Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 131/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BAC

SECȚIA PENAL, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIENr. 131

Ședința public de la 10 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Monica Vadana

JUDECTOR- - -

GREFIER- - -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BAC

Reprezentat legal prin procuror -

*

La ordine au venit spre soluționare apelurile declarate de Parchetul de pe lâng Tribunalul Bac u și de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 646/D din 20.12.2007 pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr-.

Dezbaterile în prezenta cauz s-au desfșurat în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.penal în sensul c au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.

La apelul nominal fcut în ședinț public au rspuns pentru apelantul-inculpat, lips la termenul de azi, avocat ales, pentru intimata-parte civil, avocat oficiu, în substituire pentru avocat.

Procedura este complet.

S-a expus referatul oral al cauzei, dup care:

Avocat ales, solicit a se consemna c apelantul -inculpat nu a mai luat legtura cu dumnealui pe timpul judecrii apelului,doar a auzit de la familia coinculpatului c ei sunt arestați în Italia.

Instanța aduce la cunoștinț aprtorilor c s-au primit relații la dosar de la autoritțile italiene în sensul c inculpatul nu a fost depistat ca fiind încarcerați într-un loc de deținere în Italia.

Nefiind alte cereri de formulat s-au constatat apelurile în stare de judecat și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.

Procurorul susține motivele de apel invocate de parchet pentru netemeinicie faț de reținerea art.76 lit.c pr.penal-parte vtmat, fapt din ianuarie 2007, ca efect al circumstanțelor atenuante. Precizeaz c instanța trebuia în mod corect s rețin art.76 lit.b penal.

De asemenea, critic sentința penal nr. 646 faț de cuantumul pedepsei aplicat inculpatului, cu reținerea circumstanțelor atenuante și reindividualizarea pedepsei pentru svârșirea a 2 acte materiale, fapte ce prezint un grad ridicat de pericol social, aspecte care nu impuneau reducerea pedepsei. Nu se puteau reține nici circumstanțele atenuante faț de gravitatea faptelor comise, modul cum au fost svârșite și probatoriul administrat.

În consecinț, solicit admiterea apelului declarat de parchet, desființarea sentinței penale nr. 646 faț de inculpatul, reținerea spre rejudecare și pe fond înlturarea circumstanțelor atenuante, aplicarea unei pedepse corespunztoare și a pedepsei complementare.

Potrivit art.88 penal solicit reținerea perioadei executate de la 14.07.2007- 20.12.2007.

Avocat ales, pentru apelantul-inculpat, solicit admiterea apelului declarat de acesta, având în vedere prezumția de nevinovție, care nu a fost rsturnat faț de declarația prții vtmate. În cauz nu sunt probe certe din care s rezulte c inculpatul este vinovat. Precizeaz c inculpatul nu știa decât limba italian și albanez, drept urmare nu se putea înțelege cu prțile vtmate pentru a le trafica, era doar concubinul inculpatei, nu se face vinovat de comiterea faptelor reținute.

Cu privire la apelul declarat de parchet, solicit respingerea ca nefondat, întrucât instanța de fond în mod corect a reținut circumstanțe atenuante dac s-a constatat c exist vreo vin și în mod corect s-a aplicat o pedeaps cu suspendarea condiționat a acesteia în raport de probatoriu administrat. Faț de nevinovția inculpatului se impunea a se dispune achitarea.

Procurorul, faț de apelul declarat de inculpat, solicit în temeiul art.379 pct.1 lit.b pr.penal respingerea apelului ca nefondat, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare ctre stat.

Faț de probatoriul administrat la urmrirea penal și la instanț rezult c inculpatul a comis faptele reținute. A se avea în vedere și motivele invocate de parchet.

Avocat oficiu, în substituire pentru avocat oficiu, pentru partea civil, solicit respingerea apelului declarat de parchet, menținerea hotrârii pronunțate ca fiind legal și temeinic, cu obligarea inculpatului la plata daunelor morale de 500 euro ctre partea vtmat.

CURTEA

-DELIBERÂND-

Prin sentința penal nr. 646/20.12.2007 pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr-, s-a dispus urmtoarele:

În temeiul art. 334 cod procedur penal s-a schimbat încadrarea juridic pentru inculpata din infracțiunile de trafic persoane prevzut de art. 12 alin. 1, 2 lit."a" din Legea nr. 678/2001 și tentativ la trafic persoane prevzut de art. 20 cod penal raportat la art. 12 alin.1,2 lit."a" din Legea 678/ 2001 într-o singur infracțiune de trafic persoane în form continuat prevzut de art.. 12 alin. 1, 2 lit."a" din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal și în consecinț;

În temeiul art.12 alin.1,2 lit."a" din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 74 lit."a" și 76 lit."c" cod penal pentru svârșirea infracțiunii de trafic persoane a condamnat pe inculpata fiica lui și nscut la data 4-09-1980 în orașul B CNP--,domiciliat în comuna, sat Frumoasa județul B, fr antecedente penale la pedeapsa de 1(un) an și 8 (opt) luni închisoare (parte vtmat )

În temeiul art art.12 alin.1,2 lit."a" din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 cod penal și a art. 74 lit."a" și 76 lit."c" cod penal pentru svârșirea infracțiunii de trafic persoane în form continuat a fost condamnat inculpata la pedeapsa de 2 ani închisoare(prți vtmate și ).

În temeiul art. 33lit."a" și 34 lit. "b" cod penal s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.

Pedeaps rezultant: 2 (doi) ani închisoare.

În temeiul art.12 alin.1,2 lit."a" din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 74 lit."a" și 76 lit."c" cod penal pentru svârșirea infracțiunii de trafic persoane a fost condamnat inculpatul fiul lui și, nscut la data de 8-04-1974 în localitatea, rezident în Italia, în orașul, nr.1 pașaport Z -, CNP- -, fr antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare (parte vtmat ).

În temeiul art. 20 cod penal raportat la art 12 alin.1,2 lit."a" din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 74 lit."a" și 76 lit."d" cod penal pentru svârșirea infracțiunii de tentativ la trafic persoane a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 8 luni închisoare(victima ).

În temeiul art. 33lit."a" și 34 lit. "b" cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.

Pedeapsa rezultant 2(doi) ani închisoare.

În temeiul art. 81 și 82 cod penal s-a dispus suspendarea condiționat a pedepselor rezultante de câte 2 ani închisoare aplicate inculpaților pe durata termenului de încercare de 4 ani pentru fiecare inculpat calculat de la data rmânerii definitive a prezentei hotrâri.

În temeiul art.71 cod penal s-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevzute de art. 64 lit."a" teza 2 și lit."b" cod penal a crei executare se suspend de drept conform art 71 alin.5 cod penal pe durata suspendrii condiționate a executrii pedepsei principale.

În temeiul art. 88 cod penal s-a dedus din pedeapsa închisorii pentru fiecare inculpat durata reținerii și arestarea preventiv de la data de 14 mai 2007 și pân la zi.

În temeiul art. 350 alin.3 lit."b" s-a dispus punerea în libertate de îndat a inculpaților.

În temeiul art. 14 și 346 cod procedur penal și a art. 998 și 1003 cod civil s-au admis în parte pretențiile civile formulate de partea civil și în consecinț;

Au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 1500 euro ctre partea civil cu titlu de daune morale.

S-a constatat c partea vtmat nu s-a constituit parte civil.

S-a constatat c persoana vtmat nu s-a constituit parte civil și nu a participat în procesul penal în calitate de parte vtmat.

S-a constatat c inculpații au fost asistați de avocați aleși.

S-a dispus plata onorariilor în cuantum de câte 100 lei RON pentru asistența juridic a victimelor și din fondul special al Ministerului Justiției.

În temeiul art. 191 alin.2 cod penal a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3500 lei RON și pe inculpata la plata sumei de 1500 lei RON ctre stat cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotrî astfel prima instanț a reținut urmtoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lâng Tribunalul Bac u au fost trimiși în judecat în stare de arest preventiv inculpații:

1. - - fiica lui și, nscut la 04-09-1980 în or. B, jud. B, domiciliat în sat Frumoasa,., jud. B, CNP - - - pentru svârșirea a dou infracțiuni de trafic de persoane, fapte prev. de art. 12 al. 1,2 lit. a din Legea 678/2001, privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, modificat și completat prin Legea 287/2005, și o infracțiune de tentativ la trafic de persoane, fapt prevzut de art. 20.pen. raportat la art. 12 al.l, 2 lit. a din Legea 678/2001, privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, modificat și completat prin Legea 287/2005, totul cu aplicarea art.33lit."a"Cod penal,constând în aceea c:

a). în luna ianuarie a anului 2007, inc. împreun cu inc. - cetțean albanez, au recrutat prin înșelciune, constând în promisiunea mincinoas a obținerii unui loc de munc în strintate, pe partea vtmat, creia i-au asigurat transportul pân în, Italia, iar la destinație, au preluat-o, cazat-o și obligat-o s se prostitueze, partea vtmat reușind s-și asigure scparea prin fug, înainte de a se realiza exploatarea sa efectiv;

b). la sfârșitul verii - începutul toamnei anului 2005 inc., cu sprijinul numitei a recrutat prin înșelciune, constând în promisiunea mincinoas a obținerii unui loc de munc în strintate, pe partea vtmat, în vârst de 23 de ani, creia, ulterior în cursul lunii 2005, cu ajutorul numitului i-a asigurat transportul pân în, Italia, iar la destinație, a preluat-o, cazat-o și obligat-o s se prostitueze, la refuzul acesteia, fiind abandonat în strad, pe fondul acestei activitți infracționale suferind o depresie și având o tentativ de suicid, nereușit datorit intervenției autoritților judiciare italiene, ulterior fiind internat în spitalul din, și dup ameliorarea strii psihice a revenit în țar.

c-) cursul lunii august 2005, inc. împreun cu inc., prin înșelciune, constând în promisiunea mincinoas a obținerii unui loc de munc în strintate, au încercat s o recruteze pe persoana vtmat, în vârst de 21 de ani, în vederea transferrii sale în Italia, în scopul exploatrii sexuale, activitate care nu și-a mai produs efectul, ca urmare a rzgândirii persoanei vtmate.

2. - fiul lui Ramadan și, nscut la data de 08-04-1974 în loc., rezident în Italia, orașul, nr.l, pașaport Z -, CNP - -- pentru svârșirea a câte unei infracțiuni de trafic de persoane și respectiv tentativ la trafic de persoane, fapte prev. de art. 12 al. 1,2 lit. a din Legea 678/2001, privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, modificat și completat prin Legea 287/2005, și art. 20.pen. raportat la art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, modificat și completat prin Legea 287/2005, totul cu aplic. art. 33 lit. a penal,

constând în aceea c:

a). în luna ianuarie a anului 2007, inc. D - cetțean albanez, împreun cu inc. au recrutat prin înșelciune, constând în promisiunea mincinoas a obținerii unui loc de munc în strintate, pe partea vtmat, creia i-au asigurat transportul pân în, Italia, iar la destinație, au preluat-o, cazat-o și obligat-o s se prostitueze, partea vtmat reușind s-și asigure scparea prin fug, înainte de a se realiza exploatarea sa efectiv;

b). în cursul lunii august 2005, inculpatul împreun cu inc., prin înșelciune, au încercat s o recruteze pe persoana vtmat, în vârst de 21 de ani, în vederea transferrii sale în Italia, în scopul exploatrii sexuale, activitate care nu și-a mai produs efectul, ca urmare a rzgândirii persoanei vtmate.

În cursul cercetrii judectorești instanța a transmis inculpatului copia rechizitoriului în limba matern a acestuia și întrucât acesta a susținut c este un bun cunosctor de limba italian și a acceptat un interpret cu specializare român-italian,i-a fost asigurat conform art 8 din codul d e procedur penal posibilitatea de a lua cunoștinț de piesele dosarului, dreptul de a vorbii și dreptul de a pune concluzii în instanț prin interpret. În cursul cercetrii judectorești interpretul a asistat permanent și la toate ședințele de judecat pe inculpat cruia i-a tradus tot ce s-a discutat și dezbtut în ședințe și toate aspectele ce au fost dezvluite de prți și martori cu ocazia audierilor precum și msurile și dispozițiile instanței.

În aceast modalitate instanța a încercat s realizeze egalitatea de tratament a inculpatului care nu cunoștea limba oficial a procesului cu cel al inculpatei cetțean român. Inculpații prin avocat ales au invocat excepția nulitții urmririi penale susținând c aceștia au fost audiați abia dup ce s-a ordonat reținerea și apoi ulterior în cursul urmririi penale avocatul ales care era bolnav și nu a lipsit nejustificat a fost înlocuit la prezentarea materialului de urmrire penal cu un avocat din oficiu. Referitor la neregularitatea invocat cu privire la reținere, se constat c acesta constituie un aspect învederat în fața instanțelor care au fost chemate s se pronunțe cu privire la legalitatea lurii, prelungirii și menținerii arestrii preventive. Sub acest aspect instanța de fond și de recurs s-au pronunțat a imediat dup reținere cu ocazia arestrii preventive. Msurile preventive ale reținerii și arestrii au fost contestate de inculpați și în privința acestora instanțele au stabilit c au fost corect luate situație care nu mai poate primi în prezent o nou și alt rezolvare din partea instanței investit s judece fondul cauzei.

În cea ce privește lipsa avocatului ales al inculpatului instanța a constatat c în contextul în care acesta era bolnav,știind c asistența juridic a arestaților este obligatorie și cunoscând data la care urma s fie îndeplinit actul procedural, acesta avea obligația de a trimite un înlocuitor care s-l substituie ceea ce îns în cauz nu a fcut. Pe de alt parte nu se poate stabili în prezent nici dac era posibil amânarea efecturii actului procedural, întrucât inculpații erau arestați și orice amânare ar fi fost de natur s-i prejudicieze. Oricum, în cauz este esențial c inculpații nu au fost lipsiți de asistenț juridic, așa încât dreptul la aprare nu a fost afectat. Pe de alt parte, dup prezentarea materialului de urmrire penal inculpații au și fost trimiși în judecat, iar instanța a dispus de îndat toate msurile necesare pentru realizarea efectiv a dreptului la aprare, astfel încât inculpații au avut posibilitatea sa ia cunoștinț de toate piesele dosarului și sa-și formuleze aprrile necesare înainte de a începe audierea acestora datorit comunicrii de acte traduse,acordrii dreptului de a studia dosarul înainte de termen la arhiv cu avocații aleși și cu interpret. În aceste condiții nu se poate reține existența nulitții invocate întrucât eventualele nereguli puteau s atrag o nulitate relativ și remediabil care s-a acoperit în fața instanței. În aceste condiții judecata fondului s-a realizat în condiții de legal sesizare.

Din analiza actelor și lucrrilor dosarului instanța reține urmtoarele:

Inculpata, este plecat de mai mulți ani în Italia, unde 1-a cunoscut pe inculpatul, cetțean albanez, rezident în Italia, cu care, a început o relație de concubinaj. Împreun cu acesta a venit în România în vizit la rudele ei din satul Frumoasa comuna județul B Cei doi au reușit s câștige încrederea unor persoane de sex feminin cu o situație material precar care pentru a -și asigura existența erau dispuse s accepte un loc de munc convenabil în straintate. Inculpații au lsat timp victimelor s se decid dac vor s mearg s în Italia, la. În cea ce privește deplasarea în Italia este de observat c aceasta s-a realizat doar în aparenț pe cont propriu, în sensul c inculpații nu le-au transportat personal în țara de destinație, îns în realitatea aceștia le-au intermediat în mod direct deplasarea, prin nominalizarea transportatorului și garantarea prelurii de ctre acesta și transportrii în Italia, cu asigurarea plții contravalorii transportului de ctre ei, la destinație.

1.Din declarația victimei, rezult c în cursul lunii ianuarie 2007, prin intermediul prietenei și vecinei sale care este rud, cu a cunoscut-o pe aceasta din urm și pe concubinul acesteia, inculpatul, cetțean albanez, cunoscut sub apelativul "".

Aceștia i-au povestit c dețin în Italia trei restaurante și c ar avea nevoie de forț de munc în aceste localuri, respectiv barmani, buctari, chelnerițe și i-au propus s mearg s munceasc pentru ei în Italia, promițându-i salariu de 1.000 euro pe lun și cazare gratuit în apartamentul acestora.

Inițial partea vtmat nu și-a manifestat intenția de a se deplasa cu inculpații în Italia, plecând în cursul lunii ianuarie 2007 în Italia doar numita, verișoara inculpatei. Dup aproximativ dou sptmâni de zile, sora numitei i-a spus prții vtmate c sora sa o duce bine în Italia și c a sunat inculpata care le-a reiterat propunerea de a se deplasa și ele în Italia, angajându-se c suporte ea și prietenul su - cetțeanul albanez, identificat din cercetri în persoana inculpatului -, cheltuielile pentru transportul acestora.

Astfel, inc. a comunicat telefonic fetelor c pentru transport trebuie s se deplaseze în gara din mun. O, unde le va aștepta un șofer pe nume, identificat din cercetri în persoana martorului, care le va transporta la destinație.

În aceste împrejurri, partea vtmat împreun cu au luat hotrârea de a se deplasa și ele în Italia, în c vor putea s își asigura mijloacele necesare traiului din munc onest, cu atât mai mult cu cât inculpata este verișoar primar cu surorile și, ceea ce a reprezentat o garanție în plus.

Pe data de 25-02-2007, partea vtmat, împreun cu au prsit teritoriul țrii cu un autocar condus de, persoana nominalizat de inculpata.

La destinație, în Italia, fetele au fost așteptate de cetțeanul albanez, inculpatul, care a achitat șoferului contravaloarea transportului de (240 de euro) și le-a condus într-un apartament unde locuia împreun cu inculpata și numita.

Inculpata a luat de la victima pașaportul și agenda cu numerele de telefon și, dup câteva zile,i-a comunicat c în realitate va trebui s se prostitueze la strad în folosul ei și al concubinului su, deoarece trebuie s-și recupereze cheltuielile efectuate cu transportul, cazarea și mâncarea prții vtmate.

La refuzul categoric al prții vtmate, inc. 1-a chemat pe concubinul su, inculpatul, și acesta, pentru a obține conformarea prții vtmate a lovit-o cu pumnii și picioarele și a amenințat-o, spunându-i c o va vinde altui traficant, dac nu accept s se prostitueze pentru el.

În aceste condiții partea vtmat a acceptat s ias la strad dup ce a fost îmbrcat sumar și instruit cu privire la tarifele pe care s le perceap de ctre inculpata, fiind condus în zona unde urma s-și desfșoare activitatea de un alt cetțean albanez,despre care a înțeles c ar fii verișorul inculpatului, conform declarației prții vtmate.

De aici, profitând de lipsa temporar a supraveghetorului, partea vtmat a apelat la un trector, cetțean român stabilit în Italia și povestindu-i ce i s-a întâmplat, acesta și familia sa au fost de acord s o gzduiasc peste noapte și, a doua zi, i-au dat banii necesari pentru a se întoarce în țar.

Astfel, partea vtmat a reușit s revin acas, unde a aflat c pe data de 01-03-2007, și sora sa, în vârst de 19 ani a plecat în Italia, în aceleași condiții cu ea.

Probele administrate în cauz au dovedit c partea vtmat a revenit în România cltorind cu autocarul -, care a plecat din la data de 5.03.2007 (fi. 71).

Inculpații, au contestat și pus sub semnul îndoielii susținerea victimei c a stat în Italia o sptmân și trei zile, îns în cursul cercetrilor a rezultat și din declarațiile martorilor și c victima a plecat din România pe data de 25-02-2007 și a revenit în țar pe data de 06-03-2007, interval de 10 zile (o sptmân și 3 zile).

, a stat în Italia o sptmân și 3 zile, deoarece într-adevr lipsind de acas în aceast perioad de timp.

Partea vtmat a declarat c înțelege s se constituie parte civil în cauz cu suma de 20.000 euro, reprezentând daune morale.

2. Astfel din declarațiile victimei rezult c, în cursul anului 2005, inculpata, prin intermediul numitei, a cunoscut-o și i-a propus s se deplaseze în Italia, s munceasc la un restaurant aparținând concubinului inculpatei.

Partea vtmat, încântat de oportunitatea oferit, sperând un loc de munc decent și un salariu mai bun, a discutat cu mama sa referitor la plecare, având în vedere c face parte dintr-o familie numeroas, tatl este decedat și era singura persoan din familie care realiza venituri sigure, din care își asigurau traiul, cerându-i acesteia permisiunea de a pleca s munceasc în Italia.

Dup ce mama prții vtmate, martora, a discutat personal cu inc., care a asigurat-o înc o dat de seriozitatea ofertei de munc pe care o fcuse fiicei acesteia, a fost de acord s permit plecarea prții vtmate.

La sfârșitul lunii octombrie începutul lunii 2005, inc. a însoțit partea vtmat la autoritțile competente din B, unde aceasta și-a depus cerere pentru eliberarea pașaportului, dup care, inculpata a plecat în Italia, urmând s o contacteze telefonic pe partea vtmat, dup ce aceasta din urm intra în posesia documentului care îi permitea ieșirea din țar.

Dup obținerea pașaportului, inc. a contactat telefonic partea vtmat, prin intermediul familiei sale, și a întrebat-o dac este pregtit de plecare, iar la rspunsul afirmativ al prții vtmate, inculpata i-a indicat s se deplaseze în cursul zilei urmtoare în gara din mun. O, jud. B, unde va fi așteptat de șoferul "" (același martor ), care o va transporta în Italia, urmând ca la destinație inc. s achite contravaloarea deplasrii.

La data de 10-11-2005 partea vtmat a ieșit din țar cu mijlocul de transport cu nr. - condus de și zis "", iar la destinația, în Italia, a fost așteptat de inc. și de un alt, cu privire la care i-a spus c-1 cheam (nn., fratele inc. ). Dup ce inculpata a achitat șoferului contravaloarea transportului a condus partea vtmat pentru a putea s fie supravegheat într-un apartament în care locuia numitul, împreun cu.

Ulterior, inculpata i-a solicitat prții vtmate s o însoțeasc, ocazie cu care partea vtmat a realizat c, în realitate, aceasta practica prostituția la strad și în același scop a adus-o și pe ea în Italia.

Cu același prilej, partea vtmat a observat c inculpata locuia într-un alt apartament împreun cu (persoan ce nu a putut fi audiat fiind plecat din țar) și o alt tânr de origine albanez.

Deoarece partea vtmat a solicitat explicații inculpatei cu privire la adevratul motiv pentru care a adus-o acolo și și-a manifestat refuzul categoric de a se altura inculpatei și de a practica prostituția în folosul acesteia, a fost abandonat în strad. Pe un fondul psihic labil datorat unor afecțiuni psihice anterioare, când s-a vzut abandonat victima a fcut o depresie și încercând s se sinucid, a fost salvat prin intervenția autoritților judiciare italiene, care au gsit-o și au internat-o în spitalul din,unde a beneficiat de tratament conform adeverințelor anexate la dosarul cauzei (fi. 19-24).

Urmare a tratamentului medical și a consilierii psihologice de care a beneficiat în Italia, partea vtmat a reușit s depșeasc mai ușor problemele prin care trecuse, iar la data de 17-02-2006, cu sprijinul OIM, a revenit în țar, conform titlului de cltorie eliberat de Ambasada României din nr. 3993/07-02-2006.

Partea vtmat a beneficiat de consiliere psihologic pe parcursul cercetrilor și de asistenț juridic. De asemenea, fiind expertizat neuro-psihiatric s-a concluzionat c aceasta suferea de schizofrenie paranoid, decompensare psihotic reactiv, boala care nu era cunoscut inculpaților iar când au aprut manifestrile specifice, aceștia au luat hotrârea de a scpa de victim și în acest context au abandonat-

Apreciem c verosimilitatea declarației prții vtmate, prin prisma afecțiunilor psihice constatate la examinarea medico legal psihiatric, posterioar faptei, nu poate fi pus la îndoial, de vreme ce cu ocazia audierilor aceasta și-a revenit, a avut coerenț maxim în relatare și a oferit date și informații care se coroboreaz cu celelalte mijloace de prob administrate în cauz. Aceasta victim a fost evaluat psihologic de specialistul din cadrul Agenției Naționale împotriva de Persoane.

Partea vtmat a declarat în cursul urmririi penale c nu are pretenții civile de la inculpat, îns solicit tragerea la rspundere penal a acesteia.

3. Din declarațiile persoanei vtmate, care s-a prevalat de prevederile art. 82. pr. pen. rezult c în cursul lunii august 2005, în timp ce se afla la barul din satul Frumoasa, com., jud. B,aparținând SC SRL B, unde lucra, a fost vizitat de inculpații și care în cadrul discuțiilor purtate i-au propus s mearg s munceasc în Italia la restaurantul prietenului ei "", respectiv inc..

Pentru a determina obținerea consimțmântului persoanei vtmate și a-i câștiga încrederea pentru racolare inculpații i-au relatat acesteia, c ei cltoresc foarte mult și în lipsa lor, nu au nici un om de încredere care s se îngrijeasc de afacerile lor din Italia, și c îi pot asigura un salariu de 1.000 de euro pe lun și cazare gratuit, inc. oferindu-se s îi dea în avans suma de bani necesar pentru achitarea taxelor aferente obținerii pașaportului și chiar s îi achite o datorie pe care o avea la patronul barului la care lucra.

Inițial persoana vtmat luase hotrârea de a accepta propunerea îns, ulterior s-a rzgândit, astfel c încercarea inculpaților de aor ecruta în vederea transferrii sale în Italia în scopul exploatrii sexuale nu și-a mai produs efectul.

Situația de fapt constatat mai sus este probat cu:

Plângerile și declarațiile victimelor, și coroborate cu declarațiile martorilor, și, cu declarațiile inculpaților și și procesele verbale de verificare a intrrilor/ieșirilor în/din țar ale victimelor și ale inculpatei - fl. 36-44; procesele verbale de constituire a planșei foto pentru recunoașterea transportatorului de ctre victime - fl.45-46; relațiile privind situația tranzacțiilor efectuate de ctre inculpați prin sistemele și - fl.47-50, xerocopiile documentelor medicale prezentate de victima,eliberate de autoritțile italiene și traducerea acestora - fl. 19-24,raportul de evaluare psihologic a prții vtmate - fl. 26,rapoartele medico - legale psihiatrice întocmite cu ocazia examinrii aceleiași prți vtmate de ctre Serviciul Județean de Medicin Legal B, nr.308/31-05-2007 și 1377/15-06-2007 - fl. 30,33 și corespondența purtat cu unitțile sanitare - fl.27-29,31-32 procesul verbal de prezentare pentru recunoaștere din grup de ctre partea vtmat procesul verbal privind analiza tuturor vizelor din anul 2007 existente pe pașaportul inc. - fl. 57,xerocopie de pe pașaportul aparținând inc. nr.,procesul verbal de confruntare a inc. cu partea vtmat -fl. 91-96;adresa SC Sibiu nr. 3581/28-06-2007 - fl. 71-73.

Susținerile inculpaților, în sensul c nu au racolat, și nu au încercat s racoleze pe, în vederea transportrii ulterioare a acestora în Italia în scopul exploatrii sexuale și, mai mult decât atât, c nici mcar nu le cunosc, sunt neîntemeiate și infirmate de ansamblul probelor administrate în cauz.

Astfel, din declarația martorului, șofer, rezult c, în aceast calitate, de aproximativ 3 ani de zile efectueaz curse de transport persoana din România în Italia și retur, ocazie cu care a cunoscut-o pe inc., pe care a transportat-o în țar.

Pe parcursul cltoriei, martorul i-a lsat inculpatei coordonatele sale de contact și ulterior, acesta a fost solicitat de inculpat s o transporte din nou, pe aceiași -, Italia - România, prilej cu care inculpata i-a relatat c a cunoscut un cetțean albanez, cu o situație financiar foarte bun, respectiv inc., care deține mai multe hoteluri în Italia.

Dup aceea, martorul a fost solicitat în mai multe rânduri de ctre inculpați s-i ajute cu transportul din România în Italia al unor tinere, care ar fi urmat s lucreze pentru inculpatul, la unul din hotelurile acestuia. Astfel, martorul, la solicitarea și cu plata la destinație efectuat de ctre inculpați, a transportat pe partea vtmat, sora acesteia și, precum și pe partea vtmat.

Declarația martorului se coroboreaz perfect cu depozițiile prților și persoanei vtmate, ale martorilor și, nu în ultimul rând, cu procesul verbal de verificare în baza de date aai ntrrilor/ieșirilor inculpatei, anterior anului 2007, dat de la care aceast evidenț nu mai este ținut. Ca mijloc de svârșire a infracțiunii, inc. și au folosit atât înșelciunea cu prilejul recrutrii, cât și ulterior, precum și alte forme de constrângere, cum ar fi servitutea unor datorii, prin avansarea sumelor de bani necesare deplasrii la destinație și constrângerea prin exercitarea de violențe și amenințri în scopul determinrii practicrii prostituției, scop cu nu a fost îns realizat.

Din materialul probator rezult, dincolo de orice dubiu, c toate prțile vtmate, în momentul recrutrii, se aflau într-o situație socio-economic special, pe fondul creia propunerile avansate de inculpați au prins cu ușurinț rdcini având în vedere c sunt persoane extrem de tinere, lipsite de experienț de viaț, lipsite de venituri și încântate de oportunitatea obținerii unor salarii mult peste posibilitțile pe care le-ar fi avut în România, în raport cu pregtirea lor și mediul din care provin, aspecte speculate de inculpați, înc din momentul recrutrii acestora.

Înșelciunea, ca principal mijloc folosit de inc. și în realizarea elementului material al laturii obiective, const în activitatea de inducere în eroare a persoanelor vtmate prin prezentarea inculpatului ca și "patron" și "om de afaceri" în Italia, și amgirea victimelor cu false promisiuni privind locurile de munc bine pltite și condițiile de cazare și hran, gratuite.

Din modul de concepere și organizare a activitții infracționale, rezult, dincolo de orice îndoial rezonabil, c inc. și au urmrit s obțin realizarea unor venituri din exploatarea sexual a persoanelor recrutate, de vreme ce dup ce acestea ajungeau la destinație fiind preluate de inculpați, li se aducea la cunoștinț c trebuie s practice prostituția pentru ca inculpații s-și recupereze cheltuielile avansate pentru deplasarea lor in Italia, pentru cazare și hran și chiar s obțin și un profit.

În drept fapta inculpaților și privind pe partea vtmat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic persoane prevzut de art. 12 alin.1,2 lit."a" din Legea nr. 678/2001.

Faptele inculpatei de a încerca împreun cu inculpatul recrutarea persoanei vtmate și de a recruta singur pe victima în într-o perioad scurt(august- 2005) și prin aceleași procedee cu ocazia aceleiași vizite în baza unei rezoluții infracționale unice întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic persoane în form continuat prevzut de art. 2 alin.1,2 lit."a" din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 cod penal.

În consecinț în temeiul art. 334 cod procedur penal instanța a schimbat încadrarea juridic pentru inculpata din infracțiunile de trafic persoane prevzut de art. 12 alin. 1, 2 lit."a" din Legea nr. 678/2001 și tentativ la trafic persoane prevzut de art. 20 cod penal raportat la art. 12 alin.1,2 lit."a" din Legea 678/ 2001 (privind pe victimele și )într-o singur infracțiune de trafic persoane în form continuat prevzut de art.. 12 alin. 1, 2 lit."a" din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal.

În drept fapta inculpatului de a încerca împreun cu inculpata recrutarea victimei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativ trafic persoane prevzut de art. 20 cod penal raportat la art 12 alin.1,2 lit."a" din Legea nr. 678/2001.

În conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. 2 cod procedur penal, constatând c faptele exist, constituie infracțiunile artate și au fost comise de inculpați, instanța va hotrî prin sentinț, pronunțând condamnarea inculpaților.

La individualizarea judiciar a acesteia instanța a avut în vedere criteriile legale prevzute de art. 72 cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei comise de inculpat,dedus din modul de comitere, împrejurrile comiterii conduita prților, urmarea produs, cât și datele ce caracterizeaz persoana și conduita inculpatului. Referitor la persoana și conduita inculpaților din actele dosarului instanța reține ca inculpata este o persoan tânr, necstorit, are un copil minor, care nu a comis anterior abateri, nu posed antecedente penale și care pentru a-și asigura traiul a lucrat în strintate.

Inculpatul, este cetțean albanez, rezident în Italia, cstorit și nu posed antecedente penale. În cursul cercetrii judectorești inculpatul a avut o conduit decent.

Instanța nu a putut reține așa cum s-a artat în rechizitoriu ca necorespunztoare conduita inculpatului în faza de urmrire penal, pentru c nu îi este acestuia imputabil comportamentul avocatului faț de organele de cercetare.

Astfel, conduita persoanei se analizeaz numai în raport de comportamentul personal.Eventualele neînțelegeri din cursul cercetrilor nu s-au datorat inculpatului ci împrejurrii c avocații acestuia nefiind cunosctori ai vreuneia din limbile cunoscute de inculpat, au omis s foloseasc serviciile interpreților care au existat în fiecare etap procesual.

Astfel instanța a constatat c chiar și la cercetarea judectoreasc unde inculpatul a avut permanent un interpret pus la dispoziție de instanț, totuși într-o prim etap, aprarea nu l-a folosit pentru a comunica cu partea asistat.

Aceste neajunsuri au putut s fie înlturate îns cu ajutorul interpretului și prin prezentarea unor aprtori ulterior care au acceptat s comunice cu partea asistat prin interpret. Or aceste împrejurri nu constituie elemente negative pentru conduita inculpatului ci numai simple incidente ce au fost îndeprtate și care nu sunt imputabile inculpatului. Inculpații nu au negat c au avut contact cu persoanele vtmate, îns au negat toate elementele esențiale ale traficului. Totuși din declarațiile inculpaților au rezultat suficiente elemente care coroborate cu celelalte probe au servit la aflarea adevrului în cauz. Referitor la pericolul social al faptelor comise, s-a constatat c în speț, spre deosebire de alte situații, traficul de persoane s-a desfșurat limitat la un numr redus de victime (dou pentru inculpatul și trei pentru cealalt inculpat) și a constat în acte de recrutare ori în încercarea de recrutare.

Deși a existat scopul exploatrii acesta nu a fost realizat, iar din activitatea infracțional inculpații nu au realizat nici un profit. S-a constatat c în cauz victimele au cltorit singure la destinație, cu autocarul nefiind transportate de inculpați cu mijlocul propriu de transport al acestora. Comiterea faptelor a fost ușurat mult și datorit lipsei de diligenț a victimelor majore și a familiilor acestora care nu au solicitat dovezi cu privire la condiții social a ofertanților de locuri de munc și nici nu garanții de siguranț.

Pe de alt parte, din modul de comitere a faptelor a rezultat caracterul izolat al traficului și nicidecum extins deoarece dou fapte au fost comise în anul 2005 adic cu trei ani în urm și una în anul 2007. Între aceste date nu exist alte elemente de trafic, ceea ce demonstreaz c faptele din cauz au caracter accidental.

În cea ce privește urmrile produse, s-a constatat c acestea sunt relativ ușoare și reduse ca durat și efecte chiar în contextul în care asupra victimei au fost exercitate violențe ușare ori amenințri. Astfel, starea de boal psihic a prții vtmate era preexistent traficului (și necunoscut inculpaților), nefiind dobândit din traficare, iar crizele sunt specifice acestei afecțiuni la anumite intervale de timp sau uneori în anumite condiții. Fondul conflictual al traficului nu a provocat boala ci a creat condiții de declanșare a unei crize specifice bolii. În cea ce privește pe partea vtmat, instanța a reținut c aceasta anterior comiterii faptei a mai fost în Italia unde a lucrat o perioad destul de îndelungat, astfel încât cunoștea locurile, mediile și limba. În aceste condiții victima putea s se sustrag cu ușurinț de la exploatare și s se protejeze, ceea ce în speț s-a și întâmplat. Tentativa de trafic privind pe partea vtmat nu avut urmri asupra strii acesteia. se poate concluziona c prin modalitatea de comitere și urmrile produse traficul de persoane consumat sau în form de tentativ a prezentat un grad de pericol social mult diminuat, aspect ce a fost avut în vedere de instanț la dozarea pedepsei. Întrucât inculpații nu au antecedente penale și au avut o conduit bun anterior comiterii faptelor instanța a reținut în favoarea acestora circumstanța judiciar atenuant prevzut de art. 74 lit."a" cod penal. Astfel, având în vedere limitele pedepsei închisorii prevzute de norma de incriminare, dispozițiile art.21 privind tratamentul juridic al tentativei și dispozițiile art.74 lit."a" și 76 lit."c" și 76 lit."d"cod penal instanța a aplicat inculpaților câte o pedeaps cu închisoarea prin coborâre sub minimul special și orientat spre limita inferioar a acestuia.

În temeiul art. 33lit."a" și 34 lit. "b" cod penal instanța a aplicat inculpaților pedeapsa cea mai grea.

În cea ce privește pedeapsa complimentar a închisorii, instanța a avut c scopul și funcțiile prevzute de art art. 52 cod penal sunt aplicabile și în cazul acestei categorii de pedepse. Ori, în speț scopul și funcțiile pedepsei sunt în msur a fi realizate prin aplicarea celor dou categorii de pedepse respectiv principal a închisorii și accesorie,rezultând c pentru realizarea acestuia nu se mai impune și aplicarea unei pedepse complimentare, în sensul și în condițiile în care însși legea penal prevede expres o asemenea posibilitate. Potrivit art.76 alin.3 cod penal în cazul în care exist circumstanțe atenuante, pedeapsa complimentar privativ de drepturi, prevzut de lege pentru infracțiunea svârșit, poate fi înlturat.

Prin aceast dispoziție legal legiuitorul a lsat instanței facultatea de a aprecia asupra aplicrii pedepsei complimentare chiar și în cazul în care aceasta este prevzut expres pentru infracțiunea svârșita prin însși norma de incriminare îns numai atunci când într-o cauz penal au fost reținute în favoarea inculpaților circumstanțe atenuante fie ele judiciare ori legale.

În aceste cazuri în care consecința principal a reținerii de circumstanțe atenuante o constituie coborârea obligatorie a pedepsei sub minimul special prevzut de lege, însși legea a creat și posibilitatea de a înltura aplicarea unei pedepse complimentare care altfel (adic în lipsa circumstanțelor atenuante) ar fi fost obligatorie.

Aceast posibilitate prevzut de lege constituie tocmai recunoașterea legal al unui efect al circumstanțelor atenuante asupra pedepsei complimentare în virtutea cruia acesta nu se mai aplic și este rezultatul constatrii legiuitorului c scopul și finalitatea pedepsei poate fii realizat și fr ea. În mod evident, dispoziția prevzut de art. 76 alin. 3 cod penal constituie o derogare expres atât de la dispozițiile art. 65 alin 1 cod penal conform cruia aplicarea pedepsei complimentare este posibil prin aprecierea instanței ori de câte ori pedeapsa principal este închisoarea de cel puțin 2 ani cât și în cazul prevzut de art 65 alin. 2 cod penal potrivit cruia aplicarea pedepsei accesorii este obligatorie când legea prevede aceast pedeaps.

Rezult așadar c dac aplicarea pedepsei complimentare este obligatorie, totuși conform art. 76 alin. 3 cod penal, în cazul în care exist circumstanțe atenuante instanța de judecat prin voința legiuitorul a dobândit dreptul de a înltura aplicarea acesteia adic de a nu o mai aplica. În cauz instanța a apreciat c faț de gravitatea concret a faptelor astfel cum a fost analizat și apreciat mai sus cât și faț de persoana și conduita inculpaților, scopul și funcțiile pedepsei sunt eficient realizate prin aplicarea pedepselor principal și accesorie astfel încât aplicarea unei pedepsei complimentare nu s-a mai impus.

În consecinț, reținând circumstanțe atenuante instanța conform art. 76 alin. 3 cod penal nu a mai aplicat pedeapsa complimentar a interzicerii unor drepturi pentru nici unul dintre inculpați.

Întrucât inculpații nu au antecedente penale,existând indicii temeinice în raport de conduita acestora c scopul pedepsei poate fi atins chiar fr executare și fiind îndeplinite toate condițiile prevzute de art 81 cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționat a executrii pedepselor pentru ambii inculpați.

În temeiul art. 82 cod penal s-au fixat termene de încercare ale suspendrii condiționate a executrii pedepsei, iar conform art, 359 cod procedur penal s-a atras atenția inculpaților asupra consecințelor prevzute de art 83 cod penal.

În cea ce privește pedeapsa accesorie instanța a ținut seama de dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 alin. 2 din Constituție,conform crora tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern și au prioritate atunci când privesc drepturile omului și sunt mai favorabile decât legile interne, și a aplica dispozițiile art.3 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru aprarea drepturilor și libertților fundamentale ale omului și practica Curții Europeene a Drepturilor Omului, care a stauat prin hotrârea din 30 martie 2004 în cauza Hirst contra Marea Britanie c, interdicția absolut de a vota impus persoanelor condamnate, contravine dispozițiilor sus menționate din protocol. Cum în speț dispozițiile art. 64 lit."a" cod penal, prevd interzicerea automat a dreptului de vot fiind astfel în vdit contradicție cu dispozițiile art. 3 din protocolul nr.1 se impune în cauz în spiritul Convenției și practicii CEDO, ca instanța s verifice și dac se justific excluderea inculpaților din categoria normal a persoanelor cu drept de vot. Cum în speț nu exist nici o legtur între interdicția votului și scopul pedepsei acela de a preveni svârșirea de noi infracțiuni și de a asigura reinserția social a acestora, instanța nu a interzis inculpaților dreptul de a vota ca pedeaps accesorie.

În consecinț, pentru aceste considerente,în temeiul art 71 cod penal s-a aplicat inculpaților numai pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevzute de art. 64 lit."a" teza 2 și lit."b" cod penal a crei executare se suspend de drept conform art 71 alin.5 cod penal pe durata suspendrii condiționate a executrii pedepsei principale.

În temeiul art. 88 cod penal s-a dedus din pedeapsa închisorii pentru fiecare inculpat durata reținerii și arestarea preventiv de la data de 14 mai 2007 și pân la zi.

În temeiul art. 350 alin.3 lit."b" s-a dispus punerea în libertate de îndat a inculpaților.

În cea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei, instanț a lua act de faptul c persoanele vtmate și nu s-au constituit prți civile. În cea ce privește pe partea civil, s-a apreciat c daunele morale în cuantum de 20.000 EURO solicitate de aceasta sunt disproporționate și exagerate în raport de amploarea prejudiciului moral.

Este evident c partea civil a suferit un prejudiciu moral ca urmare a faptului c timp de circa 3 zile a stat cu traficanții, a suportat acte de violenț și amenințri și a fost nevoit s fug, îns acest prejudiciu nu a fost de durat și nu a avut consecințele unei exploatri. În speț, partea vtmat va primi o satisfacție moral și ca efect a condamnrii inculpaților și drept urmare daunele morale se vor acorda în limita necesar refacerii acesteia dup o sptmân stresant petrecut pe drum în afara țrii.

În consecinț în temeiul art. 14 și 346 cod procedur penal și a art. 998 și 1003 cod civil instanța a admis în parte pretențiile civile formulate de partea civil și va obliga inculpații în solidar la plata de daune morale.

În cea ce privește msura indisponibilizrii prin sechestru asigurtor a autoturismului inculpatului marca Mercedes E220, cu nr. de înmatriculare CA 797 CG având serie -A-, instanța a reținut c în cauz acest mijloc de transport nu a servit la comiterea traficului de persoane, deoarece nici una dintre cele trei victime nu a fost transportat cu acest mijloc de transport din țar în strintate.

În aceste condiții bunul sus menționat nu poate forma obiect al confiscrii în aceast cauz. De asemenea s-a constatat c în raport de valoarea redus a prejudiciului reținut, nu se impune nici menținerea sechestrului pentru repararea acestuia.

S-a constatat c deși în prezentul dosar msura sechestrului nu este necesar, totuși instanța nici nu se poate pronunța cu privire la aceast msur nici în sensul menținerii ei și nici în sensul înlturrii.

Analizând actele dosarului, s-a constatat c sechestrul a fost instituit în faza de urmrire penal, etap procesual care a avut ca obiect cercetri privind mai multe fapte de trafic și mai multe persoane, îns indivizibilitatea acestora a fost înlturat ca efect al disjungerii cauzei pentru o parte din fapte și persoane.

Astfel prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei pentru fapte de trafic ce privesc pe, și, persoane care nu se aflau pe teritoriul țrii și în nici nu s-a putut stabili cu certitudine locația în care se afl acestea și nici data revenirii lor în țar.

Prin disjungere cercetrile care formau un tot au fost fragmentate în dou prți componente existând astfel dou dosare componente în dou faze procesuale diferite, de judecat și alta de urmrire penal.

Din verificrile efectuate pân la data pronunțrii, a rezultat c în partea de cauz disjuns cercetrile se afl în curs de desfșurare. În acest context msura asiguratorie luat într-o cauz ce a fost împrțit în dou prin disjungere, nu a fost și nu este necesar prții disjunse și supuse judecții.

Rezult deci c msura este incident pentru restul de fapte și persoane ce fac obiectul urmririi penale și în privința crora instanța nu este sesizat și deci nu are nici o competenț. Astfel la data pronunțrii prezentei sentințe,instanța nu se poate pronunța cu privire la msura sechestrului asigurtor nici în sensul înlturrii și nici al menținerii. Astfel instanța nu are posibilitatea de a cunoaște în ce msur va fi necesar sechestrul pentru partea de cauz disjuns, îns nici în aceast privinț nu poate hotrî.

Dac instanța constatând c sechestru asigurtor nu este necesar în cauz ar dispune ridicarea acestuia, o atare msur produce dezechilibru și afecteaz grav partea de cauz disjuns creia sechestrul îi poate fi necesar fie pentru o eventual confiscare fie pentru latura civil.În acest context soluția instanței ar produce efecte asupra unei cauze cu privire la care nu a fost sesizat.

Pe de alt parte, în prezenta cauz instanța de judecat instanța nu poate s dispun nici menținerea acestuia întrucât o atare menținere nu este necesar pentru partea de cauz aflat în faza de judecat. Pentru aceste motive instanța se afl în imposibilitate de a se pronunța cu privire la ridicarea sechestrului care este o msur unic și care este incident pentru partea de cauz disjuns și rmas în faza de urmrire penal.

Totuși situația poate fii remediat de instanța ierarhic superioar dac pân la ajungerea cauzei în fața acesteia, se vor definitiva cu o soluție cercetrile în partea disjuns și rmas la procuror, ori pe calea separat a contestației prevzut de art 168 cod procedur penal. De asemenea msura va putea fi ridicat fr nici un impediment o dat cu clarificarea cauzei disjunse, chiar de ctre organul care a dispus instituirea ei, pe baza constatrii c nu se mai impune.

În cauz urmeaz s-a constatat c inculpații au fost asistați de avocați aleși la urmrirea penal și cercetarea judectoreasc.

În conformitate cu dispozițiile art 189 cod procedur penal s-a dispus plata onorariilor în cuantum de câte 100 lei RON pentru asistența juridic a victimelor și din fondul special al Ministerului Justiției.

În temeiul art. 191 alin.2 cod penal fiecare dintre inculpați a fost obligat la plata ctre stat a cheltuieli judiciare efectuate de acesta.

Împotriva sentinței penale au declarat apel Parchetul de pe lâng Tribunalul Bac u și apelanții inculpați și.

Prin decizia penal nr. 46/24.03.2009 pronunțat de Curtea de APEL BAC U în dosarul nr- a dispus admiterea apelului Parchetului în ceea ce o privește pe apelanta, respingerea apelului acestei inculpate și disjungerea apelului declarat de apelantul-inculpat precum și a apelului Parchetului în ceea ce îl privește pe acest inculpat.

Decizia a rmas definitiv prin decizia nr. 2167/09 iunie 2009 s-a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta inculpat.

Apelul declarat de Parchetul de pe lâng Tribunalul Bac u privind pe inculpatul se refer mai întâi la un aspect de nelegalitate a sentinței apelate constând în aceea c nelegal a reținut dispozițiile art.76 lit.c ca efect al circumstanței atenuante reținute pentru infracțiunea de trafic de persoane- parte vtmat, întrucât minimul de pedeaps de 3 ani a fost modificat la 5 ani prin OUG 79/05 aprobat prin Legea nr. 287/05, deci cele reținute prevzute de art.76 lit.b penal.

Se invoc și motive de netemeinicie a sentinței sub aspectul dublei a instanței; mai întâi prin aplicarea unei pedepse nejustificat de blânde iar în al doilea rând prin suspendarea condiționat a executrii pedepsei.

Apelantul inculpat prin aprtorul ales a invocat greșita sa condamnare, din probatoriu administrat nu rezult vinovția sa, nu cunoștea decât limba italian și albanez, era doar concubinul coinculpatei.

Asupra apelurilor declarate, atât prin prisma motivelor de apel invocate cât și don oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept în temeiul art. 371 al.2 pr.penal, Curtea reține urmtoarele:

Apelantul inculpat a fost trimis în judecat pentru dou infracțiuni de trafic de persoane-art.12 al.1,2 lit.a din Legea nr. 678/2001 modificat și completat prin Legea nr. 287/2005-parte vtmat -infracțiune consumat, precum și tentativ la aceast infracțiune-parte vtmat.

Din ceea ce privește pe partea vtmat, din declarația și plângerea acesteia, declarația martorilor și, rezult c, coinculpatul în prezența apelantului inculpat a fcut prții vtmate oferta de aoa ngaja la unul din cele 3 restaurante din Italia pe care apelantul le deține, în calitate de barman. Împrejurarea c partea vtmat a cltorit în Italia rezult și din declarațiile martorului, șoferul autocarului, care o cunoștea și pe inculpata. Din declarația aceluiași martor rezult c plata transportului a fost asigurat de cei doi inculpați, care la sosirea în Italia a fost preluat de fratele inculpatului.

Din procesul verbal de recunoaștere dup fotografii, martorul a indicat cu certitudine pe partea vtmat. Martorul arat c se cunoaște bine cu cei doi inculpați și a mai transportat tinere în Italia și cu alte ocazii, la cererea celor doi inculpați.

Partea vtmat a plecat în Italia însoțit și de numita, verișoara inculpatei.

Aceleași împrejurri rezult și din declarația martorei.

Procesul verbal de verificare a intrrilor și ieșirilor din țar ale victimei și ale inculpatei, procesul verbal privind analiza vizelor pentru anul 2007 ale inculpatului, xerocopia de pe pașaportul acestuia coroborate cu procesul verbal de confruntare între inculpat și partea vtmat contureaz și confirm susținerile prții vtmate.

C pretextul plecrii prții vtmate în Italia pentru a lucra la un reastaurant al inculpatului este confirmat și de martorul.

Faț de cele expuse Curtea constat c în mod legal și temeinic prima instanț a reținut vinovția inculpatului pentru svârșirea infracțiunii de trafic de persoane, svârșit în dauna prții vtmate.

Susținerile acestuia c nu cunoștea decât limba italian și cea albanez nu au relevanț în cauz, atâta vreme cât din probatoriul administrat rezult c la discuțiile purtate cu partea vtmat a asistat permanent și coinculpata, care a prezentat prții vtmate oferta mincinoas. De altfel, chiar dac, așa cum se prezint în rechizitoriu inculpata a fost cea care a discutat cu prțile vtmate, pe seama inculpatului a fost pus starea material bun, existența restaurantelor la care ar fi urmat s lucreze partea vtmat.

Ca mijloc de svârșire a infracțiunii, inc. și au folosit atât înșelciunea cu prilejul recrutrii, cât și ulterior, precum și alte forme de constrângere, cum ar fi servitutea unor datorii, prin avansarea sumelor de bani necesare deplasrii la destinație și constrângerea prin exercitarea de violențe și amenințri în scopul determinrii practicrii prostituției, scop cu nu a fost îns realizat.

Din materialul probator rezult, dincolo de orice dubiu, c toate prțile vtmate, în momentul recrutrii, se aflau într-o situație socio-economic special, pe fondul creia propunerile avansate de inculpați au prins cu ușurinț rdcini având în vedere c sunt persoane extrem de tinere, lipsite de experienț de viaț, lipsite de venituri și încântate de oportunitatea obținerii unor salarii mult peste posibilitțile pe care le-ar fi avut în România, în raport cu pregtirea lor și mediul din care provin, aspecte speculate de inculpați, înc din momentul recrutrii acestora.

Înșelciunea, ca principal mijloc folosit de inc. și în realizarea elementului material al laturii obiective, const în activitatea de inducere în eroare a persoanelor vtmate prin prezentarea inculpatului ca și "patron" și "om de afaceri" în Italia, și amgirea victimelor cu false promisiuni privind locurile de munc bine pltite și condițiile de cazare și hran, gratuite.

Din modul de concepere și organizare a activitții infracționale, rezult, dincolo de orice îndoial rezonabil, c inc. și au urmrit s obțin realizarea unor venituri din exploatarea sexual a persoanelor recrutate, de vreme ce dup ce acestea ajungeau la destinație fiind preluate de inculpați, li se aducea la cunoștinț c trebuie s practice prostituția pentru ca inculpații s-și recupereze cheltuielile avansate pentru deplasarea lor in Italia, pentru cazare și hran și chiar s obțin și un profit.

Având în vedere c este pe deplin dovedit vinovția apelantului, apelul acestuia urma fi respins ca nefondat.

Cu privire la apelul declarat de Parchet sub primul motiv de netemeinicie referitor la cuantumul sczut al pedepselor aplicate și suspendarea lor condiționat, Curtea constat c acesta este nefondat.

Ca s-și poat îndeplini funcțiile care îi sunt atribuite în vederea realizrii scopului su și al legii, pedeapsa trebuie s corespund sub aspectul naturii și duratei, atât gravitatea faptei și potențialului de pericol social pe care îl reprezint în mod clar persoana infractorului cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

În raport de limitele de pedeaps prevzute de legea special se apreciaz c, cuantumul pedepsei stabilite corespunztor gradului de pericol social al faptelor comise chiar dac acesta este stabilit sub limita inferioar prevzut de lege.

Așa cum corect a apreciat prima instanț, deși a existat scopul exploatrii, acesta nu a fost realizat. Partea vtmat a stat în Italia 10 zile, timp în care nu s-a prostituat datorit refuzului su categoric, iar faț de persoana vtmat infracțiunea a rmas în faz de tentativ. Inculpatul nu a realizat nici un profit în urma svârșirii faptelor, nu are antecedente penale, aspecte care au îndreptțit prima instanț, faț de caracterul izolat și nu de îndeletnicire, s rețin circumstanțe atenuante și s suspende condiționat executarea pedepsei.

Aplicarea unei pedepse severe, disproporționate în raport de circumstanțe reale ce privesc fapta și circumstanțe personale ale inculpatului, nu sunt de natur s realizeze nici scopul educativ, nici scopul preventiv al pedepsei așa cum este reglementat de art.52 penal.

Este adevrat c fenomenul traficului de persoane în România a luat amploare, dar aplicarea unei pedepse excesive numai pe criteriul limitelor în creștere ale fenomenului traficului de persoane, nu va duce la diminuarea acestuia.

Diminuarea acestui fenomen poate fi determinat în aceeași msur ca și individualizarea pedepsei, de promptitudinea descoperirii acestei infracțiuni și de punerea în executare a sancțiunii aplicate, care va avea atât valențe educative faț de subiecți cât și ecou pozitiv în rândul opiniei publice.

La argumentele reținute de prima instanț, Curtea reține și faptul c apelantul a fost privat de libertate prin arest preventiv o J de an, de la 14.05.2007 și pân la 20.12.2007, fapt ce contribuie în opinia Curții, ca inculpatul s conștientizeze gravitatea faptelor și s-și îndrepte conduita.

Așa fiind motivul de netemeinicie invocat de Parchet nu poate fi reținut.

În schimb este fondat motivul de nelegalitate invocat de Parchet cu privire la greșita reținere a dispozițiilor art.76 lit.c penal. Fapta de trafic de persoan svârșit în dauna prții vtmate a fost svârșit în ianuarie 2007, când minimul de pedeaps pentru infracțiunea de trafic de persoan prevzut de art.12 al.1,2 lit.a din Legea nr. 678/2001 era de 5 ani(modificat fiind prin OUG 76/05 aprobat prin Legea nr. 287/2005.

Va admite apelurile numai sub acest aspect, va desființa sentința apelat, reținând dispozițiile art.76 lit.b penal ca efect al circumstanțelor atenuante.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Vzând și dispozițiile art.192 al.3 pr.penal,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

-DECIDE -

În baza art379 pct.2 lit.a pr.penal admite apelurile declarate de apelanții Parchetul de pe lâng Tribunalul Bac u și de apelantul-inculpat împotriva sentinței penale nr. 646/20.12.2007, pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr- numai cu privire la greșita reținere a dispozițiilor art.76 lit.c penal în loc de art.76 lit.b penal.

Dispune desființarea sentinței penale atacate.

Reține cauza spre rejudecare și pe fond:

Înltur aplicarea art.76 lit.c penal și reține dispozițiile art.76 lit.b penal la infracțiunea de trafic de persoane, prevzut de art.12 alin.1,2 lit.a din Legea nr. 678/2001-parte vtmat.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Dispune plata din fondurile a sumei de 80 lei ctre Baroul Bac u-aprtor oficiu, pentru partea vtmat.

În temeiul art.192 al.3 pr.penal cheltuielile judiciare ctre stat rmân în sarcina acestuia.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțat în ședinț public, azi, 10.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECTOR,

- - - -

GREFIER,

- -

Red.

Red.

Tehnored. / 16.11.2009

3 ex.

Președinte:Monica Vadana
Judecători:Monica Vadana, Gabriel Crîșmaru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 131/2009. Curtea de Apel Bacau