Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 112/2009. Curtea de Apel Constanta

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 112/

Ședința publică din 2 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Zoița Frangu

JUDECĂTOR 2: Daniel Dinu

GREFIER - I -

Cu participarea Ministerului Public prin Procuror

Pe rol pronunțarea apelului penal declarat de inculpații - domiciliată în Cernavodă,-, - 26,. 4 jud. C și - domiciliat în Cernavodă,-, jud. C, împotriva sentinței penale nr. 318 din 19.08.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.11.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 19.11.2009 și 2.12.2009, când a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr. 318/19.08.2009 a tribunalului Constanțas -a dispus următoarele:

În baza art.12 alin.1și alin.2 lit.a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod Penal:

Condamnă pe inculpatul la pedeapsa închisorii de 5 ani.

În baza art. 65 alin. 2.Cod Penal în referire la art. 12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr. 678/2001:

Interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b pe Cod Penal o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 329 alin. 1 și 2.Cod Penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod Penal:

Condamnă pe inculpatul la pedeapsa închisorii de 3 ani.

În baza art. 65 alin. 2.Cod Penal în referire la art. 329 alin. 1 și 2.Cod Penal:

Interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b pe Cod Penal o perioadă de 1 an după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 33 lit. a Cod Penal, art. 34 alin. 1 lit. b Cod Penal:

Contopește pedepsele principale stabilite și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea - de 5 ani închisoare care va fi executată în regim de deținere.

În baza art. 35 alin. 3.Cod Penal:

Aplică inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea - a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b pe Cod Penal o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 alin. 1.Cod Penal:

Interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor art. 64 alin. 1 lit.a teza a doua și lit. b cu Cod Penal începere de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

În baza art.12 alin.1și alin.2 lit.a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, art.74 alin.1 lit.a, art.76 alin.1 lit.b Cod Penal:

Condamnă pe inculpata (fostă ) - la pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni.

În baza art. 65 alin. 2.Cod Penal în referire la art. 12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr. 678/2001:

Interzice inculpatei, cu titlu de pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b pe Cod Penal o perioadă de 1 an și 6 luni după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 329 alin. 1 și 2.Cod Penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, art.74 alin.1 lit.a Cod Penal, art.76 alin. 1 lit.c Cod Penal:

Condamnă pe inculpată la pedeapsa închisorii de 1 an și 10 luni.

În baza art. 65 alin. 2.Cod Penal în referire la art. 329 alin. 1,2.Cod Penal:

Interzice inculpatei, cu titlu de pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b pe Cod Penal o perioadă de 6 luni după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 33 lit. a Cod Penal, art. 34 alin. 1 lit. b Cod Penal:

Contopește pedepsele principale stabilite și aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea - de 3 ani și 6 luni închisoare care va fi executată în regim de deținere.

În baza art. 35 alin. 3.Cod Penal:

Aplică inculpatei pedeapsa complementară cea mai grea - a interzicerii

exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b pe Cod Penal o perioadă de 1 an și 6 luni după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 alin. 1.Cod Penal:

Interzice inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor art. 64 alin. 1 lit.a teza a doua și lit. b cu Cod Penal începere de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

În baza art.14, art.346 C.P.P.:

Admite, în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă.

În baza art.998, art.999, art.1003 civil:

Obligă pe inculpații și, în solidar, la plata echivalentului în lei (la data efectuării acesteia) a sumei de 2000 euro, către partea civilă, cu titlu de daune morale.

Respinge, ca nefondate, celelalte pretenții civile formulate de partea civilă.

În baza art.189 dispune C.P.P. avansarea din fondurile către Baroul Constanțaa sumelor de:

- 100 lei, reprezentând o treime din onorariul stabilit prin Protocolul încheiat între și, în favoarea av. (desemnat din oficiu pentru inculpatul );

- 100 lei, reprezentând o treime din onorariul stabilit prin Protocolul încheiat între și, în favoarea av. (desemnat din oficiu pentru inculpata -);

- 150 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru partea vătămată, în favoarea av..

În baza art. 191 alin. 1,2.

C.P.P.

Obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de 1600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul nr. 26 D/P/2004 emis la data de 21.07.2008 de către Ministerul Public Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -Serviciul Teritorial Constanțas-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și Trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de:

-trafic de persoane, prev. de art.12 alin.l și alin.2 lit.a din Legea nr.678/ 2001 cu aplic, art.37 lit.b Cod penal;

-proxenetism, prev. de art.329 alin.l și alin.2 Cod penal cu aplic, art.37 lit.b Cod penal;

-ambele cu aplic, art.33 lit.a Cod penal.

și a inculpatei (fostă ) - pentru comiterea infracțiunilor de:

-trafic de persoane, prev. de art.12 alin.l și alin.2 lit.a din Legea nr.678/ 2001 cu aplic, art.41 alin.2 Cod penal;

-proxenetism, prev. de art.329 alin.l și alin.2 Cod penal cu aplic, art.41 alin.2 Cod penal;

-ambele cu aplic, art.33 lit.a Cod penal.

Prin același rechizitoriu s-a dispus încetarea urmăririi penale față de învinuiții ș -, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane, prev art.12 alin.l și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 și proxenetism prev. art.329 alin.l și alin.2 Cod penal, ambele cu aplic, art.33 lit.a Cod pe întrucât în cauză există autoritate de lucru judecat.

S-a reținut, în fapt, în actul de sesizare a instanței că inculpata (fostă ) -, în anul 2003, împreună cu fostul său concubin, inculpatul - în cazul lui, ori singură - în cazul lui (fostă ), prin înșelăciune, promițându-le găsirea unui loc de muncă în afara României, le-a recrutat pe cele două femei în scopul exploatării lor sexuale în Italia și, odată ajunse acolo, le-a determinat prin constrângere sau a încercat să le determine la practicarea prostituției, obținând beneficii materiale de pe urma acestei activități. În sarcina inculpatului s-a reținut că, în cursul anului 2003, împreună cu fosta sa concubină, inculpata (fostă ) -, prin înșelăciune, promițându-i găsirea unui loc de muncă în afara României, a recrutat-o pe în scopul exploatării ei sexuale în Italia și odată ajunsă acolo a constrâns-o să se prostitueze în folosul său.

Actul de trimitere în judecată a inculpaților s-a fundamentat pe următoarele mijloace de probă:

- procesul-verbal de sesizare din oficiu;

- listele ieșirilor/intrărilor din/în România ale inculpaților, părților vătămate și martorilor;

- comunicarea - Punctul Național Focal, cu nr. - din 23.06.2005, referitoare la răspunsul autorităților italiene privindu-i pe și alții;

- cerere de asistență judiciară internațională și răspunsul dat la aceasta de către Tribunalul din Padova;

- înscrisuri (document de călătorie provizoriu emis pe numele de Ambasada României din );

- declarațiile martorilor;

- declarațiile părții vătămate ( părții civile );

- declarațiile inculpaților.

În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații și ( fil.67,68), martorii (fila 135) și (fila 136).

Deși s-au depus eforturi în vederea ascultării martorilor Pîrîu, și -, fiindu-le aplicată în mod repetat sancțiunea amenzii judiciare, dispunându-se emiterea mandatelor de aducere prin care s-a solicitat organelor de executare să efectueze verificări amănunțite în vederea prezentării martorilor în instanță (solicitarea fiind detaliată în cuprinsul mandatelor de aducere, în sensul de a se obține informații cu privire la posibilitatea și data întoarcerii martorilor în țară, la adresele și numerele de telefon din străinătate și totodată adusă la cunoștința conducerii organelor mandatate cu aducerea în instanță a persoanelor chemate, astfel cum rezultă din adresa aflată la fila 195 din dosar), nu s-a reușit audierea acestor martori în cursul cercetării judecătorești, instanța făcând aplicarea dispozițiilor art. 327 alin. 3.C.P.P. Aceleași demersuri au fost efectuate în vederea ascultării părții vătămate, localizarea acesteia nefiind posibilă nici cu sprijinul solicitat de instanță Centrului de Cooperare Internațională - Biroul Național Interpol, astfel cum rezultă din adresa aflată la fila 224.

Din analiza și coroborarea probelor administrate în cauză, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 11.03.2004 Inspectoratul de Poliție al Județul C - Serviciul de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că în perioada septembrie- 2003, -, și -, toți din Cernavodă, județul C, prin înșelăciune, sub pretextul oferirii unui de muncă în Spania, au recrutat mai multe tinere din aceeași localitate, în scopul exploatării lor sexuale. Dintre acestea, până la momentul sesizării, a fost identificată.

Din declarația dată la 15.03.2004 de către la Inspectoratul de Poliție al Județului C - Serviciul de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog, au rezultat indicii temeinice de săvârșire a unor infracțiuni de trafic de persoane și proxenetism de către, -, și -, ale căror victime au fost și alte fete, aceasta făcând referire la și încă o fată poreclită "", despre toate susținând că sunt din orașul Cernavodă, județul

Existând indicii temeinice de comitere a infracțiunilor menționate, la data de 20.08.2004, prin rezoluția nr.- a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA - Serviciul de Combatere a Organizate și Antidrog s-a dispus începerea urmăririi penale față de, -, și -, pentru implicarea lor în activitățile la care a făcut referire în declarația sa olografă.

Efectuându-se cercetări pentru a se stabili veridicitatea celor susținute de către, au fost verificate intrările și ieșirile în/din România a persoanelor menționate, a rezultat că, într-adevăr, la data de 12.09.2003, prin Punctul de Trecere a Frontierei T, județul A, cu mijlocul de transport rutier înmatriculat sub numărul -, - și au părăsit teritoriul României împreună.

A mai rezultat că în perioada anilor 2002- 2004, și - au ieșit și au intrat, din și în România, prin diferite puncte de trecere a frontierei, întotdeauna împreună, cu același mijloc de transport.

Totodată s-a mai constatat că la data de 02.12.2003 a intrat în România, prin Punctul de Trecere a Frontierei Otopeni, fiind returnată din Italia, neavând asupra ei pașaport ci doar un titlu de călătorie individual emis de Ambasada României din la 02.12.2003.

Aceste aspecte fiind în acord cu cele susținute de, cercetările au fost continuate.

La data de 3 iunie 2005 fost reaudiată în prezența unui avocat desemnat din oficiu, aceasta menținându-și cele declarate anterior.

Din probele administrate a rezultat că în luna iunie a anului 2003, partea vătămată a mai făcut o vizită în Spania, la o soră de-a ei, unde a stat aproximativ o lună de zile după care s-a întors în țară, această vizită având drept unic scop cel pe care l-a declarat în fața organelor judiciare, fără vreo legătură practicarea prostituției.

Pe la sfârșitul lunii august anul 2003, partea vătămată s-a întâlnit întâmplător în localitatea Cernavodă cu și concubina lui, -, pe care îi cunoștea întrucât toți locuiesc în același cartier. Din discuțiile purtate a aflat de la - că fiica ei se află în Spania unde lucrează ca menajeră sau îngrijitoare de copii, câștigând foarte bine și că ea împreună cu intenționează să plece acolo tot pentru a-și găsi de muncă. Inculpații au întrebat-o personal pe dacă deține pașaport, iar după ce le-a răspuns afirmativ, i-au spus că dacă dorește, o pot ajuta pe ea să meargă în Spania unde îi vor găsi un loc de muncă din care să câștige 2000 de euro pe lună.

Totodată, și - au întrebat-o pe dacă are bani pentru transport, spunându-i că dacă nu are îi vor plăti ei deplasarea, urmând ca în Spania, după ce va începe munca, să le restituie contravaloare călătoriei din ce va câștiga, adică 750 de euro.

Despre discuția avută cu cei doi, i-a spus concubinului ei Pîrîu, hotărându-se să plece cu aceștia în Spania în condițiile pe care i le-au explicat. Mai apoi la câteva zile a discutat din nou despre plecare cu și -, în prezența concubinului ei, a mamei acestuia, fără însă să stabilească o dată exactă când vor pleca. După alte câteva zile, pe 11.09.2003, noaptea, în jurul orele 2:00, în timp ce se afla acasă singură, la partea vătămată au venit și - și i-au spus că trebuie să se îmbrace să își ia pașaportul pentru că vor pleca.

Fără să anunțe pe nimeni din familie, a plecat cu și -, mai întâi cu trenul până la De aici au ieșit din România, călătorind cu un microbuz doar până la Viena. Partea vătămată a susținut că inculpatul i-a motivat întreruperea deplasării la Viena spunându-i că nu i-au ajuns banii pentru a cumpăra bilete până în Spania. La Viena au stat două zile într-o gară până când a vorbit la telefon cu, fiica concubinei sale, care i-a trimis 100 de euro pentru a-și putea continua drumul. După aceasta, toți trei s-au urcat într-un tren cu destinația, dar pentru că nu și-au cumpărat bilete, au fost lăsați să călătorească doar până în orașul unde au fost obligați să coboare. Din acest oraș - a cumpărat trei bilete la un alt tren cu destinația Padova unde s-au oprit din nou.

.-i pe - și de ce nu călătoresc mai departe spre Spania, a primit răspunsul că vor să mai împrumute niște bani de la persoane cunoscute. În acest sens, a vorbit cu cineva de la un telefon public, după care toți au mers și au stat câteva ore într-un parc, iar apoi întorcându-se la gară, în timp ce se interesa de prețul biletelor până în Franța la, s-au întâlnit cu și -, ambii din Cernavodă, despre care a aflat că sunt prieteni cu cei doi inculpați. Despre, a menționat că îl cunoștea din vedere, din orașul Cernavodă.

Inculpații le-au cerut cu împrumut bani martorilor și -, care au spus că nu au, oferindu-se însă să îi găzduiască câteva zile la ei până când au afirmat despre că va putea să facă ea rost de banii ce le sunt necesari. Partea vătămată a susținut că s-a gândit că era vorba despre un loc de muncă și nu despre practicarea prostituției.

Cei cinci au mers cu un autobuz, undeva la periferia orașului Padova, într-o zonă numită, lângă o stație de vânzare a carburanților auto. De aici, și - i-au condus într-o pădure în care se aflau trei corturi, spunându-le că acolo locuiesc ei și că într-unul din corturi vor putea să stea, și. În acea seară a văzut-o pe - că se schimba de haine, se farda și, întrebând-o pentru ce anume, a primit răspunsul că merge la muncă, "la produs în stradă", precum și că ea va trebui să o însoțească.

Cu toate că inițial a refuzat, până la urmă a acceptat, crezând ce i-au spus și, și anume că va trebui să se prostitueze doar o seară după care vor pleca.

- a însoțit-o până la stradă pe, învățând-o ce trebuie să facă. Din acea seară, în fiecare noapte, în zona stației de carburanți, partea vătămată racola clienți și întreținea relații sexuale contra unor sume de bani care îi erau luați de către care stătea undeva în apropiere și o urmărea. S-a prostituat astfel aproximativ două săptămâni, timp în care zilnic le spunea lui și să termine și să plece în Spania la muncă, așa cum i-au promis, întrucât după aprecierea ei strânseseră destui bani pentru a-și continua drumul.

În schimb, inculpații au început să o bată pe partea vătămată, amenințând-o că dacă nu continuă să se prostituez or să pună pe cineva în România să-i omoare copilul. Asta s-a întâmplat cu precădere după ce și au aflat despre că s-a plâns unui client că este obligată să se prostitueze și că vroia să fugă.

În această perioadă, au venit, fata inculpatei, precum și (identificată ulterior ca fiind ), dar și încă o fată "", despre care, de la, a aflat că are un copil care a fost de.

În continuare, a fost constrânsă să se prostitueze iar odată cu ea au ieșit la stradă și, și "", însă ultimele două au desfășurat această activitate de bunăvoie.

După un timp, și au plecat, iar primii doi au vândut-o pe lui și -, care la rândul lor au obligat-o să se prostitueze în folosul lor în aceleași condiții.

Partea vătămată a susținut că toată perioada în care s-a prostituat a apelat la diverși clienți pentru aoa juta să fugă, însă niciunul nu a dat curs solicitării sale. Susținerea acesteia este confirmată prin faptul că, la început lunii noiembrie 2003, un client căruia i s-a făcut milă de ea a dus-o la poliție unde a făcut un denunț. Ulterior, poliția i-a arestat pe - și, iar ea a fost cazată la o mănăstire după care returnată în România cu un document de călătorie în locul pașaportului pe care nu îl mai avea deoarece i-l oprise -.
a fost identificată ca fiind (fostă ). Audiată la data de 20.06.2005 aceasta a declarat că într-adevăr a fost în Italia, în localitatea Padova, în luna octombrie 2003, unde a întâlnit-o pe, despre care a aflat că este obligată să se prostitueze de către și, în folosul acestora.

În cursul lunii august 2003 - i-a spus lui că pleacă în Italia și i-a făcut propunerea să meargă împreună, precizându-i că acolo ar avea posibilitatea să o ajute pentru a-și găsi un loc de muncă la o seră. Fiind de acord cu propunerea inculpatei, a convenit cu aceasta să aștepte până ce ultima își va obține pașaportul, după care vor pleca împreună.

Pe la începutul lunii octombrie 2003 a fost contactată telefonic de inculpată care i-a spus că este deja în Italia și a chemat-o acolo, cerându-i să meargă până la A unde să ia legătura cu un anume șofer care o va aduce acolo și căruia ea îi plătise transport anticipat.

Conform evidențelor, (fostă ) a părăsit teritoriul României la data de 07.10.2003, prin Punctul de Trecere a Frontierei județul A, cu mijlocul de transport înmatriculat sub nr.-.

Când a ajuns în Italia, în Padova a fost așteptată de inculpata - ce era însoțită de un român despre care a declarat că nu știe cine era. Cu un taximetru, cei doi au dus-o într-o zonă de la marginea orașului Padova, unde au cazat-o într-o clădire părăsită, în care a constatat că se aflau mai mulți cetățeni români și albanezi. Acolo - i-a întâlnit pe, și, constatând că pe toți îi cunoaște din Cernavodă. A văzut-o pe că era vânătă la față și umflată, dându-și seama că a fost bătută. A întrebat-o pe - dacă poate să-i arate locul de muncă pe care i-l promisese, dar răspunsul acesteia a fost că de fapt în Italia va trebui să se prostitueze la stradă. a refuzat propunerea, iar atunci inculpata i-a spus că îi datorează banii pentru transport și că va trebui să accepte să se prostitueze pentru a-i câștiga, precizându-i că doar după asta îi va restitui pașaportul pe care i-l reținuse.

Ulterior a aflat de la de cine a fost bătută și anume de și - care au obligat-o să se prostitueze. Totodată a aflat de la că până să vină ea în Italia ei au locuit într-un cort situat într-o pădure de la marginea orașului unde în apropiere se afla și locul în care se prostitua.

- a insistat ca să se prostitueze, dându-i-o ca exemplu pe fiica ei, despre care i-a spus că de asemenea se prostitua. a refuzat, a stat o noapte în clădirea unde i-a întâlnit pe ceilalți, după care a plecat singură la, fără a-și recupera pașaportul de la inculpată.

În luna februarie 2004 -a reîntors în România, cu un document provizoriu de călătorie.

nu a dorit să se constituie parte civilă și nici parte vătămată în procesul penal.

Partea vătămată s-a constituit în cursul urmăririi penale parte civilă, solicitând obligarea inculpaților la plata echivalentului în lei al sumei de 10.000 de euro, reprezentând daune materiale și morale ce i-au fost cauzate de către aceștia, prin traficarea și exploatarea ei sexuală.

Organele de urmărire penală au efectuat investigații în vederea identificării numitei "" însă nu s-a reușit acest lucru.

Din declarațiile inculpaților - și date în cursul urmăririi penale rezultă că, într-adevăr, aceștia au plecat din România, împreună cu, cu intenția de a ajunge în Spania unde se afla, dar că până la urmă s-au oprit orașul Padova din Italia unde, după ce i-au întâlnit pe și -, a început să se prostitueze, așa cum și-ar fi dorit din România, pentru a strânge bani. Cei doi inculpați au negat faptul că ar fi avut câștiguri materiale de pe urma practicării prostituției de către și că ar fi constrâns-o la prostituție.

În ceea ce o privește pe, inculpata a declarat în faza de urmărire penală că, într-adevăr, aceasta s-a aflat în Padova în timpul în care era și ea acolo împreună cu inculpatul și cu partea vătămată, însă nu s-a pus problema să se prostitueze, inculpata arătând că a stat în Padova doar o noapte.

Martora a declarat în cursul urmăririi penale că a stat în Padova împreună cu cei doi inculpați trei săptămâni, timp în care s-a prostituat.

În declarația dată în cursul cercetării judecătorești, inculpata - a avansat o altă ipoteză, susținând că în noaptea în care a ajuns în Padova cu inculpatul și partea vătămată, aceasta din urmă a plecat cu cineva și nu s-a mai întors.

În legătură cu, în fața instanței inculpata a declarat că aceasta a sosit în Padova după ce ea părăsise localitatea.

Inculpata a mai susținut că, împreună cu au rămas în Padova doar trei seri și că ea și concubinul său au plecat din țară cu scopul de a merge în Spania să o ia pe fiica sa, numita.

Fiind audiat de către instanță, inculpatul a declarat că împreună cu concubina sa au plecat din România cu scopul de a munci în Italia și că, abia când a au ajuns în Padova au primit telefon de la din Milano care i-a cerut mamei sale să vină să o ia, contrazicând astfel în mod evident susținerile inculpatei cu privire la scopul plecării din țară, contradicție care interpretată prin raportare la susținerile părții vătămate confirmate prin declarațiile martorei, relevă lipsa de sinceritate a inculpaților.

cu adevărul a celor declarate de inculpați este demonstrată și de lipsa de consecvență a susținerilor acestora din declarațiile date în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești.

Faptul că partea vătămată a fost convinsă să se deplaseze în străinătate și să se prostitueze în folosul inculpaților prin inducerea în eroare de către aceștia atât cu privire la natura muncii ce urma o presteze cât și la țara în care trebuia să ajungă rezultă și din declarațiile martorei însă și din comisia rogatorie efectuată în cauză la solicitarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Constanța, de către autoritățile judiciare italiene prin Tribunalul din Padova.

Din răspunsul autorităților judiciare italiene reiese că la data11-11.2003, în Padova, la o secție a poliției din acest oraș s-a prezentat care a denunțat persoanele ce au adus-o în Italia și exploatat-o din punct de vedere sexual.

acest denunț se constată practic că acesta cuprinde toata aspectele declarate ulterior de autorităților judiciare din România la înapoierea sa în țară, fiind chiar mai detaliat.

Ca urmare a acestui denunț, în urma cercetărilor efectuate de către poliția din Padova, cercetări care au inclus audieri, supravegheri ale un persoane și interceptări ale unor convorbiri telefonice, Parchetul propus judecarea mai multor persoane, cetățeni români, între aceștia - pentru exploatarea sexuală a mai multor victime printre care. În urma judecării, Tribunalul din Padova i-a condamnat pe la pedeapsa închisorii de 3 ani, 9 luni și 10 zile și la plata amenzi de 110.360 euro, iar pe - la pedeapsa închisorii de 2 ani și 20 de zi și la plata amenzii de 15.400 de euro, pedepse cu închisoarea pe care le-au executat în Italia.

Faptul că partea vătămată a fost forțată de inculpați să se prostitueze în Padova și că banii obținuți îi dădea acestora este evidențiat și prin declarațiile martorei -. Aceasta a menționat în cursul urmăririi penale că îi dădea lui - banii pe care îi câștiga din practicarea prostituției, precum și că a asistat la un incident intre cele două, când a vrut să plece în România iar - nu a fost de acord și i-a băgat pașaportul în foc.

- și nu au recunoscut însă că ar fi cumpărat-o pe de la și -, cu scopul ca aceasta să se prostitueze în folosul lor.

Se impune a fi menționat că, în Italia atunci când a fost prinsă, cât pe parcursul judecării sale, - și-a dat o identitate fictivă, susținând că se numește.

și - nu au putut fi cercetați de către autoritățile judiciare italiene, întrucât aceștia părăsiseră teritoriul Italiei în momentul în care a făcut denunțul.

Instanța de fond a înlăturat depoziția martorei propusă în apărare de către inculpați, aceasta nefiind conformă cu adevărul, conținând aspecte contradictorii chiar în raport cu depozițiile inculpaților, martora declarând că în momentul în care inculpații au ajuns în Padova, partea vătămată se afla deja acolo și totodată că, inculpații ar fi stat o singură noapte în localitatea menționată. Martora a mai declarat - în contradicție cu cele susținute de inculpați - că știe de la aceștia că veniseră în Italia să muncească.

Instanța a înlăturat de asemenea, depoziția martorei din cursul cercetării judecătorești, acesta susținând că nu cunoaște dacă s-ar fi prostituat și totodată că pe nu a văzut-o în Padova, aspecte care nu aduc vreo lămurire situației de fapt reținute în actul de sesizare a instanței.

În drept, prima instanță a reținut că faptele inculpatei (fostă ) -, care, în anul 2003, împreună cu fostul său concubin, inculpatul - în cazul lui, ori singură - în cazul lui (fostă ), prin înșelăciune, promițându-le găsirea unui loc de muncă în afara României, le-a recrutat pe cele două femei în scopul exploatării lor sexuale în Italia și odată ajunse acolo le-a determinat prin constrângere sau a încercat să le determine la practicarea prostituției, obținând beneficii materiale de pe urma acestei activități, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev.de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal ale infracțiunii de proxenetism, prev.de art.329 alin.1 și alin.2 cu Cod Penal aplicarea art.41 alin.2 ambele Cod Penal cu aplicarea art.33 lit.a

Cod Penal

Faptele inculpatului care, în cursul anului 2003, împreună cu fosta sa concubină, inculpata (fostă ) -, prin înșelăciune, promițându-i găsirea unui loc de muncă în afara României, a recrutat-o pe în scopul exploatării ei sexuale în Italia și odată ajunsă acolo a constrâns-o să se prostitueze în folosul său, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev.de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.37 lit.b și Cod Penal ale infracțiunii de proxenetism, prev.de art.329 alin.1 și alin.2 cu Cod Penal aplicarea art.37 lit.

Starea de recidivă postexecutorie a fost reținută în ceea ce-l privește pe inculpat în raport cu condamnarea la pedeapsa închisorii de 3 ani aplicată prin nr.1035/1997 a Judecătoriei Medgidia pentru care la data comiterii infracțiunilor ce fac obiectul prezentei cauze, termenul de reabilitare nu se împlinise.

Fiind dovedite fără echivoc existența faptelor cu care instanța a fost sesizată prin rechizitoriu, comiterea acestora de către inculpații trimiși în judecată precum și elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism, s- pronunțat condamnarea inculpaților.

În raport de faptele săvârșite de inculpați, de pericolul social concret al acestora, de modul și împrejurările în care au fost săvârșite, de caracterul lor de repetabilitate, de limitele pedepselor prevăzute de lege, de persoana și de conduita procesuală a fiecărui inculpat, instanța de fond ținând seama și de faptul că inculpatul este recidivist în timp ce inculpata se află la primul conflict cu legea penală, s- stabilit pentru fiecare infracțiune comisă de inculpați câte o pedeapsă cu închisoarea orientate însă spre minimul special prevăzut de lege, însă cu executare în regim de detenție.

În conformitate cu art. 65 alin. 2.Cod Penal instanța a interzis inculpaților, cu titlu de pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b Cod Penal, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 33 lit. a Cod Penal, art. 34 alin. 1 lit. b Cod Penal, instanța a contopit pedepsele principale stabilite și a aplicat inculpaților pedeapsa închisorii cea mai grea, iar în conformitate cu art. 35 alin. 3.Cod Penal, a aplicat acestora și pedeapsa complementară cea mai grea - a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b după Cod Penal executarea pedepsei închisorii.

Deși art. 71 Cod penal presupune interzicerea automată cu titlu de pedeapsă accesorie a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a - c Cod penal, instanța de fond a constatat că această prevedere legală contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aplicarea pedepselor accesorii trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64.Cod Penal, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, raportat la cauzele Calmanovici României (hotărârea din 1 iulie 2008) și Hirst Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), instanța nu a aplicat în mod automat,ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.

În plus față de jurisprudența Curții în materie, instanța a avut în vedere și decizia nr. LXXIV (74) din 5.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că "dispozițiile art. 71.Cod Penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I - c nu Cod Penal se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3.Cod Penal".

Astfel, natura faptelor săvârșite determină instanța a apreciat că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată.

În cadrul controlului asupra necesității interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a-c Cp. apare însă evident că inculpații sunt nedemni de a exercita anumite drepturi în raport de natura infracțiunii comise - trafic de influență -, fiind neîndoielnic că nu au valorile necesare pentru a reprezenta interesele generale ale cetățenilor în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

Exercițiul unor asemenea prerogative presupune o moralitate nepătată, responsabilitatea față de propriile fapte și conformare la normele statului de drept, corelativ cu încrederea publicului în reprezentanții autorităților, caracteristici pe care inculpații nu le dețin având în vedere infracțiunile comise.

În consecință, în temeiul art. 71.Cod Penal și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional CEDO, instanța a interzis inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b cu Cod Penal titlu de pedeapsă accesorie, cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

În referire la latura civilă a cauzei.

În cursul urmăririi penale, partea vătămată s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale.

Având în vedere suferința psihică produsă părții vătămate de către cei doi inculpați, prin inducerea acesteia în eroare, prin obligarea la practicarea prostituției pe o perioadă îndelungată, instanța de fond a considerat că acesteia i-a fost produs un prejudiciu moral care se impune a fi reparat prin acordarea unor despăgubiri bănești, însă într-un cuantum inferior celui solicitat de partea civilă.

În temeiul art.192 alin.2 C.P.P. fiecare inculpat a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Apelul nu a fost motivat în scris, iar în concluziile dezvoltate oral în fața instanței prin apărătorul ales, s-a solicitat achitarea inculpaților, potrivit art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c cod pr. penală, întrucât fapta nu a fost săvârșită de inculpați, având în vedere că nu există probe care să dovedească vinovăția inculpaților, singura probă incriminatoare fiind declarația părții vătămate audiată numai în cursul urmăririi penale, unde de altfel a avut asigurată asistență juridică din oficiu, iar cu privire la inculpați, organele de cercetare s-au mulțumit cu precizarea acestora că nu doresc apărători aleși.

Din declarațiile inculpaților și ale martorilor, - și -, rezultă o altă situație de fapt, și anume că cei doi inculpați au stat în Padova doar o noapte, și nu au exercitat presiuni asupra părții vătămate pentru a se prostitua.

De asemenea, martorii, și -, au declarat că știau că partea vătămată obișnuia să se prostitueze, dar că aceasta i-a acuzat pe inculpați pentru a scăpa de răspunderea penală. Din toate probele rezultă că partea vătămată nu a fost niciodată constrânsă să practice prostituția, iar inculpații nu au beneficiat de vreun folos după urma acesteia.

Curtea, examinând sentința apelată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, în limitele prevăzute de art.371 alin. 1 și 2.C.P.P. constată că recursurile declarate sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

În speță, curtea constată că, în ceea ce privește situația de fapt, aceasta a fost corect reținută de instanța de fond, ca urmare a unei analize temeinice și a unei juste aprecieri a materialului probator, din probele administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată rezultând că, în anul 2003, inculpata, împreună cu fostul său concubin, inculpatul - în cazul lui, ori singură - în cazul martorei (fostă ), prin înșelăciune, promițându-le găsirea unui loc de muncă în afara României, le-a recrutat pe cele două femei în scopul exploatării lor sexuale în Italia și odată ajunse acolo le-a determinat prin constrângere sau a încercat să le determine la practicarea prostituției, obținând beneficii materiale de pe urma acestei activități, iar inculpatul, în cursul aceluiași an 2003, împreună cu fosta sa concubină, inculpata (fostă ) -, prin înșelăciune, promițându-i găsirea unui loc de muncă în afara României, a recrutat-o pe în scopul exploatării ei sexuale în Italia și odată ajunsă acolo a constrâns-o să se prostitueze în folosul său.

Întreaga situație de fapt expusă și vinovăția inculpaților au fost dovedite cu procesul-verbal de sesizare din oficiu; listele ieșirilor/intrărilor din/în România ale inculpaților, părților vătămate și martorilor; comunicarea - Punctul Național Focal, cu nr. - din 23.06.2005, referitoare la răspunsul autorităților italiene privindu-i pe și alții; cerere de asistență judiciară internațională și răspunsul dat la aceasta de către Tribunalul din Padova; înscrisuri (document de călătorie provizoriu emis pe numele de Ambasada României din ); declarațiile martorilor; declarațiile părții vătămate ( părții civile ); declarațiile inculpaților, mijloace de probă care demonstrează dincolo de orice dubiu că inculpații au comis faptele penale pentru care au fost trimiși în judecată.

Astfel, situația de fapt expusă de părtea vătămată cum că a fost forțată de inculpați să se prostitueze în Padova și că banii obținuți îi dădea acestora este evidențiată prin declarațiile martorei -. Aceasta a menționat în cursul urmăririi penale că îi dădea lui - banii pe care îi câștiga din practicarea prostituției, precum și că a asistat la un incident intre cele două, când a vrut să plece în România iar - nu a fost de acord și i-a băgat pașaportul în foc.

De asemenea, declarația părții vătămate se coroborează și cu declarațiile martorei și cu înscrisurile obținute prin comisia rogatorie efectuată în cauză la solicitarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Constanța, de către autoritățile judiciare italiene prin Tribunalul din Padova.

Analizând acest denunț se constată practic, așa cum corect a observat și instanța de fond, că acesta cuprinde toata aspectele declarate ulterior de autorităților judiciare din România la înapoierea sa în țară, fiind chiar mai detaliat.

Totodată, faptele deduse judecății au fost confirmate parțial și de către inculpați, din declarațiile acestora, date în cursul urmăririi penale, rezultând că, într-adevăr, aceștia au plecat din România, împreună cu și s-au oprit în orașul Padova din Italia unde, după ce i-au întâlnit pe și -, a început să se prostitueze. Cei doi inculpați au negat însă faptul că ar fi avut câștiguri materiale de pe urma practicării prostituției de către și că ar fi constrâns-o la prostituție.

Faptele reținute în sarcina recurenților-inculpați au fost corect încadrate juridic, în cazul inculpatei (fostă ) - aceastea întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev.de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal ale infracțiunii de proxenetism, prev.de art.329 alin.1 și alin.2 cu Cod Penal aplicarea art.41 alin.2 ambele Cod Penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod Penal, iar în cazul inculpatului întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev.de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.37 lit.b și Cod Penal ale infracțiunii de proxenetism, prev.de art.329 alin.1 și alin.2 cu Cod Penal aplicarea art.37 lit.

Referitor la individualizarea pedepsei, curtea observă că fiecare pedeapsă în parte aplicată inculpaților dar și pedepsele rezultante de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatei și de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru cele două infracțiuni se înscriu în coordonatele individualizării legale și răspunde tuturor criteriilor prevăzute de art.72 pen.

La stabilirea fiecărei pedepse s-a ținut seama de criteriile generale de individualizare, respectiv de dispozițiile părții generale ale Codului Penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială a codului penal și în legea specială pentru infracțiunile comise, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, dar și de persoanele inculpaților și de împrejurările care atenuează și agravează răspunderea penală.

Astfel, curtea constată că în cazul tuturor femeilor recrutate de inculpați, aceștia au urmărit de la bun început scopul exploatării lor prin practicarea prostituției. Modalitatea de recrutare și comportamentul inculpaților după recrutare, dovedesc gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite precum și periculozitatea inculpaților. Pentru a le determina pe femeile racolate să se prostitueze, inculpații le înșela, prezentându-le mincinos că vor câștiga mulți bani, determinându-le să creadă că vor fi mulțumite, cu toate că încă de la început, în cazul fiecăreia inculpații știau că nu-și vor respecta promisiunile. De asemenea, se impun a fi evidențiate circumstanțele ce caracterizează persoana inculpatului, acesta fiind cunoscut cu multiple condamnări definitive pentru infracțiuni de furt calificat (fișa cazier fil.126 dos.up).

În raport de toate aceste elemente, se observă că adaptarea, dozarea pedepselor concrete s-a realizat de către instanța de fond cu respectarea tuturor criteriilor de individualizare, pedepsele aplicate inculpaților fiind între limitele speciale prevăzute de lege și asigurând, totodată, prin modalitatea de individualizare a executării pedepsei aleasă de instanță, realizarea funcțiilor și scopului pedepsei prev.de art.52 cod penal.

Ca atare, în raport de cele expuse, criticile formulate de inculpați sunt nefondate.

Față de aceste considerente, curtea, în baza art. 379 al.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge apelurile declarate de către inculpații - domiciliată în Cernavodă,-, - 26,. 4 jud. C și - domiciliat în Cernavodă,-, jud. C, împotriva sentinței penale nr. 318 din 19.08.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondate.

În baza art. art.192 al.2 cod procedură penală, va obliga pe fiecare apelant la plata câte unei sume de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 189 cod procedură penală, va dispune plata câte unei sume de 75 lei, reprezentând 25% din onorariul apărătorului din oficiu, în favoarea av. și av., din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 379 al.1 pct. 1 lit. b cod procedură penală, respinge apelurile declarate de inculpații - domiciliată în Cernavodă,-, - 26,. 4 jud. C și - domiciliat în Cernavodă,-, jud. C, împotriva sentinței penale nr. 318 din 19.08.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondate.

În baza art. art.192 al.2 cod procedură penală, obligă pe fiecare apelant la plata câte unei sume de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 189 cod procedură penală, dispune plata câte unei sume de 75 lei, reprezentând 25% din onorariul apărătorului din oficiu, în favoarea av. și av., din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Conform art. 309 alin.3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în două exemplare originale.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare, pentru părțile lipsă de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 02.12.2009.

PREȘEDINTE DE COMPLET, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

I -

Jud. fond:

Red.. Jud. -

Tehnodact. -

2 ex./08.12.2009

Președinte:Zoița Frangu
Judecători:Zoița Frangu, Daniel Dinu

#Judecator Zoita Frangu

Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 112/2009. Curtea de Apel Constanta

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 112/2009. Curtea de Apel Constanta