă (fila 30-34 ds. 4781/2005 al Tribunalului Iași );
d) despre realitatea raportului comercial dintre societățile conduse de către revizuient și numita:
- revizuientul, în calitate de inculpat, atât în faza de urmărire penală cât și cu prilejul audierii de către instanța de fond a declarat, în mod constant, că schimbul de mărfuri realizat între societatea inculpatei, respectiv "", și societatea al cărei administrator era, respectiv -", a fost unul real, iar marfa primită la schimb a livrat-o la unde a încheiat o factură de compensare;
- prin motivele de apel, revizuientul în calitate de inculpat apelant, a invocat, din nou, faptul că singura legătură cu inculpata este relația comercială, în care el însuși a fost păgubit, deoarece, la recepția mărfii a constatat că nu-i fusese livrată întreaga cantitate de 3000 kg de electrozi, care era menționată în factură, el oferind la schimb conductori electrici (a se vedea motivele de apel d e la filele 30-34 ds. 4781/2005 al Tribunalului Iași ).
Față de toate acestea se constată, fără echivoc, că toate aspectele invocate a fi noi de către revizuient în cererea sa au mai fost invocate și au fost avute în vedere cu ocazia judecării cauzei în toate fazele procesuale.
Mai mult, revizuientul condamnat solicită în dovedirea nevinovăției sale, administrarea unor noi probe (audierea unor martori noi, efectuarea de expertize etc.) sau o nouă apreciere a probelor administrate pe parcursul procesului penal, la finalul căruia a fost condamnat în mod definitiv, dar acest fapt nu poate determina admiterea cererii de revizuire, deoarece în textul invocat se cere ca faptele sau împrejurările învederate, deci faptele probatorii să fie noi, iar nu mijloacele de probă, fiind inadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii pentru fapte și împrejurări cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.
În ceea ce privește implicarea în săvârșirea infracțiunilor a numitului "", tribunalul constată că prima instanță în mod corect a constatat și faptul că această implicare este independentă de activitatea infracțională a condamnatului, revizuientul fiind condamnat pentru acțiunile ilicite ce au fost dovedite că au fost comise de către el.
Pentru aceste considerente,constatând că motivele invocate în apel nu sunt fondate, iar din actele dosarului nu au rezultat existența unor motive de nelegalitate și netemeinicie, tribunalul urmează a respinge, în baza disp. art. 379 pct. 1, lit. b Cod procedură penală, ca nefondat, apelul formulat de către condamnatul - revizuient.
În termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate în apel condamnatul -revizuent, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, fără a arăta motivele.
În motivarea recursului avocatul desemnat din oficiu pentru condamnatul revizuent arată că întrucât acesta nu s-a prezentat apreciază că motivele sunt aceleași ca în apel și pe baza probelor existente la dosar, instanța să dispună admiterea recursului.
Examinând recursul declarat în raport de criticile formulate și cu decizia dată, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
În mod corect și în concordanță cu actele și lucrările cauzei instanța de fond și de apel au reținut că cererea de revizuire formulată de condamnatul este nefondată și a respins-o, obligându-l la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Situația de fapt reținută de instanța de fond și de apel este corectă și corespunde probelor administrate care au fost judicios interpretate.
Prin sentința penală nr. 2027/21.04.2005 a Judecătoriei Iași, definitivă prin decizia penală nr. 120/23.02.2006 a Curții de APEL IAȘI, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al. 2,3 Cod penal și la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 279 al. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. "a" Cod penal, 37 lit. "a" Cod penal.
De asemeni, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală 993/29.02.2000 a Judecătoriei Iași și s-a cumulat cu pedeapsa rezultantă, în pedeapsa totală de 6 ani închisoare, aplicându-se inculpatului disp. art. 64 și 71 Cod penal.
Împotriva acestei hotărâri condamnatul a mai formulat o cerere de revizuire care a fost respinsă prin sentința penală nr. 1781/14,06.2007 a Judecătoriei Iași.
Aceleași motive de revizuire le invocă condamnatul și în prezenta cauză, respectiv dispozițiile art. 394 al. 1 lit. "a" Cod procedură penală.
Potrivit art. 393 Cod procedură penală hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă iar când o hotărâre privește mai multe infracțiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre făptuitori.
Codul d e procedură penală prevede expres în art. 394 cazurile în care poate fi cerută revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive.
Potrivit art. 394 alin.1 lit. "a" Cod procedură penală se poate cere revizuirea unei hotărâri când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și conform alin. 2 cazul constituie motiv de revizuire, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.
Din lucrările cauzei rezultă fără echivoc că împrejurările învederate de condamnatul revizuent au fost cunoscute de instanțele care au soluționat cauza în fond și în căile de atac, fiind avute în vedere la judecarea cauzei a cărei revizuire se solicită, nefiind fapte sau împrejurări noi.
Pe de altă parte s-a apreciat temeinic de instanța de fond și de apel că probele noi solicitate a fi administrate de revizuent nu pot duce la admiterea cererii de revizuire, întrucât faptele probatorii trebuie să fie noi și nu mijloacele de probă; fiind inadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii pentru fapte sau împrejurări cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.
Constatând din examinarea cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, că nu există motive de casare care să poată fi luate în con siderare din oficiu, pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul revizuent împotriva deciziei penale nr. 375/26.09.2008 a Tribunalului Iași, pe care o va menține.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală instanța va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul revizuient, împotriva deciziei penale nr.375 din 26.09.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 260 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, onorariu avocat se avansează din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
18.02.2009
Tehnored.
2 ex.
19.02.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Maria Cenușă, Otilia Susanu
