Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 19/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- - Art. 12 - Legea nr. 678/2001 -
(Număr în format vechi 79/MF/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 19
Ședința publică de la 23 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
- - - - PREȘEDINTE SECȚIE
GREFIER: - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
******************************
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ și de către inculpații, aflați în stare de libertate, trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 188D/P/2005 pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin OUG nr. 75/2005 cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin OUG nr. 79/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2.Cod Penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod Penal, cu aplicarea art. 37 lit. a împotriva Cod Penal deciziei penale nr. 109 din 13 decembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL DOLJ - Secția pentru Minori și familie în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții - inculpați, ambii personal și asistați de apărători aleși, avocat și avocat, lipsind părțile vătămate,.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
În raport de dispozițiile art. 378 alin. 11Cod procedură penală interpretat și aplicat raportat la exigențele jurisprudenței CEDO, art. 6 Cod procedură penală și art. 6 paragraf 1,3 din CEDO pentru garantarea dreptului la apărare, instanța îi înștiințează pe apelanții - inculpați că au dreptul de a fi ascultați, de a da declarație, că au dreptul de a nu face declarație, atrăgându-li-se atenția că în situația în care vor să dea declarație trebuie să declare tot ceea ce știu.
Apelanții - inculpați arată că sunt de acord să dea declarație.
Față de dispozițiile legale de mai sus, instanța procedează la ascultarea apelanților - inculpați și, în prezența apărătorilor aleși, avocat și avocat, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Curtea, pune în discuție din oficiu nulitatea hotărârii primei instanțe prevăzută de art. 197 alin. 2 Cod procedură penală dat fiind faptul că dezbaterile au avut loc în ședință nepublică deși inculpatul minor nu a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 678/2001.
Reprezentantul Ministerului Public susține că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive: un prim motiv îl constituie faptul că instanța de judecată în mod greșit a dispus revocarea grațierii pentru întreaga pedeapsă de 1 an și 5 luni închisoare pentru inculpatul, ci trebuia să dispună numai revocarea restului de pedeapsă rămas neexecutat și nu întreaga pedeapsă.
Un al doilea motiv îl constituie faptul că pentru inculpata greșit s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, întrucât potrivit art. 109 alin. 3 Cod penal minorilor nu le este aplicabilă pedeapsa complementară.
Un al treilea motiv îl constituie faptul că nu s-a dispus confiscarea sumelor de bani obținute în urma săvârșirii infracțiunii.
Un al patrulea motiv îl constituie faptul că la data când a avut loc judecata în fond ședința a fost nepublică, iar ședința era publică, astfel încât s-au încălcat dispozițiile art. 197 alin. 2 Cod procedură penală privind publicitatea ședinței de judecată care este lovită de nulitate absolută.
Pe cale de consecință solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Avocat pentru apelanții - inculpați și într-o primă teză solicită să se aibă în vedere dispozițiile privind nulitatea actelor de procedură, într-o a doua teză, în situația în care se vor analiza pe fond motivele de apel să se aibă în vedere atât cererea de probatorii cât și cererea de schimbare a încadrării juridice.
În ceea ce privește prima teză solicită trimiterea cauzei spre rejudecare către instanța de fond.
Avocat pentru apelanții - inculpați și, învederează că pune aceleași concluzii, respectiv într-o primă teză solicită să se aibă în vedere dispozițiile privind nulitatea actelor de procedură, într-o a doua teză, în situația în care se vor analiza pe fond motivele de apel să se aibă în vedere atât cererea de probatorii cât și cererea de schimbare a încadrării juridice.
Solicită trimiterea cauzei spre rejudecare către instanța de fond.
Apelantul - inculpat având ultimul cuvânt în raport de dispozițiile art. 377 alin. 4 Cod procedură penală arată că își însușește concluziile apărătorilor.
Apelanta - inculpată având de asemenea ultimul cuvânt în raport de dispozițiile art. 377 alin. 4 Cod procedură penală arată că își însușește concluziile apărătorilor.
CURTEA:
Asupra apelurilor declarate;
Prin sentința penală nr. În baza art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată și completată prin OUG 79/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art. 75 lit. c și Cod Penal art. 37 lit. a
Cod PenalA fost condamnat inculpatul, CNP:--, fiul lui și, născut la 29.08.1980 în C, domiciliat în C, str. - -, - 18,. 2,. 15, județul D, studii:-12 clase, student la Facultatea de Științe " " din C, căsătorit, recidivist, la pedeapsa de 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod Penal, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 7 din Legea 543/2002
S-a revocat beneficiul grațierii condiționate privind executarea pedepselor de 1 an închisoare și de 5 luni închisoare, aplicate prin nr. 5143/11.11.2002 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă prin nr. 768/02.06.2003 a Curții de APEL CRAIOVA, precum și a pedepsei de 3.000.000 ROL amendă penală, aplicată prin nr. 4561/12.11.2001 a Judecătoriei Craiova.
S-au contopit aceste trei pedepse, de 1 an închisoare, de 5 luni închisoare și de 3.000.000 ROL amendă penală, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare, pe care o alătură pedepsei din prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute în finalpedeapsa de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod Penal, după executarea pedepsei principale.
interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b pe Cod Penal durata prev. de art. 71.
Cod PenalÎn baza art. 36 alin. 3 și 88.
Cod PenalS-a dedus din pedeapsa finală perioada efectiv executată de la 15.06.2002 la 03.06.2003 și perioada arestului preventiv din prezenta cauză de la 21.11.2005 la 19.01.2006.
În baza art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată și completată prin OUG 79/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art. 99 și urm.
Cod PenalA condamnat pe inculpata, CNP:--, fiica lui și, născută la 04.02.1987 în C, domiciliată în C, str. - -, - 18,. 2,. 15, județul D, studii:-11 clase, fără ocupație, căsătorită, fără antecedente penale, lapedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod Penal, după executarea pedepsei principale.
S-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b pe Cod Penal durata prev. de art. 71.
Cod PenalÎn baza art. 191.
C.P.P.A obligat pe inculpata la 500 RON, cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul la 683,4 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care 98,4 RON reprezintă contravaloarea Raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/13614/2005 întocmit de IML " Minovici" B, la urmărirea penală, iar 85 RON, reprezintă contravaloarea Raportului de expertiză psihiatrico-legală nr. 597/09.05.2007-18.05.2007 întocmit de IML T, în faza de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 27.02.2006, s-a înregistrat pe rolul Secției Penale a Tribunalului Dolj, Rechizitoriul din data de 27.02.2006 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Dolj, pronunțat în dosarul nr. 188D/ P/2005, prin care au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată, prev. și ped. de art.12 alin.1 lit.a, alin.2 lit.a din Lg. 678/2001, modificată și completată prin OUG 79/2005, cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, modificată și completată prin OUG 79/2005, cu aplic. art.41 alin.2 Cod Penal, cu aplic. art.75 lit.c Cod Penal, cu aplic. art.37 lit.a și Cod Penal pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată, prev. și ped. de art.12 alin.1 lit.a, alin.2 lit.a din Lg. 678/2001, modificată și completată prin OUG 79/2005, cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, modificată și completată prin OUG 79/2005, cu aplic. art.41 alin.2 Cod Penal,în final cu aplic. art.99 și următoarele din
Cod PenalPrin același rechizitoriu, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, pentru săv. infr. prev. de art. 12 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată și completată prin OUG 79/2005, neînceperea urmăririi penale față de, pentru săv. infr. prev. de art. 20 rap. la art. 197 alin. 1.Cod Penal și disjungerea cauzei față de și continuarea cercetărilor pentru săv. infr. prev. de art. 12 din Legea 678/2001, modificată și completată prin OUG 79/2005.
În fapt, prin rechizitoriu, s-a arătat că:In perioada mai 2004-ianuarie 2005, inculpatul și inculpata (minoră la aceea dată), sub promisiunea mincinoasă a găsirii unui loc de muncă licit, au racolat și transportat în Italia pe părțile vătămate, și, pe care le-au obligat să se prostitueze în folosul lor.
Din materialul de urmărire penală rezultat că inculpatul și inculpata le-au promis părților vătămate că vor lucra într-o pizzerie, proprietatea numitei, sora inculpatului, stabilită în localitatea -Italia. In realitate, propunerea inculpaților era mincinoasă, făcută pentru determinarea părților vătămate de a accepta să meargă în Italia, în scopul ascuns, de a fi obligate la practicarea prostituției.
Numita nu a avut și nu are în proprietate, în administrare o pizzerie sau o astfel de ocupație, aceasta fiind stabilită în localitatea, situată în apropierea orașului din Italia și căsătorită cu un cetățean albanez.
Discuțiile dintre inculpat, inculpată și părțile vătămate au avut loc și în prezența martorului și a numitului, confirmând starea de fapt expusă de părțile vătămate.
De asemenea, martorul de bună-credință (rezident în Italia), cel care le-a transportat în Italia, cu autoturismul, marca Ford, cu numărul CN -, pe părțile vătămate, și, însoțite de cei doi inculpați, a relatat că în autoturism s-a discutat că părțile vătămate merg la muncă în Italia, la o pizzerie ce aparține surorii inculpatului și nu a auzit ca cineva să vorbească despre prostituție.
După ce au ajuns în orașul, părțile vătămate au fost cazate de numita, într-o garsonieră, despre care a afirmat că îi aparține, iar pașapoartele le-au fost reținute de inculpatul.
Părțile vătămate au fost obligate de inculpat și de, să se prostitueze, fiind transportate zilnic în apropierea localității, unde cei doi le indicau locuri fixe, situate pe stradă și le dădeau prezervative, fixându-le și tariful pe care trebuiau să-1 perceapă de la fiecare client, între 20 și 40 euro. Pe timpul cât părțile vătămate se aflau în stradă și practicau prostituția, erau supravegheate de către și de inculpat, iar la sfârșitul fiecărei zile, toți banii obținuți de fiecare parte vătămată (sume cuprinse între 200 și 400 euro/zi) erau luați de.
Pentru a le determina pe părțile vătămate să se prostitueze în folosul lor, atât inculpatul cât și, le-au amintit că, în caz de refuz, vor apela la persoane din lumea interlopă și le vor omorî familia și copii.
O dovadă în acest sens a reprezentat-o și adresa nr. 83968/BCR din 10.06.2004 a Biroului Național Interpol prin care Structura de din, sesizată de, a sesizat Poliția Municipiului C pentru asigurarea protecției mamei și fiicei minore a părții vătămate.
Aceeași conduită de amenințare față de părțile vătămate a avut-o inculpatul și după ce au depus plângeri împotriva lui în prezenta cauza penala, părțile vătămate fiind amenințate cu fapte de violență fizică îndreptate atât împotriva lor, cât și a membrilor familiei.
Partea vătămată (prietenă a inculpatului în perioada august-noiembrie 2003), la propunerea inculpatului și la insistențele telefonice ale numitei s-a deplasat în Italia cu acesta în luna noiembrie 2003.
a fost găzduită de către în același imobil în care au fost găzduite ulterior celelalte părți vătămate. Inculpatul a încercat, prin violență fizică, să întrețină raporturi sexuale cu, dar nu a reușit deoarece aceasta s-a refugiat în baie. a auzit discuția dintre inculpat și, în care aceasta din urmă îi reproșa inculpatului că i-a cerut să-i aducă o "curvă" și el i-a adus o "virgină".
La insistențele sale, a fost condusă la Gara de către și a revenit singură în România.
Prin conduita lor, și au avut ca scop folosirea numitei la practicarea prostituției în folosul lor.
Fiind audiați, inculpatul și inculpata nu au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor.
Inculpata a declarat că nu cunoaște pe niciuna dintre părțile vătămate, nu le-a oferit loc de muncă în Italia, nu le-a însoțit pe acestea în momentul transportului și nu le-a obligat să se prostitueze în folosul ei și al soțului său.
Inculpatul a negat că a săvârșit fapta ce formează obiectul inculpării și a susținut că plângerile părților vătămate sunt făcute la instigarea lui, pe fondul unor relații conflictuale pe care le are cu acesta (proces penal aflat pe rolul instanțelor de judecată).
Probatoriul administrat în cauză a demonstrat în mod că inculpatul și inculpata le-au racolat pe părțile vătămate, prin oferta mincinoasă de a munci licit în Italia și, ulterior, le-au transportat în localitatea -, unde, împreună cu le-au obligat să se prostitueze în folosul lor.
Pe teritoriul Italiei, părțile vătămate au fost găzduite într-un imobil închiriat de numita, care a avut participație directă la obligarea acestora la practicarea prostituției și a beneficiat în mod direct de folosul activității infracționale.
Prin ordonanțele nr. 188D/P/2005 din 21.11.2005 ale DIICOT-Biroul Teritorial Doljs -a dispus reținerea pe timp de 24 de ore a inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin.l lit.a, alin.2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin OUG nr. 79/2005, cu aplicarea art 41 alin. 2 Cp. cu aplicare art.75lit. c Cp. iar prin referatul din 22.11.2005 s-a propus instanței competente arestarea preventivă pe o perioadă de 29 de zile.
Prin încheierea din 22 noiembrie 2005 Tribunalului Dolj -dosar nr. 2872/P/2005 s-a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 29 de zile a inculpatului, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 112/2005, măsură ce a fost prelungită ulterior până la 17.01.2006.
Prin încheierea din 17.01.2006 a Tribunalului Doljs -a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile începând cu 20.01.2006 până la 18.02.2006 inclusiv.
Curtea de APEL CRAIOVA -Secția Penală a admis recursul inculpatului împotriva încheierii sus-mențioante, a casat încheierea și respins cererea de prelungire a arestării preventive luând față de inculpat măsura preventivă constând în obligarea de a nu părăsi țara. (încheierea nr. 9/ 19 ianuarie 2006).
In cursul urmăriri penale, inculpatul a solicitat, în mod expres efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, susținând că a fost internat în unități medicale pentru afecțiuni neuropsihiatrice pe fondul unui traumatisn cranio-cerebral și că anterior s-a luat față de el, prin hotărâre judecătorească, măsura de siguranță a obligării la tratament medical, prev. de art. 113 Cp. deoarece s-a concluzionat că a avut discernământul diminuat la momentul săvârșirii altor fapte penale.
Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/13614/2006 al L "Prof. Dr. Minovici"(efectuată în condiții de nternare la Spitalul Penitenciar B) s-a concluzionat că "numitul prezintă dg. tulburare organică de personalitate de tip instabil-mpulsiv, post; păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale; are discernământul păstrat în raport cu apta pentru care este cercetat".
Prin încheierea nr. 117 din data de 06.09.2006, cauza a fost scoasă de pe rolul Secției Penale și trimisă Secției Pentru Minori și Tineri, spre competentă soluționare.
Trecând la soluționarea cauzei,instanța de fond a luat câte o declarație inculpaților, câte o declarație părților vătămate, și martorilor, și și câte un supliment de declarație părții vătămate și inculpatei și a dispus efectuarea unui raport de expertiză medico-psihiatrică, care a fost realizat de către IML T și depus la dosar la filele 138-145 și s-a dispus efectuarea unui raport de evaluarea pentru inculpata minoră.
La data de 27.09.2007, instanța a respins cererea formulată de apărătorii inculpatului, privind avizarea unuia dintre rapoartele de expertiză medico-legale întrucât cele două rapoarte de expertiză întocmite în cauză, cel întocmit de IML B și cel întocmit de IML T nu cuprind concluzii contradictoriii, așa cum s-a susținut, ambele concluzionând că inculpatul are discernământ, iar raportul de constatare medico-legală nr. 2134/2002 emis de IML C, prin care s-a concluzionat că inculpatul are discernământul diminuat, este întocmit în altă cauză și deci nu este relevant în cauza de față.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul constatat că starea de fapt reținută în rechizitoriu este corectă și a fost reținută ca atare de către instanță, fiind dovedită cu: declarațiile părților vătămate; listing-urile de intrare-ieșire din țară al părților vătămate și al inculpaților; declarațiile martorilor; adresa nr. 83968/BCR din 10.06.2004 a Biroului Național Interpol; adresa nr. -/F/ din14.11.2005a CP.I-Punctul National Focal.
Cu privire la încadrarea în drept a faptelor, instanța de fond a constatat că din eroare s-a menționat lit. la alin. 1 al articolului 12 din Legea 678/2001 întrucât acest aliniat nu a cuprins niciodată și nici în prezent nu cuprinde mai multe dispoziții, ordonate pe litere, iar referirea la art. 2 pct. 2 lit. c este inutilă și astfel instanța va reține ca încadrare corectă art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată și completată prin OUG 79/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art. 75 lit. c și Cod Penal art. 37 lit. a pentru Cod Penal inculpatul și art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată și completată prin OUG 79/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art. 99 și urm. pentru Cod Penal inculpata, nefiind necesar punerea în discuție a schimbării încadrării juridice întrucât aceste aspecte nu-i prejudiciază și nici nu-i favorizează în vreun fel pe inculpați.
Cu privire la apărarea inculpaților, cum că nu se fac vinovați de săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată și că de fapt ei nu au fost decât o singură dată în Italia, doar în vizită, neînsoțiți de nici una dintre părțile vătămate, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată, fiind infirmată de întregul probatoriu administrat în cauză.
Astfel, toate părțile vătămate, dar și martorii, atât la urmărirea penală, cât și în fața instanței de judecată, au arătat că inculpații le-au promis părților vătămate locuri de muncă în Italia la pizzeria surorii inculpatului, pe nume și le-au plătit acestora toate costurile ocazionate de obținerea pașapoartelor și transport până în Italia, iar, odată ajunse în Italia, li s-a comunicat că nu există nici o pizzerie și că trebuie să se prostitueze.
Mai mult, acest aspect, că nu au fost decât o singură dată în Italia, neînsoțiți de nici una dintre părțile vătămate, este contrazis și de listing-urile de intrare-ieșire din țară, depuse la dosar, de unde reiese că inculpații au ieșit de mai multe ori din țară, însoțiți de fiecare dată de una sau două dintre părțile vătămate.
Astfel la 04.05.2004, aceștia au ieșit din țară împreună cu părțile vătămate și, iar la data de 06.08.2004, împreună cu partea vătămată. De asemenea, inculpatul a mai ieșit din țară la data de 14.01.2005, însoțit de partea vătămată, iar la data de 14.11.2003, însoțit de partea vătămată.
De altfel, chiar și inculpata, deși în primele declarații de la urmărirea penală a arătat că nu cunoaște pe nici una dintre părțile vătămate și că nu a mers cu nici una dintre acestea în Italia, în prima declarație din fața instanței a recunoscut că a suportat costul obținerii pașapoartelor și costul transportului până în Italia pentru părțile vătămate și, însă cu intenția de le găsi un loc de muncă acolo.
Ca urmare a celor arătate mai sus, respingând apărarea inculpaților, ca neîntemeiată și, constatând astfel că aceștia se fac vinovați de săvârșirea faptelor de trafic de persoane, pentru care au fost trimiși în judecată, fapte a căror încadrare juridică este cea reținută, conform celor menționate mai sus, instanța de fond a dispus condamnarea acestora.
La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările și modalitățile săvârșirii acestora, atitudinea nesinceră a inculpaților pe parcursul procesului, precum și persoanele inculpaților, în sensul că inculpatul, nu este la prima abatere de natură penală, fiind recidivist în condițiile art. 37 lit. a și Cod Penal a săvârșit fapta împreună cu cealaltă inculpată, care era minoră, fiind deci aplicabile și disp. art. 75 lit. c Cod Penal, iar inculpata este minoră și este la prima abatere de natură penală.
Astfel fiind, instanța de fond a considerat că aplicarea față de inculpatul a unei pedepse principale de 6 ani închisoare, cu executarea acesteia în regim de detenție și a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod Penal(considerând că acesta nu mai prezintă garanțiile morale ce privesc dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) pentru o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale și față de inculpata a unei pedepse principale de 3 ani închisoare, cu executarea acesteia în regim de detenție și a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod Penal(considerând că aceasta nu mai prezintă garanțiile morale ce privesc dreptul de a fi aleasă în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) pentru o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, sunt îndestulătoare, pentru ca rolul educativ și preventiv al acestora să poată fi atins.
Întrucât inculpatul a săvârșit această faptă în perioada termenelor de încercare de 3 ani, dispuse ca urmare a grațierii condiționate a executării pedepselor de 1 an închisoare, pentru săv. infr. prev. de art. 26 rap. la art. 208-209 alin. 1 lit. a,e,g,i cu Cod Penal aplic. art. 41 alin. 2 și art. 74 și 76.p și de 5 luni închisoare, pentru săv. infr. prev. de art. 36 alin. 1 din Decretul 328/1966 cu aplic. art. 74 și 76.Cod Penal, aplicate prin nr. 5143/11.11.2002 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă prin nr. 768/02.06.2003 a Curții de APEL CRAIOVA, precum și a pedepsei de 3.000.000 ROL amendă penală, pentru săv. infr. prev. de art. 180 alin. 2.Cod Penal, aplicată prin nr. 4561/12.11.2001 a Judecătoriei Craiova, instanța, în baza art. 7 din Legea 543/2002, va revoca beneficiul acestor grațieri.
S-au contopit aceste trei pedepse, de 1 an închisoare, de 5 luni închisoare și de 3.000.000 ROL amendă penală, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare, pe care o alătură pedepsei din prezenta sentință, urmând ca acest inculpat să execute în final pedeapsa de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod Penal, după executarea pedepsei principale.
S-au interzis ambilor inculpați, și ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b pe Cod Penal durata prev. de art. 71.Cod Penal, considerând, de asemenea, că, pe perioada executării pedepsei în regim de detenție, aceștia, în raport de natura infracțiunii săvârșite (trafic de persoane), nu mai prezintă garanțiile morale ce privesc dreptul de a fi aleși în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Întrucât inculpatul a executat efectiv perioada de la 15.06.2002 la 03.06.2003, așa cum reiese din referatul Judecătoriei Craiova, depus la fila 201, iar în prezenta cauză a fost arestat preventiv de la 21.11.2005 la 19.01.2006, instanța, în baza art. 36 alin. 3 și art. 88.Cod Penal, s-a dedus din pedeapsa finală a acestuia, perioada efectiv executată și perioada arestului preventiv, arătate.
În baza art. 191.C.P.P. instanța a obligat pe inculpata la 500 RON, cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul la 683,4 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care 98,4 RON reprezintă contravaloarea Raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/13614/2005 întocmit de IML " Minovici" B, la urmărirea penală, iar 85 RON, reprezintă contravaloarea Raportului de expertiză psihiatrico-legală nr. 597/09.05.2007-18.05.2007 întocmit de IML T, în faza de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ și inculpații, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie.
Criticile sunt în esență următoarele:
Criticile formulate de parchet: un prim motiv îl constituie faptul că instanța de judecată în mod greșit a dispus revocarea grațierii pentru întreaga pedeapsă de 1 an și 5 luni închisoare pentru inculpatul, ci trebuia să dispună numai revocarea restului de pedeapsă rămas neexecutat și nu întreaga pedeapsă.
Un al doilea motiv îl constituie faptul că pentru inculpata greșit s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, întrucât potrivit art. 109 alin. 3 Cod penal minorilor nu le este aplicabilă pedeapsa complementară.
Un al treilea motiv îl constituie faptul că nu s-a dispus confiscarea sumelor de bani obținute în urma săvârșirii infracțiunii.
Un al patrulea motiv îl constituie faptul că la data când a avut loc judecata în fond ședința a fost nepublică, iar ședința era publică, astfel încât s-au încălcat dispozițiile art. 197 alin. 2 Cod procedură penală privind publicitatea ședinței de judecată care este lovită de nulitate absolută.
Pe cale de consecință solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Criticile formulate de inculpații și: faptele recunoscute nu sunt infracțiuni; probele administrate în cauză nu au fost corect valorificate, fiind trunchiate; nu au fost luate în seamă împrejurări legate de persoana inculpaților, respectiv faptul că inculpatul are o boală psihică, iar inculpata a fost minoră la data săvârșirii faptei. Solicită admiterea apelurilor, desființarea sentinței și în principal, desființarea cauzei cu trimitere spre rejudecare; în subsidiar, pe fond, achitarea celor doi inculpați în baza art. 11 pct. 2 lit. a și art. 10 lit. d cod procedură penală; într-un subsidiar mai îndepărtat, solicită schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 12 alin. 1. 678/2001 în cea prev. și pedepsită în art. 329 cod penal - proxenetism, cu stabilirea unor pedepse față de noua încadrare, orientate spre minimul special.
Analizand apelurile in raport cu disp. 371 si art. 378 alin. 1 cod procedura penala, potrivit carora instanta de apel verifica hotararea atacata pe baza materialului si lucrarilor dosarului si sa examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept, in limitele legale, Curtea le va admite ca fondate, dar numai pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
Are prioritate in examinare critica formulata in principal de catre parchet prin care se invoca nulitatea absoluta a sentintei penale apelate, indicandu-se aceiasi cauza a nulitatii ca cea invocată oral și de către inculpați, prin apărător, respectiv imprejurarea ca sedinta de judecata a fost nepublica, desi in cazul de cand se judeca inculpat major cu inculpat minor, se aplica regula publicitatii sedintei de judecata, iar nu exceptia care se refera la sedinta nepublica si separata, valabila numai in cazul inculpatilor minori, sau în cazul incidenței disp. art. 24 rap. la art. 13 și 18 din Legea 678/2001, sau dacă se declară ședința secretă în condițiile art. 290 alin. 2 cod procedură penală.
Aceasta critica ce vizeaza nelegalitatea hotararii atacate este intemeiata.
Potrivit disp. art. 127 din Constitutia Romaniei, sedintele de judecata sunt publice afara de cazurile prevazute de lege.
Orice persoana are dreptul la judecarea in mod public a cauzei sale de catre instanta care va hotari asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptata impotriva sa, in conformitate cu prevederile art. 1 paragraful 1 teza I din Conventia Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului.
Procedura de judecata este prevazuta numai prin lege, asa cum rezulta din art. 126 alin. 2 teza II din Constitutia Romaniei.
Astfel, sedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege, potrivit disp. art. 290 alin.1 cod procedura penala.
În codul d e procedură penală sunt reglementate doua cazuri de exceptie de la regula publicitatii, astfel: 1. situatia cand se declara sedinta secreta, in ipotezele si conform regulilor instituite de art. 290 alin 2 - 4 cod procedura penala, potrivit carora sedinta se declara secreta daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitatii, sau vietii intime a unei persoane: 2. situatia in care in sedinta are loc judecarea infractorului minor, aceasta se desfasoara separat de celelalte sedinte, fiind nepublica, potrivit disp. art. 485 alin. 1 si 2 cod procedura penala;
O altă reglementare de excepție de la regula publicității este prevăzută de o lege specială și se referă la situația prevăzută în art. 24 alin. 1 din Legea 678/2001, potrivit căruia ședințele de judecată în cauzele privind infracțiunea de trafic de persoane prevăzută la art. 13 - trafic de minori și de pornografie infantilă prevăzută la art. 18 nu sunt publice.
Aceste exceptii, respectiv dispozitiile legale prin care sunt instituite, sunt in concordanta deplina cu disp.art. 6 paragraful 1 teza II din Conventia Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului, potrivit carora sedinta poate fi nepublica, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta, atunci cand in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.
In speta, Curtea constata ca sedinta de judecata nu a fost publica, asa cum rezulta din partea introductiva a hotararii apelate, respectiv din încheierea de dezbateri din 6 decembrie 2007 (fila 252 - dosar fond).
Se ridica problema de a stii motivul pentru care in cauza s-a procedat in acest mod, in sensul ca instanta a socotit ca s-ar afla intr-una din ipotezele de exceptie de la regula publicitatii si daca raspunsul este afirmativ, se impune a se verifica daca s-au respectat si sunt indeplinite cerintele legale, in fiecare caz in parte.
Or, verificand actele si lucrarile dosarului, instanta de apel retine ca in cauza nu s-a formulat nici o cerere de procuror, de catre parti si nici din oficiu, pentru declararea secreta a sedintei de judecata in sensul disp. art. 290 alin. 2 cod procedura penala.
De asemenea, nici cerinta legala prev. de art. 485 alin. 1 si 2 cod procedura penala, nu este indeplinita in cauza, intrucat inculpatii trimisi in judecata nu sunt minori, ci minor cu major.
Pentru a ajunge la concluzia ca nu este incident in speta acest ultim caz de exceptie de la regula publicitatii si ca nici aceasta conditie legala nu este satisfacuta, instanta are in vedere interpretarea disp. art. 486 cod procedura penala, potrivit carora cand in aceiasi cauza sunt mai multi inculpati, dintre care unii minori si altii majori, instanta judeca in compunerea prevazuta de art. 483 (complet specializat) si dupa procedura obisnuita, aplicand insa cu privire la inculpatii minori, dispozitiile cuprinse in capitolul II (Titlul IV - Proceduri speciale - cod procedura penala)
Or, regula publicitatii sedintei de judecata consacrata si prin legea procesual penala, apartine procedurii obisnuite, fiind reglementata prin art. 290 cod procedura penala, situat in Titlul II - Judecata, Capitolul I - Dispozitii generale.
În aceiași ordine de idei, Curtea constată că nu sunt incidente nici disp. legale prev. de art. 24 din Legea 678/2001, inculpații nefiind trimiși în judecată pentru trafic de minori prev. de art. 13 din Legea 678/2001 sau pentru pornografie infantilă prev. de art. 18 din același act normativ.
In concluzie, in cauza sedinta de judecata se impunea a fi publica, garantandu-se astfel accesul tuturor inculpatilor la un proces echitabil judecat de o instanta independenta si impartiala, fara ca prin aceasta sa fie vatamati in vreun fel in drepturile si garantiile lor procesuale, inculpatii minori. Prin punerea in balanta a intereselor celor doua categorii de inculpati, se creeaza un echilibru necesar, prevaland regula publicitatii sedintei de judecata.
Este evident si nu mai trebuie demonstrat ca aceasta din urma dispozitie legala interna este in deplina concordanta cu dispozitiile si cu exigentele CEDO, expuse in precedent.
Asa fiind, Curtea nu identifica nici un motiv legal pentru care instanta de fond nu a aplicat regula publicitatii sedintei de judecata.
In aceste conditii, sunt aplicabile disp. art. 197 alin. 2 si 3 cod procedura penala, potrivit carora incalcarile dispozitiilor legale relative la publicitatea sedintei de judecata sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, care nu poate fi inlaturata in nici un mod, care poate fi invocata in orice stare a procesului si se ia in considerare chiar din oficiu.
In consecinta, se impune anularea actului de procedura astfel intocmit si reluarea judecatii, in vederea desfasurarii procesului penal in conditii legale si cu respectarea tuturor garantiilor procesuale ale partilor.
Este incident cazul de desfiintare a sentintei si de trimitere a cauzei spre rejudecare, prev. de art. 379 pct. 2 lit. b teza II cod procedura penala, in baza caruia solutia ce se va pronunta va fi de admitere a tuturor apelurilor ca fondate, inclusiv apelurile inculpaților, de desfiintare a sentintei in intregime potrivit art. 382 alin. 1 cod procedura penala si de trimitere spre rejudecare aceleiasi instante, TRIBUNALUL DOLJ care va proceda potrivit disp. art. 384 cod procedură penală.
de prioritatea in examinare criticii analizate si de solutia de desfiintare cu trimitere spre rejudecare care s-a impus, apare inutila examinarea celorlalte critici care vizeaza fondul cauzei, pe latura penală.
Va admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ și apelurile declarate de ambii inculpați, aflați în stare de libertate, împotriva deciziei penale nr. 109 din 13 decembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL DOLJ - Secția pentru Minori și familie în dosarul nr-.
Va desființa sentința primei instanțe și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, TRIBUNALUL DOLJ.
În baza art. 192 alin. 3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat in apel, rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ și apelurile declarate de ambii inculpați, aflați în stare de libertate, împotriva deciziei penale nr. 109 din 13 decembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL DOLJ - Secția pentru Minori și familie în dosarul nr-.
Desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, TRIBUNALUL DOLJ.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Aprilie 2008.
Președinte, Judecător,
Grefier,
Red.TR 4 ex
12.05.2008
Jud. fond Șt.
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Tatiana Rădulescu