Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 13/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE Nr. 13
Ședința publică de la 05 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Dumitrescu
JUDECĂTOR 2: Gabriela Scripcariu
JUDECĂTOR 3: Claudia Susanu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
Pe rol judecarea recursului penal declarat de DIICOT- Biroul Teritorial Vaslui, având ca obiect traficul de minori (Legea 678/2001 art. 13), împotriva sentinței penale numărul 591/04.12.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința nepublică se prezintă inculpații intimați (fost ) și (fostă ), în stare d elibertate, asistatți de domnul avocat, apărător ales, din cadrul baroului V, cu delegație la dosar, lipsă fiind martorele victime, pentru care răspunde doamna avocat, apărător desemnat din oficiu, cu delegație la dosar, pentru care răspunde domnul avocat, apărător desemnat din oficiu, cu delegație la dosar și, pentru care răspunde doamna avocat, apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Domnul avocat, pentru ambii inculpați, depune la dosar un memoriu, prin care a răspuns la motivele de recurs formulate de parchet.
Nemaifiind alte cereri de formulat și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului declarat de DIICOT- Biroul Teritorial Vaslui.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că DIICOT- Biroul Teritorial Vaslui critică sentința Tribunalului Vaslui prin care s-a apreciat în sensul restituirii cauzei pentru refacerea urmăririi penale, cu privire la inculpații (fost ) și (fostă ), trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism.
Apreciază procurorul că la momentul în care au fost audiați cei doi, li s-a pus în vedere că beneficiază de drepturile prevăzute de Codul d e procedură penală, deci, implicit de dreptul la apărare.
Mai mult decât atât, ulterior, aceștia au fost asistați de un apărător ales, însă, raportat la ultima lor declarație, din 9 mai 2006,dată după care inculpații au părăsit țara fără a aduce la cunoștință despre această realitate organelor de urmărire penală, deși acesta lucru era obligatoriu, cât timp se declanșase o anchetă penală și aceștia aveau cunoștință despre derularea fazei de urmărire penală.
Prin urmare, consideră procurorul că inculpații nu au fost lezați în drepturi ci doar s-ar putea pune problema unei nulități relative și nici într-un caz a unei nulități absolute.
Faza urmăririi penale a fost depășită cu respectarea dispozițiilor Codului d e procedură penală și față de argumentele indicate de către DIICOT- Biroul Teritorial Vaslui, în scris, considerând că sunt întemeiate, procurorul solicită admiterea recursului.
Doamna avocat, având cuvântul pentru martora victimă, solicită admiterea recursului declarat de DIICOT- Biroul Teritorial Vaslui.
Doamna avocat, având cuvântul pentru martora victimă, solicită admiterea recursului declarat de DIICOT- Biroul Teritorial Vaslui.
Domnul avocat, având cuvântul pentru martora victimă, solicită admiterea recursului declarat de DIICOT- Biroul Teritorial Vaslui.
Domnul avocat, având cuvântul pentru ambii inculpați, susține că Tribunalul Vaslui, prin sentința pronunțată a dispus restituirea cauzei pentru refacerea urmăririi penale pe considerentul că în această etapă procesuală s-a constatat a fi încălcate anumite dispoziții imperative și care reglementau asistența juridică a celor doi inculpați pe parcursul urmăririi penale. S-a făcut trimitere în acest sens la disp. art. 332 alin. 2 teza finală din Codul d e procedură penală, care reglementează în mod expres această situație.
Pentru a se dispune o asemenea soluție, s-a reținut ca și fapt determinant că, deși ambii inculpați au avut angajat apărător ales încă de la începutul urmăririi penale, avocat care a solicitat în mod expres înștiințarea sa pentru a participa la efectuarea oricărui act de urmărire, organele de anchetă au nesocotit acest text imperativ al legii și au procedat la efectuarea acelor acte de urmărire penală în lipsa avocatului, fără înștiințarea prealabilă cu privire la data și ora efectuării acestor acte.
Într-o primă critică, formulată în motivarea în scris a recursului se susține că situația în care procurorul ar fi avut obligația să anunțe avocatul despre data și ora efectuării acestor acte de urmărire penală nu s-ar regăsi printre situațiile prevăzute expres și limitativ în disp. art. 332 alin. 2 teza finală din Codul d e procedură penală. Este evident că este o interpretare eronată, "plastică și literară", și nu una în spiritul legii, prin coroborarea dispozițiilor legale ce garantează și asigură exercitarea dreptului la apărare.
apărătorului a fost cauza ce a determinat efectul neasistării inculpaților de către acesta pe perioada urmăririi penale, în sensul asistării la derularea acelor probe, de aici și concluzia că a fost încălcat dreptul la apărare pe parcursul urmăririi penale.
Este adevărat că disp. art. 171 alin. 2 Cod proc. penală prevăd în mod expres și limitativ anumite situații în care inculpații beneficiază în mod obligatoriu de asistență juridică, dar, art. 6 prevede că orice parte are dreptul de a fi asistat pe tot parcursul procesului penal, deci inclusiv în timpul urmăririi penale.
Prin urmare, nerespectarea acestor dispoziții conduce la nulitatea absolută conf. disp. art. 197 alin. 2 Cod proc. penală, caracterul absolut al acesteia derogând din alin. 3 al aceluiași articol.
această nulitate absolută care poate fi constatată în orice stadiu al pricinii și poate fi constatată de către instanță chiar, din oficiu.
Articolul 172 Cod procedură penală stabilește modalitatea concretă prin care se poate exercita dreptul la apărare, prevăzându-se printre altele, dreptul apărătorului de a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală. Totuși, se poate efectua acest act în lipsa apărătorului, dosar atunci când există la dosar dovada înștiințării despre data și ora efectuării actului procedural, or, la dosar nu există nicio înștiințare, proces verbal, notă telefonică că avocatul celor doi inculpați a fost înștiințat iar din acest punct de vedere soluția instanței de fond este corectă și legală.
Pe de altă parte, termenul de asistență juridică nu trebuie interpretat în mod literar, ci juridic prin prisma normelor legale, care garantează și asigură exercitarea drepturilor fundamentale, constituționale, astfel cum sunt ele ocrotite de legiuitor.
Motivarea Tribunalului Vaslui este conformă și se înscrie pe aceeași linie cu cea a Of iind reținute în mod corect disp. art. 6 alin. 3 și de asemenea ale art. 6 paragraf 3 lit.
Concluzia ce se desprinde este aceea că acuzatul are dreptul ca în timpul urmăririi penale să aibă posibilitatea de a participa, personal sau prin apărător, la efectuarea actelor de urmărire penală.
Mai mult decât atât, având în vedere că respectivele audieri au fost făcute între anii 2007-2008, moment la care România era stat membru al Uniunii Europene, acele dispoziții ale CEDO sunt valabile și obligatorii, fiind primordiale față de normele interne, concurente și oarecum contradictorii.
Acesta a fost motivul determinant pentru care instanța de fond a dispus restituirea cauzei la parchet.
De altfel, inculpații nu aveau obligația de a dovedit că le-a fost produsă o vătămare, întrucât, încălcarea dreptului la apărare atrage nulitatea absolută.
Legat de declarația martorei, se critică terminologia folosită de apărare, cea de "martor victimă", însă această martoră are o singură declarație dată la începutul urmăririi penale, pe un formular tipizat la data de 26.04.2006. Declarația aceasta nu poate avea decât semnificația fie a unei plângeri, dar trebuie coroborată cu alte mijloace de probă.
De asemenea, nu se poate trage concluzia că inculpații s-au sustras de la urmărirea penală. Aceștia s-au prezentat imediat ce au fost chemați la parchet și au fost nevoiți să plece din țară datorită unor probleme de sănătate, însă plecarea lor a fost adusă la cunoștință, cu o zi sau două înainte, procurorului, a fost motivată și s-a arătat modalitatea în care pot fi contactați ori de câte ori este nevoie de ei, prin intermediul apărătorului ales.
În concluzie, domnul avocat solicită respingerea recursului formulat de către DIICOT- Biroul Teritorial Vaslui și menținerea ca legală și temeinică a sentinței primei instanțe.
Inculpatul intimat (fost ), personal, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile formulate de apărătorul său.
Inculpata intimată (fostă ) personal, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile formulate de apărătorul său.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr. 591 din 4 decembrie 2008 Tribunalul Vaslui, în baza art. 332 Cod procedură penală, a restituit la procuror cauza privind pe inculpații și, trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 118/D/P/2005 al IU. - Biroul Teritorial Vaslui, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și proxenetism prev. de art. 329 alin. 2 și 3 Cod penal, pentru refacerea urmăririi penale.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că articolul 6 din consacră principiul dreptului la un proces echitabil. Convenția enumeră în acest text două feluri de garanții: unele de natură materială și altele de natură procedurală menite să asigure eficiența celor din prima categorie. Pentru a realiza o protecție eficientă a drepturilor omului, nu este suficientă consacrarea unor drepturi materiale. Este la fel de necesară existența unor garanții fundamentale de procedură, de natură să întărească mecanismul de apărare a acestor drepturi. Potrivit art. 6 alin.3, orice acuzat are dreptul să fie informat, să-și pregătească apărarea, să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător, să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și apărării, să fie asistat în mod gratuit de un interpret dacă nu înțelege sau nu vorbește limba folosită la audieri.
Art. 6 paragraf 3 lit. "c" vorbește despre asistență, ceea ce presupune că aceasta trebuie să aibă un caracter efectiv. Acest lucru înseamnă că obligația statului nu se limitează numai la numirea unui avocat atunci când acuzatul nu are unul angajat, ci se întinde și asupra modului în care se asigură efectivitatea asistenței. are dreptul ca probele incriminatorii să fie administrate în prezența acuzatului sau măcar a apărătorului acestuia. În mod excepțional, în proces pot fi folosite mărturii culese în faza de urmărire penală cu condiția ca persoana acuzată să fi avut ocazia să pună întrebări martorului și să-i conteste declarația (vezi cauza Kostovski contra Olanda, hotărâre din 20.11.1989).
În spiritul și pentru realizarea acestor prevederi ale legiuitorul român a adoptat și a actualizat disp. art. 171 și 172 Cod procedură penală. Potrivit acestui din urmă text, în cursul urmăririi penale apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală.
În acest context, solicitarea avocatului inculpaților de a fi înștiințat despre efectuarea oricărui act de urmărire penală la care dorea să asiste crea pentru procuror obligația de a-l anunța și de a-i asigura posibilitatea să participe efectiv la orice act de urmărire penală (vezi Curtea Godi Italiei, hotărâre din 9 aprilie 1984).
Audierea unor martore-victimă ulterior cererii făcută de către avocat și a unor martori, fără ca avocatul să fie înștiințat și în lipsa acestuia, constituie o încălcare care atrage restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale conform art. 332 alin.2 teza finală Cod procedură penală.
În termenul legal prevăzut de art. 332 alin. 4 Cod procedură penală hotărârea Tribunalului Vasluia fost recurată de -Biroul Teritorial Vaslui și criticată ca nelegală și netemeinică.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Vasluia invocat nelegalitatea soluției primei instanțe ce a dispus restituirea cauzei la procuror deși în speță nu se regăsește nici una din situațiile prevăzute în mod imperativ de textul art. 332 alin. 2 Cod procedură penală.
Susține, de asemenea, recurentul că soluția de restituire dispusă are la bază o interpretare eronată a dispozițiilor procedurale care reglementează faza de urmărire penală atât sub aspectul reținerii nejustificate a încălcării unor prevederi legale, cât mai ales sub aspectul sancțiunii aplicabile în situația în care se reține o asemenea încălcare.
Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate și trimiterea cauzei la ribunalul Vaslui în vederea continuării cercetării judecătorești.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform dispozițiilor art. 3856alin. ultim Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Prin sentința pronunțată, prima instanță a reținut că audierea unor victime și a unor martori fără ca avocatul inculpaților să fie înștiințat și în lipsa acestuia constituie o încălcare a dreptului la apărare ce impune restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale.
Soluția primei instanțe este greșită.
Conform art. 332 alin. 2 Cod procedură penală instanța se desesizează și restituie cauza procurorului pentru refacerea urmăririi penale în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanței, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestuia de către apărător.
În speță, având în vedere dispozițiile art. 171 alin. 2 Cod procedură penală, asistența juridică a inculpaților și nu era obligatorie, fiind asistați de apărătorul pe care și l-au ales.
Asistența juridică reglementată de art. 172 alin. 2 din Codul d e procedură penală este una facultativă și nu obligatorie, în cauză nefiind operantă sancțiunea nulității absolute reglementată de dispozițiile art. 197 alin. 2 Cod procedură penală.
În raport cu prevederile art. 197 alin. 2 și 3 din Codul d e procedură penală, nerespectarea dispozițiilor referitoare la asistarea învinuitului sau inculpatului de către apărător,când aceasta este obligatorie, potrivit legii, atrage nulitatea actelor efectuate, fără a putea fi înlăturată în nici un mod.
Prin soluția pronunțată, instanța de fond a constatat în mod greșit că efectuarea unor acte de urmărire penală - audierea unor victime și a unor martori - în lipsa apărătorului inculpaților ce nu a fost înștiințat, constituie o încălcare a dispozițiilor referitoare la asistarea inculpatului de către apărător sancționată cu nulitatea absolută.
Astfel, cum s-a reținut și prin Decizia nr. 1086 din 20 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea Constituțională referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 172 alin. 1 teza întâi și art. 173 alin. 1 din Codul d e procedură penală, art. 172 alin. 1 Cod procedură penală reglementează drepturile apărătorului în cadrulasistenței judiciare facultative, potrivit opțiunii de asistență a învinuitului sau inculpatului, în cazurile de asistență juridică obligatorie, reglementarea legală este alta și încălcările acestei reglementări atrag sancțiuni juridice diferite.
Cum în speța de față, asistența juridică a inculpaților nu era obligatorie nu se poate reține ca aplicabilă sancțiunea nulității absolute, ci doar a unei nulități relative.
Eventualele vătămări cauzate inculpaților vor putea fi înlăturate prin refacerea actelor de urmărire penală în faza cercetării judecătorești cu asigurarea tuturor garanțiilor procesuale consfințite de lege.
Prima instanță și-a întemeiat soluția pronunțată și pe dispozițiile art. 6 din, reținând că asistența trebuie să aibă un caracter efectiv și "acuzatul are dreptul ca probele incriminatorii să fie administrate în prezența inculpatului sau măcar a apărătorului acestuia. În mod excepțional, în proces pot fi folosite mărturii alese în faza de urmărire penală cu condiția ca persoana acuzată să fi avut ocazia să pună întrebări martorului și să-i conteste declarația (cauza Kostovski contra Olanda, hotărâre din 20.11.1989).
Pentru a cerceta dacă procedura considerată în ansamblul său a îmbrăcat un caracter echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că respectarea drepturilor apărării impune să se acordela unul sau altul din stadiile procedurii, o ocazie adecvată și suficientă de a contesta o mărturie în acuzare și de a interoga autorul depoziției respective.
Prin urmare, prin audierea în fața instanței de judecată a persoanelor ce au dat declarații în lipsa inculpaților și a apărătorului acestora, inculpații vor avea posibilitatea, în ședința publică, în cadrul unei dezbateri în contradictoriu, de a interoga ei înșiși martorii respectivi și de a controla credibilitatea depozițiilor date.
Pentru considerentele expuse anterior, criticile formulate de recurent fiind întemeiate, în baza art. 38515pct. 2 lit. "d" Cod procedură penală, va fi admis recursul declarat de -Biroul Teritorial Vaslui împotriva sentinței penale nr. 591 din 4 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, ce va fi casată.
Se va dispune trimiterea cauzei pentru continuarea judecății la ribunalul Vaslui.
Potrivit art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului vor rămâne în sarcina statului, onorariile pentru apărătorii desemnați din oficiu victimelor urmând a fi avansate din fondul special al Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de T - Biroul Teritorial Vaslui, împotriva sentinței penale nr. 591 din 4 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință pe care o casează.
Dispune trimiterea dosarului pentru continuarea judecății la ribunalul Vaslui.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariile pentru apărătorii desemnați din oficiu victimelor în cuantum de câte 400 lei, vor fi avansate din fondul special al Ministerului Justiției
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
12.02.2009
Tribunalul Vaslui:
-
Președinte:Daniela DumitrescuJudecători:Daniela Dumitrescu, Gabriela Scripcariu, Claudia Susanu
