Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 162/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 162/
Ședința publică din data de 16 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu judecător
JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul G, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, împotriva sentinței penale nr. 217 din 02 iunie 2008 Tribunalului Vrancea.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 02 2008 și au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 09 2008, la data de 12 2008, apoi la data de 16 2008.
După deliberare,
CURTEA
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 217 din 02 iunie 2006 Tribunalului Vranceaa fost condamnat inculpatul G pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată prev.de art. 12 alin.1 din Legea 678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 pen. la 5 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și e pen.
I s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și e pen. în condițiile prev.de art.71 pen.
S-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului dispusă în lipsa inculpatului prin încheierea din 11.01.2008 a Tribunalului Vrancea, măsură nepusă în executare.
A fost obligat inculpatul la plata daunelor morale către părțile civile, după cum urmează:
-la plata sumei de 2500 lei RON, către partea civilă G;
-la plata sumei de 5000 lei RON, către partea civilă;
-la plata sumei de 5000 lei RON, către partea civilă;
-la plata sumei de 6000 lei RON, către partea civilă;
-la plata sumei de 2800 lei RON, către partea civilă;
-la plata sumei de 10.000 lei RON, către partea civilă și la plata sumei de 6.000 lei RON, către partea civilă.
A fost obligat inculpatul la 3000 lei, cheltuieli judiciare către stat.
S-a dispus ca onorariile apărătorilor din oficiu, în sumă totală de 1050 lei, să fie avansate din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință s-au reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Vrancea cu nr. 52/D/P/2007 din 06.03.2008 a fost trimis în judecată inculpatul G, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de persoane în formă continuată prev. de art.12 alin.1 din Legea 678/2001, cu aplic. art.41 alin.2 pen, constând în aceea că în cursul lunii mai 2007, în baza aceleiași hotărâri infracționale a racolat 10 persoane de etnie rromă, respectiv: G, sub promisiunea oferirii unor locuri de muncă în agricultură în Italia; le-a înlesnit apoi transportul în această țară pentru ca ulterior, prin acte de amenințare și violență să le exploateze, obligându-le să cerșească în folosul său exclusiv, obținând astfel importante sume de bani ( în total 9317 Euro ).
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr- din 07.03.2008.
Părțile vătămate, u G, și, fiind audiate au declarat, în condițiile prev. de art. 15 cod proc.penală, că se constituie părți civile în cauză, solicitând obligarea inculpaților G la plata unei sume de bani, cu titlu de daune morale.
Inculpatul G nu a putut fi audiat, întrucât s-a sustras atât urmăririi penale cât și cercetării judecătorești.
Acesta a avut cunoștință despre desfășurarea procesului penal deoarece apărarea și-a asigurat-o prin avocați aleși iar la termenul de judecată au fost prezenți tatăl și fratele inculpatului, care au și fost audiați de către instanță.
În timpul urmăririi penale, prin încheierea din 11.01.2008 a Tribunalului Vranceas -a dispus, în lipsă, arestarea preventivă a inculpatului G, pe o perioadă de 30 de zile. Mandatul de arestare nu a fost încă pus în executare, din motivele arătate mai sus.
Analizând probele administrate în cauză instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La începutul lunii mai 2007, inculpatul G s-a deplasat în orașul, Jud. V, la familia și, pe care o cunoștea de mai mult timp.
Inculpatul le-a spus soților că este în căutare de persoane care sunt dispuse să lucreze în Italia, în agricultură, la cules de fructe.
Prin intermediul soților inculpatul a contactat pe u G, și, propunându-le tuturor să meargă la muncă în Italia, la cules de fructe, promițându-le că le va suporta cheltuielile de transport, că le va asigura cazarea, urmând că din banii câștigați ulterior de muncă în Italia, să-i restituie toate aceste cheltuieli.
Toate aceste persoane inclusiv soții, s-au încrezut în promisiunile inculpatului și au acceptat propunerea acestuia de a merge în Italia la muncă.
Pentru a le câștiga și mai mult încrederea inculpatului a dat victimelor infracțiuni diferite sume de bani, cuprinse între 50 și 70 lei și produse alimentare, stabilind că în zilele următoare să plece toți în Italia.
Astfel, victimele infracțiunii au fost preluate de inculpat din orașul și transportați cu un microbuz la locuința sa din satul, comuna, jud. B, iar de aici cu un alt microbuz victimele au fost transportate peste aproximativ 2 zile în Italia în orașul.
În orașul victimele au fost cazate la periferia orașului într-un spital dezafectat, în condiții improprii de locuit, insalubre și fără utilități. Deși și-au exprimat nemulțumirea victimele au fost nevoite să accepte aceste condiții.
A doua zi inculpatul și-a amenințat victimele că nu vor merge la cules de fructe așa cum le-a promis, și că vor merge în orașul unde vor cerși pentru a-și achita datoriile.
Victimele, dându-și seama că au fost înșelați de către inculpat, au protestat, refuzând să meargă la cerșit. In cele din urmă, victimele s-au conformat, întrucât se aflau într-o țară străină, nu cunoșteau limba italiană, nu aveau bani și mai ales se temeau de riposta inculpatului și a altor persoane cu care acesta se afla.
Încă din prima zi, inculpatul a transportat victimele cu mijloace de transport în comun în orașul, le-a plasat în diferite locuri din oraș pentru a cerși și le-a instruit cum să procedeze pentru a câștiga cât mai mulți bani.
Și în perioada următoare victimele au fost obligate să cerșească câte 12-14 ore pe zi, iar sumele obținute din cerșit erau predate zilnic inculpatului. Deoarece inculpatul considera că se obțin puțin bani ori că victimele nu-i predau toți banii obținuți, acesta, deseori își exprima nemulțumirea față de victime, le certa, le adresa amenințări și chiar le lovea.
Potrivit declarațiilor victimelor, inculpatul le-a asigurat acestora hrană insuficientă și de proastă calitate, le-a supravegheat atât personal cât și prin intermediul altor persoane necunoscute, le-a luat toți banii obținuți din cerșit, notându-și într-un carnețel sumele de bani luați de la fiecare victimă, le-a amenințat cu moartea și le-a lovit când acestea refuzau să-i predea toți banii obținuți din cerșit ori cheltuiau din acești bani pentru nevoi personale.
Datorită condițiilor inumane care erau ținuți victimele, a vârstei și a stării de boală, după aproximativ trei săptămâni victima G leșinat pe stradă.
În aceste condiții inculpatul a hotărât să îl trimită în România, suportând totodată costul biletului de transport.
După aproximativ trei săptămâni, victimele și au fugit de la inculpat, găsindu-și de lucru într-o localitate din apropierea orașului Milano.
Gestul acestor victime a fost urmat după aproximativ o lună și J și de victimele, și, care au reușit să fugă într-o localitate din apropierea orașului și după ce au obținut niște bani din cerșit, s-au întors în țară după aproximativ o săptămână.
Victimele, și au fost abandonate de inculpat după aproximativ două luni de zile, într-un parc din or. Deoarece nu aveau nici un, aceste victime au mai cerșit încă două zile iar cu banii obținuți s-au întors în țară.
Potrivit declarațiilor date de victime atât în timpul urmăririi penale cât și în timpul cercetării judecătorești, inculpatul și-a însușit toți bani pe care victimele le-au obținut din cerșit, aproximativ 9000 Euro. Evident această sumă nu a putut fi stabilită cu exactitate.
S-a arătat că din situația de fapt reținută în baza probelor administrate rezultă că inculpatul a urmărit, încă de la început, să racoleze persoane sărace, cu un grad redus de cultură și pregătire școlară și profesională, pentru a le transporta în Italia și a le obliga să cerșească pentru el, obținând în acest mod venituri ilicite.
S-a arătat că acțiunile de traficare prezentate mai sus au fost realizate de inculpat folosind mijloace diverse și eficiente în raport cu momentul și împrejurările concrete în care se afla, la început, prin înșelarea victimelor oferindu-le perspectiva unui loc de muncă și obținerii unor venituri mari iar apoi, prin diferite forme de constrângere, cum ar fi: observații directe, amenințări din ce în ce mai grave și chiar lovirea victimelor.
S-a apreciat că atât situația de fapt reținută mai sus cât și vinovăția inculpatului sunt dovedite prin următoarele mijloace de probă:
1.- declarațiile victimelor.
- u G ( filele 36-44 dosar urmărire penală și filele 27-28 dosar fond) unde precizează condițiile în care a fost racolat de către inculpat, condițiile în care au fost transportate și în care au fost nevoiți să cerșească în Italia și sumele obținute din cerșit și însușite de inculpat cât și împrejurările în care a fost trimiși în țară de către inculpat;
-, în vârstă de 72 ani ( filele 6-11 dosar urmărire penală și filele 24-26 dosar fond) care confirmă împrejurările în care au fost racolați și transportați în Italia, care observă condițiile în care au fost cazați și apoi obligați să cerșească pentru inculpat, care arată că obține din cerșit aproximativ 100 Euro zilnic, bani pe care-i preda inculpatului și care confirmă comportamentul agresiv al inculpatului față de cei care nu-i predau toți banii și față de cei care nu obțineau mai mulți bani din cerșit.
- și (filele 21-34 dosar urmărire penală și filele 31-34 dosar fond) care arată în ce condiții se deplasau la locul unde erau repartizați să cerșească, programul care li se impunea de inculpat, modul cum erau supravegheați de inculpat, sumele pe care le obțineau din cerșit și care erau încasați de inculpat, cât și violențele exercitate de inculpat asupra lor;
- și ( filele 46-54 și 62 dosar urmărire penală și filele 36-37 dosar fond) în care se arată în plan metodele cât și împrejurările în care inculpatul amenința pe victime;
- și (filele 56-61 și 13-19 dosar urmărire penală și filele 38-41 dosar fond) care în plus, precizează violențele pe care le-a exercitat inculpatul asupra lor și asupra celorlalți, sumele pe care le obține din cerșit și pe care le însușea inculpatul atît și împrejurările în care s-au întors în țară.
- ( filele 64 dosar urmărire penală și filele 18-19 dosar fond) care se coroborează cu declarațiile celorlalte victime.
2.- declarațiile martorilor u ( filele 60-61 dosar fond ); (fila 62 dosar fond)
Instanța a audiat la cerere în apărarea inculpatului martorii (filele 63-64 dosar fond) și ( fila 65 dosar fond).
S-a arătat că declarația martorei ( (sora inculpatului G ) nu poate fi reținută deoarece este contradictorie, nesinceră și nu se coroborează cu restul materialului probator al cauzei.
Instanța a reținut declarația martorului doar sub aspectul elementelor de circumstanțiere privind persoana inculpatului.
S-a precizat că în drept, faptele inculpatului G, care în cursul lunii mai 2007, în baza aceleiași rezoluțiuni infracționale, a racolat un număr de 10 persoane sub promisiunea oferirii de locuri de muncă în agricultură în Italia, le-a înlesnit apoi transportul în această țară, pentru ca ulterior prin acte de amenințare și violență să le exploateze timp de aproximativ două luni prin obligarea victimelor la practicarea cerșetoriei în folosul său, obținând în acest mod aproximativ 9000 Euro, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, în formă continuată, prev. de art. 12 alin.1 din Legea 678/2001, cu aplic. art. 41 al.2 cod penal.
Cu privire la individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere gravitatea deosebită a faptelor săvârșite de inculpat, împrejurările și mijloacele folosite de inculpat, urmările produse și cele care se puteau produce cât și persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, este căsătorit, are cinci copii și lucrează sporadic în diverse țări din spațiul european comunitar.
Instanța a avut în vedere că inculpatul s-a sustras atât urmăririi penale cât și cercetării judecătorești.
În raport de aceste elemente de individualizare, instanța a apreciat că în cauză scopul și funcțiile pedepsei pot fi realizate în mod eficient aplicând inculpatului a pedepsei privativă de libertate, într-un cuantum orientat spre limita minimă prevăzut de textul incriminator.
Pentru aceleași motive instanța a apreciat ca necesară și pedeapsa complementară, constând în interzicerea exercitării de către inculpat a drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit.a teza a II-a, b și e Cod penal, pe o durată de 4 ani, după exercitarea pedepsei principale.
În conformitate cu disp. art. 71 cod penal, instanța a precizat că va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit. a teza a II-a, b și e Cod penal, pe durata executării pedepsei închisorii.
Instanța, având în vedere că se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive împotriva inculpatului a dispus în conf. cu disp. art. 350 alin.1 cod proc.penală menținerea acestei măsuri preventive.
Pe latura civilă, instanța a constatat că victimele u Gh., și s-au constituit părți civile și au solicitat obligarea inculpaților la plata daunelor morale, după cum urmează:
- în sumă de 2500 lei către partea civilă u G:
- în sumă de 5000 lei, către partea civilă;
- în sumă de 5000 lei către partea civilă;
- în sumă de 6000 lei către partea civilă;
- în sumă de 800 Euro, către partea civilă;
- în sumă de 10000 lei către partea civilă;
- și, în sumă de 6000 lei către partea civilă.
În baza probelor administrate, instanța având în vedere condițiile inumane în care inculpatul le-a cazat pe victime în Italia, și le-a obligat să cerșească pentru el având în vedere comportamentul agresiv al inculpatului față de victime, umilințele suferite de către acestea, s-a apreciat că victimele au suferit și un prejudiciu moral.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul G criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea apelului, inculpatul a precizat că nu le-a indus în eroare pe cele șapte părți vătămate, arătându-se că inițial inculpatul a discutat cu și soția acestuia care, știind că inculpatul lucrează în străinătate l-au rugat să-i ajute să-și găsească un loc de muncă, înțelegerea fiind ca inculpatul să le dea informațiile corespunzătoare întrucât anterior a lucrat în Italia și Spania și nicidecum acesta nu i-a păcălit, în sensul că i-a dus în Italia și în loc să le caute loc de muncă i-a obligat să cerșească.
S-a mai arătat că părțile vătămate nu au vrut să meargă să muncească în Italia, pentru că acestea nu au muncit niciodată în România, nu au nici un fel de bunuri materiale, iar așa cum arată nu crede că cineva le-ar fi angajat.
S-a mai precizat că nu se poate reține vinovăția inculpatului doar pe baza declarațiilor date de către părțile vătămate, arătându-se că acestea au fost induse în eroare la începutul cercetărilor penale de către un ofițer de poliție, care le-a făcut diverse promisiuni și ca urmare acestea au dat declarații în defavoarea inculpatului.
S-a mai susținut că dacă la urmărirea penală s-ar fi ascultat martorii în apărarea inculpatului, situația ar fi fost cu totul alta și nu s-ar mai emis mandat de arestare în lipsă.
Față de toate acestea s-a solicitat admiterea apelului promovat, desființarea sentinței penale pronunțate de instanța de fond și în rejudecare să se reducă sancțiunea aplicată inculpatului de Tribunalul Vrancea, iar modalitatea de executare să nu fie privativă de libertate.
În apel s-a procedat la audierea inculpatului, având în vedere că acesta nu a fost audiat nici în faza urmăririi penale, nici cu ocazia soluționării în fond a cauzei, întrucât s-a sustras, mandatul de arestare emis pe numele acestuia fiind pus în executare la data de 4.09.2008 - după pronunțarea sentinței apelate.
În declarația dată inculpatul a negat comiterea faptei reținute în sarcina sa, arătând că la el acasă au venit și și l-au rugat să îi ajute să-și găsească loc de muncă în Italia, iar el trebuia să plece cu familia în Spania să muncească acolo.
Inculpatul a mai arătat că a plecat împreună cu soții și alte șase persoane, al căror nume nu-l cunoaște și pe care le-a întâlnit prima oară în autocar, în Italia s-au despărțit întrucât el a plecat mai departe în Spania și nu-și explică de ce a fost denunțat de către persoanele care se presupune că le-ar fi traficat.
În apărarea inculpatului, au fost audiați martorii (șoferul autocarului), G și R, consăteni de-ai inculpatului care au mers împreună cu acesta și cu părțile civile.
Apelul formulat nefondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, se constată că hotărârea primei instanțe e legală și temeinică.
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptei și vinovăția inculpatului pe baza unei analize complete a materialului probator administrat în cauză.
Contrar susținerilor inculpatului, considerăm că la dosarul cauzei există probe ce atestă comiterea de către acesta a infracțiunii prev. de art. 12 alin. 1 din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, respectiv declarațiile părților vătămate ( G, ), declarații ce nu sunt singulare și se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cursul cercetării judecătorești:,. Toți acești martori audiați în cursul cercetării judecătorești precizând în depozițiile lor că știu despre promisiunea pe care inculpatul le-a făcut-o părților vătămate de a le duce la muncă în Italia în agricultură, declarațiile acestor martori coroborându-se cu declarațiile constante ale părților vătămate.
Martorii au arătat în depozițiile lor că știindu-l pe inculpatul G i-au atras atenția să nu-și bată joc de părțile vătămate și nu cumva să nu-și respecte promisiunea de a le duce la muncă în Italia în agricultură, pentru că aceste părți vătămate sunt persoane fără mijloace materiale de subzistență și sunt persoane necăjite. Martorii, au arătat împrejurările în care victimele au fost racolate, promisiunile inculpatului față de victime cu privire la scopul deplasării, condițiile de lucru și veniturile ce le vor obține, cât și urmările suportate de părțile vătămate și membrii familiilor acestora în plan material și moral.
Cu privire la susținerile inculpatului, în sensul că nu a fost prezent la urmărirea penală și nu a avut posibilitatea să-și administreze probe în apărare, reținem că nu pot fi luate în considerare atâta timp cât inculpatul a avut avocat ales și a solicitat probe ce au fost administrate.
Astfel, chiar dacă inculpatul nu a fost prezent personal și nu a fost audiat de organele de urmărire penală, din actele dosarului rezultă că acesta a avut apărător ales în această fază a procesului penal care a propus probe în apărarea sa, probe ce au fost administrate. În cursul urmăririi penale au fost audiați martorii R, R G, G, dar acești martori nu au făcut nicio referire la activitatea infracțională a inculpatului și au arătat în mod expres că ei nu cunosc nimic despre ceea ce s-a întâmplat în prezenta cauză.
Nici probele administrate în cursul cercetării judecătorești nu vin cu nimic în apărarea inculpatului. Astfel, în ce privește declarațiile martorilor și, apreciem că în mod corect nu au fost reținute de prima instanță, argumentele primei instanțe fiind corecte.
În ceea ce privește martorii audiați în apel, respectiv, G și R, apreciem, că nici aceste depoziții nu pot fi reținute, cele declarate neputând fi folosite în favoarea inculpatului.
Probele administrate în apel conțin mențiuni contradictorii, și aici avem în vedere declarația martorului G, care spune că nu a discutat cu ceilalți pasageri, dar după câteva minute revine și spune că acele persoane i-au spus că merg la cerut în Italia. Totodată, șoferul autocarului a precizat că nu a asistat la nicio discuție pe care a avut-o inculpatul cu cei care îl însoțeau, arătând că el doar cu Gav orbit și acesta i-a spus că dorește să ajungă în Spania cu familia sa.
Singurul care precizează că le-a auzit pe părțile vătămate vorbind în autocar și a înțeles că mergeau la cerșit e martorul R, dar depoziția acestuia e singulară și e combătută de celelalte probe administrate în cauză, și totodată acesta a arătat că după ce s-au dat jos din autocar la, nu s-a mai întâlnit în Italia cu părțile vătămate, deci nu știe practic ce s-a întâmplat acolo.
În concluzie, apreciem că prima instanță a conchis corect cu privire la vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane. Din toate probele administrate rezultă că inculpatul a urmărit să racoleze persoane cu un grad redus de cultură și pregătire școlară și profesională pentru a le transporta în Italia și a le obliga să cerșească pentru el.
Pentru a-și atinge scopul, inculpatul a adus victimele într-o totală dependență față de el și în situația de a nu se putea împotrivi, acestea trezindu-se într-o țară străină, necunoscând limba și fără mijloace de existență, singura alternativă era aceea de a se supune cerințelor inculpatului.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, apreciem că pedeapsa aplicată e just individualizată și nu se impune o reducere a acesteia, prima instanță ținând cont de natura infracțiunii, modalitatea concretă de săvârșire, numărul mare de acte materiale, urmările produse cât și cele care se puteau produce, cât și de persoana inculpatului care s-a sustras urmăririi penale cât și cercetării judecătorești, mandatul de arestare fiind pus în executare abia după pronunțarea sentinței apelate.
Apreciem, totodată, că prima instanță a procedat și la o stabilire corectă a modalității de executare a pedepsei prin privare de libertate, considerând că scopul pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal poate fi atins prin executarea efectivă a acesteia.
Față de cele de mai sus se va respinge apelul promovat ca nefondat.
Întrucât inculpatul a fost cercetat și judecat în stare de arest preventiv, față de soluția pronunțată pe fond și față și de faptul că și în prezent se mențin temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, respectiv cele prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, se va menține starea de arest în conformitate cu art. 383 alin. 11Cod procedură penală ref. la art. 350 Cod procedură penală.
Se va deduce din pedeapsa aplicată durata arestării preventive conform art. 383 alin. 2 Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, apelul inculpatului G (poreclea "", fiul lui și, născut la data de 05.02.1965 în comuna, județul B, CNP -, cu domiciliul în comuna, sat, județul B, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva sentinței penale nr. 217 din 02 iunie 2008 Tribunalului Vrancea.
În baza art. 383 alin. 11în ref. la art. 350 Cod procedură penală, menține starea de arest a inculpatului
OGPotrivit art. 383 alin. 2 Cod procedură penală, deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 04.09.2008 la zi.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Suma de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu ( -) pentru inculpat de la termenul de judecată din 18.09.2008 va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul Galați.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul inculpat G, deținut în Penitenciarul Galați, și intimata parte civilă, domiciliat în, - nr. 11, județul V, și de la pronunțare pentru intimatele părți civile G, și .
Pronunțată în ședință publică azi, 16 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
Grefier,
Red. -/31.12.2008
Tehnored. /3 ex./09.01.2009
Fond:
Președinte:Daniela Liliana ConstantinescuJudecători:Daniela Liliana Constantinescu, Mariana Cristache
