Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 19/2008. Curtea de Apel Iasi

Comentarii

0

DOSAR NR-

ROMANIA

CURTEA DE APEL

SECTIA PENTRU MINORI SI FAMILIE

PREȘEDINTE: Scripcariu Gabriela

JUDECĂTOR 2: Dumitrescu Daniela

GREFIER: - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror

Ședința publică din 22.04. 2008

DECIZIA PENALĂ NR. 19

La ordine judecarea apelurilor penale având ca obiect trafic de persoane, promovat de către inculpații, și, aflați în stare de libertate, împotriva sentinței penale nr. 515 din 20.12.2006 pronunțată de Tribunalul Vaslui in dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut in ședință publică, lipsesc părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința nepublică din data de 10.04.2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Din lipsă de pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 22.04.2008, când:

CURTEA DE APEL:

Deliberând asupra apelurilor penale de față:

Prin Sentința penală nr.515 din 20.12.2006 Tribunalul Vasluia dispus următoarele:

Respinge cererea privind schimbarea încadrării juridice în sensul aplicării dispozițiilor art. 41 al. 2 Cod penal.

1) Condamnă pe inculpata --, fiica lui și, născută la 25 iunie 1975 în municipiul B, județul V, domiciliată in localitatea L, Str. - - -. 331, județul A, cetățean român, studii medii, administrator la SC SRL L, necăsătorită, un copil minor, fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

- câte 7 ( șapte) ani închisoare pentru comiterea a 8 infracțiuni de trafic de minori, prevăzute de art. 13 al. 4 raportat la art. 13 al. 1, 3 din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 13 Cod penal (art. 13 al. 1, 2, 3 din Legea 678/2001 în forma sa actuală) și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, e Cod penal pe o durata de 5 ani;

- câte 6 (șase) ani închisoare pentru comiterea a 4 infracțiuni de trafic de persoane, prevăzute de art. 12 al. 2 lit. a raportat la art. 12 al. 1 din Legea 678/2001 și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, e Cod penal pe o durata de 5 ani, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal, contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpata - să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 (șapte) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, e Cod penal pe o durata de 5 ani.

2) Condamnă pe inculpatul, fiul lui si, născut la 13 iunie 1956, în municipiul P, județul P, domiciliat in localitatea L, Str. - - -. 331, județul A, cetățean român, fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

- câte 7 (șapte) ani închisoare pentru comiterea a 8 infracțiuni de trafic de minori, prevăzute de art. 13 al. 4 raportat la art. 13 al. 1, 3 din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 13 Cod penal (art. 13 al. 1, 2, 3 din Legea 678/2001 în forma sa actuală) și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, e Cod penal pe o durata de 5 ani;

- câte 6 (șase) ani închisoare pentru comiterea a 4 infracțiuni de trafic de persoane, prevăzute de art. 12 al. 2 lit. a raportat la art. 12 al. 1 din Legea 678/2001, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, e Cod penal pe o durata de 5 ani.

În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 Cod penal, contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 (șapte) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, e Cod penal pe o durata de 5 ani.

3) Condamnă inculpatul, fiul lui și, născut la 8.11.1980 in B, cu același domiciliu, Str. -, -. 1 B1.U1-11, Sc. 10, Ap. 6, cetățean român, studii medii, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale la pedepsele de câte 6 (șase) ani închisoare, pentru săvârșirea a 7 infracțiuni de trafic de minori, prevăzute de art. 13 al. 4 raportat la art. 13 al. 1, 3 din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 13 Cod penal (art. 13 al. 1, 2, 3 din Legea 678/2001 în forma sa actuală) și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, e Cod penal pe o durată de 4 ani, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 Cod penal, contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 (șase) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, e Cod penal pe o durată de 4 ani.

4) Condamnă pe inculpatul -, fiul lui si, născut la 26 martie 1976, în municipiul B, județul V, domiciliat în sat, comuna Banca, județul V, cetățean român, studii medii, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, la pedepsele de câte 5 (cinci) ani închisoare, pentru săvârșirea a 4 infracțiuni de trafic de persoane, prevăzute de art. 12 al. 2 lit. a raportat la art. 12 al. 1 din Legea 678/2001 și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, e Cod penal pe o durată de 4 ani, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 Cod penal, contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, e Cod penal pe o durată de 4 ani.

Interzice inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 lit. a-c,e Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatei durata reținerii de 24 de ore începând cu 18.02.2005 ora 17:30 și până la 19.02.2005, ora 17:30 si durata arestării preventive de la 19.02.2005 la 19.09.2005.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpaților si - durata arestării preventive începând cu 19.02.2005 și până la 11.11.2005, și pentru inculpatul - si durata reținerii începând cu 19.02.2005 ora 8:00 și până la 20.02.2005 ora 8:00.

Constată că împotriva inculpaților -, si - a fost luată măsura obligării de a nu părăsi țara și menține această măsură față de acești inculpați.

Confiscă de la fiecare dintre inculpații si -, în folosul statului, suma reprezentând echivalentul a câte 4500 euro.

Confiscă de la inculpatul -, în folosul statului, suma reprezentând echivalentul a 200 euro, din care suma de 100 euro se află la instanță, înregistrată in registrul de corpuri delicte la poziția 51/2005 și suma de 8.500.000 ROL.

Confiscă de la inculpatul, în folosul statului, suma de 10.000.000 ROL.

Admite cererea formulată de avocat pe care o exonerează de plata sumei de 500 RON amendă judiciară.

Obligă fiecare inculpat la plata sumei de 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat.

Suma de 1.100 RON reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru părțile vătămate se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și drept:

În anul 2001, inculpata, originară din municipiul B, împreună cu concubinul său, au înființat SC SERV SRL L, societate având ca principal obiect de activitate comerțul. Sediul acesteia a fost stabilit în localitatea L, județul A, Str. - -, -. 331.

În vara anului 2003, cu ocazia desfășurării activităților comerciale în stațiunea, inculpații si l-au cunoscut pe inculpatul, care a lucrat pentru ei la restaurantul "Vilele ".

În primăvara anului 2004, inculpații si au amenajat, intr-un imobil din localitatea L, un bar-restaurant numit "Casa ", l-au contactat pe inculpatul, căruia i-au propus să găsească fete cu aspect fizic plăcut pentru a le aduce în L, urmând ca acestea să lucreze in restaurantul amintit ca animatoare si dame de companie. Fiind de acord cu propunerea, inculpatul a început să caute astfel de tinere, în special în barul "2222" din municipiul B, la care tatăl acestui inculpat era administrator.

Inculpatul recunoaște că a avut această înțelegere cu inculpații si, de a găsi fete pe care să le ducă la L, dar acestea urmau să lucreze în baza unor contracte de muncă la "Casa ", ca animatoare, dansatoare sau dame de companie, negând că ar fi știut că fetele urmau să întrețină și raporturi sexuale cu clienții.

La începutul lunii aprilie 2004, inculpatul a abordat-o pe, de 17 ani, cunoscând situația materială precară a acesteia, propunându-i un loc de muncă într-un bar din A, ca dansatoare, cu un salariu de 2.800.000 lei lunar. a acceptat propunerea, urmând ca, la rândul ei, sa caute și alte tinere amatoare de un loc de muncă de genul celui descris. I-a prezentat-o inculpatului pe cumnata ei, de 17 ani, aflată tot într-o situație materială precară. Acest inculpat le-a transportat pe amândouă în localitatea L, pe traseu aflând de la inculpat activitatea pe care urmau să o desfășoare, respectiv aceea de dansatoare, sumar îmbrăcate, de determinare a clienților să consume o cantitate cât mai mare de băuturi alcoolice și de întreținere de raporturi sexuale cu aceștia, în schimbul unor sume de bani care urmau să fie împărțite în J cu inculpații si.

Odată ajunse la L, inculpatul le-a arătat restaurantul, camerele, explicându-le că tariful de 100 euro pentru o oră de raporturi sexuale orale si normale se va plăti la bar de către clienți, urmând ca la plecarea clientului fetele să primească 2.000.000 ROL.

După predarea celor doua fete, inculpatul s-a întors la

În aceeași zi, deoarece este anunțată telefonic de către membrii familiei că mama sa este grav bolnavă, la cererea celor doua tinere inculpatul le permite să plece, reproșându-le însă că a plătit pentru ele inculpatului suma de 10.000.000 ROL. Aceste aspecte rezultă din declarațiile date de și (36 UP, respectiv 41), urmând ca suma de 10.000.000 ROL să fie confiscată de la inculpatul în folosul statului, în temeiul art. 118 lit. d Cod penal si art. 19 din Legea 678/2001.

În perioada următoare, inculpatul le-a racolat pe părțile vătămate, de 15 ani si, de 16 ani, tinere care abandonaseră cursurile școlare și care proveneau din familii cu situații materiale precare, cunoscute de inculpatul. Si acestora, inculpatul le-a spus că vor lucra in localitatea L, cu contract de muncă, pentru un salariu de 2.800.000 ROL, că vor întreține raporturi sexuale cu clienții barului și că vor împărți câștigurile astfel realizate cu patronul clubului, inculpatul. Pentru a le convinge, inculpatul le-a spus că in acel bar lucrează și alte fete din B, pe care tot el le-a dus acolo.

Deoarece fetele au acceptat propunerea și pentru a nu se răzgândi, inculpatul le-a găzduit in apartamentul părinților săi, aceasta fiind o tehnică frecvent folosită de traficanții de persoane. Cele doua fete au recomandat-o si pe numita, de 17 ani, la care au mers împreună cu inculpatul, acesta reiterând aceeași propunere făcută primelor două fete, fiind de acord și ea, așa încât, a doua zi, toți patru au plecat la

Ajunse la L, fetele i-au cunoscut pe inculpații si, care le-au explicat în ce va consta activitatea lor și anume: să danseze sumar îmbrăcate, să determine clienții să facă consumație și, la cererea acestora, să întrețină raporturi sexuale contra unor sume de bani. Inculpații si le-au întrebat pe fete vârstele acestora, le-au luat actele de identitate - cunoscând astfel faptul că acestea erau minore - cerându-le ca, în cazul unui eventual control, să-și decline alte identități si vârste trecute de majorat.

La sosirea lor in "Casa ", aici mai erau trei tinere din județul V, aduse tot de inculpatul, și anume: -, - și --.

În perioada care a urmat sosirii la L, părțile vătămate, și au dansat in barul "Casa ", au determinat clienții să consume băuturi alcoolice și au întreținut raporturi sexuale cu aceștia, fiind supravegheate de inculpații, sau.

Faptul că și inculpatul le supraveghea pe fete rezultă din declarația dată de partea vătămată, inclusiv cu ocazia confruntării cu inculpatul, efectuată in cursul urmăririi penale.

Aspectele reținute rezultă din declarațiile date in cursul urmăririi penale de părțile vătămate (10), (20), (29), declarații date in fața procurorului, părțile vătămate fiind asistate de apărător.

Inculpatul, ulterior celor relatate mai sus, le-a racolat și pe părțile vătămate - și -, ambele de 17 ani, pe care, de asemenea, le-a transportat la

Partea vătămată - a lucrat la "Casa " de trei nopți, interval în care a dansat dezbrăcată, a determinat clienții să consume cât mai multe băuturi alcoolice și a întreținut raporturi sexuale cu un client, în afara barului, inculpatul negociind prețul de 1.000.000 ROL pe care l-a și încasat.

Această parte vătămată, la insistențele telefonice ale membrilor familiei, s-a reîntors la domiciliu după cele 3 nopți petrecute la "Casa ".

Din declarația dată de partea vătămată - în cursul urmăririi penale (33) rezultă că inculpatul avea un rol destul de important în afacerea "Casa ", acesta, pe lângă faptul că identifica și aducea fete care lucrau în acest bar, le și supraveghea, inculpatul explicându-le fetelor că trebuie să asculte de dispozițiile inculpatului.

În noaptea de 23.04.2004, ora 03:00, o echipă din cadrul ITM Aae fectuat un control la barul "Casa ", ocazie cu care s-a constatat că, la acel moment, își desfășurau în bar activitatea, ca "animatoare", un număr de 7 tinere, cu vârste sub 18 ani, fapt contrar dispozițiilor legale. Aceste aspecte au fost consemnate in procesul-verbal seria - nr. -/07.06.2004, inculpatul, in calitate de administrator, opunându-se efectuării controlului. S-a aplicat o amendă contravențională de 90 mil. ROL, în baza art. 20 din Legea 108/1999. a căror prezență a fost constatată de angajații ITM A sunt: --, -, -, și.

La începutul lunii mai 2004, inculpatul si le-a propus părților vătămate care lucrau la acel moment în barul "Casa ", să fie în Spania, în localitatea, unde ar fi urmat să lucreze ca dame de companie, cheltuielile necesare obținerii pașapoartelor, deplasării, cazării în Spania fiind suportate de inculpați care vor asigura paza și supravegherea lor, iar veniturile obținute de fete în urma întreținerii de raporturi sexuale urmând a fi împărțite in

Părțile vătămate au fost de acord cu propunerea, au făcut fotografii în L iar inculpatul a plecat la B cu actele de identitate ale părților vătămate, - și, pentru a le obține pașapoartele.

Numita avea deja pașaport, așa încât aceasta a plecat in Spania împreună cu inculpații, și.

Ulterior acestor discuții legate de plecarea in Spania, părțile vătămate, și au aflat de la clienții barului - lucrători ai Nădlac - că inculpații și au dus mai multe tinere în Spania, despre care nu se mai știe nimic iar în urma unor discuții telefonice cu, au aflat de la aceasta că muncește in condiții foarte grele, într-un club, fiind obligată să întrețină raporturi sexuale cu câte 15-20 de clienți pe noapte, sumele obținute fiind însușite de inculpatul. Din aceste motive, cele trei fete au refuzat să mai plece în Spania și au solicitat să fie lăsate să plece la familiile lor. Inițial, inculpatul a refuzat să le permită să plece, dar, la insistențele lor, le-a permis părților vătămate și să plece iar partea vătămată a mai fost ținută o săptămână, deoarece inculpatul a susținut că mai are de recuperat o sumă de bani cheltuită pentru partea vătămată în vederea efectuării unui avort.

Partea vătămată - este din L și provine dintr-o familie cu 8 copii, singura sursă de venit fiind alocațiile acestor copii.

Cunoscându-i situația materială precară, inculpații si i-au propus să lucreze în "Casa ", ca damă de companie. Aceasta a acceptat, a renunțat la cursurile școlare și, din luna mai 2004 (dată la care era încă minoră) a început să lucreze în respectivul bar, dansând îmbrăcată sumar și făcând consumație cu clienții, dar fără a întreține raporturi sexuale cu clienții, având în vedere și faptul că aceasta era chiar din L unde funcționa barul.

În declarația dată la procuror, în prezența apărătorului, această parte vătămată arată că părțile vătămate și, și numita dansau, făceau consumație cu clienții și întrețineau raporturi sexuale cu aceștia, fiind supravegheate de inculpatul (), precum și de inculpații si. nu puteau pleca din acel local iar actele de identitate fuseseră luate de inculpatul, care, atunci când câștigurile nu erau mulțumitoare, se purta urât cu fetele, amenințându-le sau chiar agresându-le.

În cursul lunii iulie 2004, inculpata i-a plătit părții vătămate taxele necesare obținerii pașaportului și i-a depus actele necesare pentru eliberarea acestuia.

Pe data de 31.07.2004, inculpata a ieșit din țară împreună cu partea vătămată și cu numitele -- si -, deplasându-se cu ele în Spania, în localitatea, unde se afla și, care fusese dusă în Spania la data de 28.04.2004 de către inculpata și de către inculpatul. Aici, inculpata le-a pus pe, si să lucreze în barul "", să racoleze clienți cu care să întrețină raporturi sexuale, lucru pe care cele patru fete l-au și făcut, banii fiind încasați de către și dați inculpaților si.

După 3 săptămâni, cele trei fete au fost mutate de inculpatul în localitatea, în clubul "" al cărui patron era prieten cu inculpatul. Și aici fetele și-au continuat activitatea descrisă anterior.

Partea vătămată arată, în declarația dată la procuror, că a fost timorată de inculpatul, care era nemulțumit de câștigurile obținute și care îi reproșa că îi este datoare. Aceasta mai declară că a lucrat in Spania 5 luni, perioadă în care a câștigat în folosul inculpaților și suma de aproximativ 6000 euro, echivalentul căreia, în temeiul art. 118 lit. d Cod penal și art. 19 din Legea 678/2001, va fi confiscată, în folosul statului, proporțional, de la cei doi inculpați, având in vedere că, fiind concubini și conviețuind, se naște prezumția că foloseau împreună, în mod egal, câștigurile realizate din activitatea pe care o inițiaseră tot împreună.

De asemenea, și cu ocazia confruntării acestei părți vătămate cu inculpata și, a reconfirmat situația de fapt reținută anterior (88, 92 UP).

Inculpatul - a fost consătean cu inculpata, iar situația sa materială era una precară, unica sursă de venit reprezentând-o pensiile părinților săi. Mergând în vizită la niște rude din satul, inculpații și s-au întâlnit și cu inculpatul, căruia i-au propus să caute fete tinere, cu un aspect fizic plăcut, care să nu aibă venituri, care să accepte să lucreze, ca dame de companie, în clubul lor din L, "Casa " sau intr-un club din Spania și care să fie de acord sa împartă, în J cu ei, câștigurile astfel realizate. Cei doi inculpați i-au promis inculpatului câte 100 euro pentru fiecare fată racolată.

Fiind de acord cu propunerea, în perioada următoare, inculpatul care primise de la cei doi și niște pliante color (73 UP) cu imagini din clubul pentru a fi mai convingător, a început să caute fete. A abordat-o pe partea vătămată -, rudă de gradul IV, care avea o situație financiară deosebit de precară și 2 copii în întreținere, propunându-i să meargă in Spania și să lucreze într-un club, ca damă de companie, urmând ca de ea să se ocupe inculpații și. Pentru aoc onvinge de seriozitatea ofertei de muncă, inculpatul a intermediat o discuție telefonică între această parte vătămată și inculpatul, care i-a garantat că o va angaja la clubul hotelului "", prezentat în pliantul aflat în posesia inculpatului, unde va determina clienții să consume cantități cât mai mari de băuturi alcoolice, subliniind, la suspiciunile vătămatei, că nu va fi obligată să se prostitueze.

La circa doua săptămâni de la discuția telefonică, inculpații și au venit în satul, asigurând-o, din nou pe vătămata, că nu va practica prostituția, ci doar va ține companie clienților. Aceasta a plecat la L cu cei doi inculpați, unde a stat 3 zile în imobilul din-, după care inculpatul a dus-o în A, i-a plătit biletul de autocar și a trimis-o în Spania. Aici a fost așteptată de, în localitatea, cazată în clubul "", aflând totodată că în acest club va trebui să întrețină raporturi sexuale, fiind supravegheată de și de patronul clubului. După câteva zile a venit și inculpatul, căruia partea vătămată i-a reproșat că o înșelase cu privire la natura activității pe care trebuia să o îndeplinească, cerându-i acestuia să o aducă în țară, solicitare cu care inculpatul nu a fost de acord, atrăgându-i atenția că îi este dator.

Partea vătămată a lucrat în respectivul club aproximativ 3 luni, fiind ajutată de un client să plece, care i-a dat o sumă de bani ce i-a permis să revină în țară. Cu ocazia declarației date la procuror, aceasta arată că în cele aproximativ 3 luni a câștigat circa 3000 euro în folosul inculpaților și, urmând ca și echivalentul în lei al acestei sume să fie confiscată, în temeiul art. art. 118 lit. d Cod penal și art. 19 din Legea 678/2001, va fi confiscată, în folosul statului, proporțional, de la cei doi inculpați, cu motivarea arătată anterior - fiind concubini si conviețuind, se naște prezumția că foloseau împreună, în mod egal, câștigurile realizate din activitatea pe care o inițiaseră tot împreună.

Inculpatul a continuat să caute fete și, în acest mod a racolat-o pe partea vătămată -, tot din satul. Pentru a recupera pașaportul acesteia, inculpatul s-a deplasat cu martorul G, în ziua de 23.01.05, în localitatea, județul B și a plătit 1 mil. ROL unor persoane neidentificate care îi reținuseră lui - actul în contul unei datorii. Ulterior, - a fost prezentată de inculpatul inculpaților si, care au luat-o la

Inculpatul recunoaște că, pentru fiecare fată pe care ar fi convins-o să muncească pentru inculpații si urma să primească suma de 100 euro și că a primit de la inculpata sumele de 30 euro si 1.500.000 ROL pentru găsirea părții vătămate iar, ulterior, sumele de 170 euro, 1.500.000 ROL și, de asemenea, suma de 5.500.000 ROL, despre această ultimă sumă inculpatul susținând că a fost cu titlu de împrumut, susținere care nu poate fi acceptată, având in vedere contextul în care acest inculpat a primit banii și având în vedere și titlul cu care primise celelalte sume (în lei sau în valută), de recompensă pentru racolarea unor fete. Urmează ca toate sumele arătate să fie confiscate de la inculpatul, în folosul statului, în temeiul art. 118 lit. d Cod penal și art. 19 din Legea 678/2001.

În toamna anului 2004, inculpatul i-a adus la cunoștință și martorului propunerile făcute de inculpații și, i-a înmânat un pliant și i-a spus și acestuia să caute fete, întrucât vor fi recompensați cu 100 euro pentru fiecare fată. În aceste condiții martorul i-a prezentat-o pe partea vătămată, doritoare să lucreze in străinătate.

Întrucât, între, organele de urmărire penală se sesizaseră în legătură cu faptele inculpaților și, s-a obținut folosirea investigatorului sub acoperire, care a însoțit-o pe la întâlnirea cu inculpatul. Acesta le-a spus celor doua fete că inculpații și au un club în localitatea L și un alt club în Spania pentru care caută dame de companie. De asemenea, inculpatul le-a relatat că a mai dus fete la și, de acolo, în Spania unde câștigă și câte 4000 euro pe lună, prezentându-le pliantele date de inculpații și.

Părțile vătămate si au acceptat propunerea inculpatului, după ce acesta le-a intermediat și o discuție telefonică cu inculpatul, care le-a conformat fetelor aspectele relatate de inculpatul.

În ziua de 17.02.2005, inculpatul le-a transportat pe cele două părți vătămate cu autoturismul condus de martorul în localitatea L, unde au ajuns a doua zi și au fost primiți de inculpata (inculpatul fiind plecat in Spania). Inculpata le-a confirmat și ea că părțile vătămate vor merge in Spania unde vor lucra la un club de noapte, al cărui patron este inculpatul, și că vor câștiga foarte mulți bani.

După aproximativ două ore de la sosirea în Lau ltimelor două părți vătămate, în imobilul din- a descins, în baza mandatului de percheziție nr. 11/16.02.2005, echipa operativă din cadrul IPJ V -, inculpata declarând că cele doua părți vătămate sunt verișoarele ei, însă, ulterior, a recunoscut că au fost aduse de inculpatul pentru a fi trimise in Spania.

Situația de fapt prezentată anterior rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarațiile părților vătămate, -, declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor, G, procesele-verbale de confruntare între partea vătămată și inculpata, între inculpații și, între partea vătămată și, între inculpații și, între inculpata și partea vătămată și între inculpatul și partea vătămată, procesele-verbale de percheziție domiciliară, procesul-verbal al activității investigatorului acoperit, procesul-verbal de constatare seria - nr. - întocmit de ITM

Fiind audiate în cursul cercetării judecătorești, părțile vătămate (vol. I, 350), (352), - (51, vol. II), (76, vol. II), (103, vol. II) nu și-au mai menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale, susținând fie că au fost amenințate, fie că nu au citit declarații, ci doar le-au semnat.

Prima instanță a avut în vedere declarațiile date de părțile vătămate și de martori în cursul urmăririi penale și aceasta deoarece schimbarea, în faza de judecată a declarațiilor date în faza urmăririi penale, respectiv revenirea asupra acestora, trebuie făcută în mod justificat, prin explicarea credibilă a acestei atitudini. Nici părțile vătămate enumerate anterior și nici martora (48, vol.II) nu justifică, în mod credibil, schimbarea depozițiilor iar această schimbare nu are suport probator care să le susțină.

Este greu de crezut că, de exemplu, partea vătămată, fiind confruntată cu inculpata, în prezența procurorului, a avocatului desemnat din oficiu pentru aoa sista (av. ) și a apărătorului inculpatei (av. ) s-a simțit amenințată în vreun fel pentru a da o declarație care să nu corespundă adevărului. Se adaugă la acest exemplu, declarațiile date de părțile vătămate, și la procuror, asistate de apărător desemnat din oficiu.

Partea vătămată susține cu ocazia audierii de către instanță, că a fost amenințată de polițist că îi va face dosar de mărturie mincinoasă, dar este știut faptul că, anterior luării unei declarații de martor, se pune in vedere acestuia să spună adevărul întrucât, în caz contrar, poate fi pasibil să răspundă pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

În plus, declarațiile date de părțile vătămate cu ocazia urmăririi penale se coroborează între ele și, parțial, și cu declarațiile inculpaților.

Inculpații, fiind audiați nu au recunoscut comiterea faptelor deduse judecății, oferind diverse justificări pentru activitățile ce le sunt imputate.

Astfel, inculpatul susține că nu a știu ce activitate urmau să desfășoare fetele, inculpatul convingându-l că va fi o activitate legală. Dar inculpatul arată, în cursul urmăririi penale, că inculpații și i-au oferit câte 100 euro pentru fiecare fată (aspect pe care i l-a adus la cunoștință și martorului ) iar cuantumul acestei sume demonstrează că inculpatul știa că activitatea pe care urmau să o presteze fetele nu putea fi una licită, atâta vreme cât inculpații si își permiteau să ofere astfel de sume, în condițiile în care venitul minim pe economie era de circa 2.800.000 ROL iar posibilitatea amortizării "investiției" era improbabilă. De altfel, și graba cu care inculpatul încerca să ducă fetele la L pentru a "nu le pierde" (aspect ce rezultă dintr-o convorbire telefonică cu inculpata ) demonstrează că acesta cunoștea ce urmau ele să facă.

Susținerile inculpatului că el a lucrat doar la o instalație de lumini și că nu știa că fetele întrețineau raporturi sexuale cu clienții sunt infirmate de depozițiile părților vătămate date în cursul urmăririi penale din care rezultă nu numai că acest inculpat le racola, pe unele le caza în apartamentul părinților săi, le transporta la L, dar le și supraveghea acolo, negocia sumele de bani pe care trebuiau să le plătească unii clienți (a se vedea declarația părții vătămate ) și avea un rol bine stabilit de inculpatul, în sensul că fetele știau că trebuie să asculte de inculpatul.

Și apărările inculpaților și sunt nesusținute de probe, atâta vreme cât, cele 8 părți vătămate minore și cele 4 părți vătămate majore îi incriminează, prin declarațiile date în cursul urmăririi penale. S-a încercat susținerea ideii că, având niște afaceri profitabile (cu cherestea, în domeniul construcțiilor), cei doi inculpați nu ar fi avut niciun interes să desfășoare activități ilicite de natura celor care fac obiectul prezentei cauze. Dar o astfel de idee este lipsită de temei, traficul de persoane reprezentând o sursă sigură, rapidă, facilă de majorat câștigurile inculpaților și, în plus, și lipsită de obligații fiscale către stat.

Instanța a reținut faptele inculpaților și de a primi și caza în imobilul situat în localitatea L pe părțile vătămate minore, -, - și, de a le exploata prin muncă, punându-le să danseze îmbrăcate sumar sau dezbrăcate, să determine clienții să facă cât mai multă consumație, să muncească noaptea între orele 22:00-05:00, să întrețină relații sexuale cu clienții contra cost - banii astfel câștigați fiind însușiți de inculpații si - întrunesc elementele constitutive a 8 infracțiuni de trafic de minori. Rezultă din actele dosarului că racolarea acestor minore s-a făcut de inculpații, si împreuna (cu excepția părții vătămate, care a fost racolată de inculpații și ) profitându-se de imposibilitatea acestora de a-și exprima voința, determinată de starea de vulnerabilitate în care se găseau din cauza situațiilor materiale extrem de precare, prin înșelarea acestor minore cărora li s-a promis că vor fi angajate ca animatoare, cu contract de muncă și carte de muncă.

Modalitățile de realizare a conținutului laturii obiective a infracțiunii de trafic de minori sunt: cazarea și primirea părților vătămate, după ce acestea au fost anterior recrutate și transportate de inculpatul iar mijloacele de realizare a acestor modalități sunt: înșelăciune și profitând de imposibilitatea victimelor de a-și exprima voința, determinate de starea de vulnerabilitate în care se aflau iar această vulnerabilitate era determinată atât de vârsta fetelor și insuficienta lor dezvoltare psiho-fizică, cât și de sărăcia în care trăiau.

Scopul special cerut de lege îl constituie exploatarea victimelor în interesul inculpaților, exploatare constând în executarea unor activități în condițiile art. 2 pct. 2 lit. a și c din Legea 678/2001, respectiv: muncă desfășurată de cele 8 victime minore pe de noapte, contrar dispozițiilor art. 125 din Legea 53/2003 (dispoziții legale prezumate a fi cunoscute de inculpați), dansuri în fața clienților, victimele fiind îmbrăcate sumar sau dezbrăcate și cu conotații sexuale, întreținere de raporturi sexuale cu clienții barului.

Faptele descrise în felul arătat anterior, comise de inculpații și întrunesc, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale opt infracțiuni de trafic de minori, prevăzute și pedepsite de art. 13 al. 4 raportat la art. 13 al. 1 și 3 din Legea 678/2001, cu aplic. art. 13 Cod penal, având în vedere că după comiterea acestora legea a fost modificată, atât ca numerotare a aliniatelor cât și ca pedepse.

În prezent aceste infracțiuni sunt prevăzute de art. 13 al. 1, 2, 3 din Legea 678/2001.

De asemenea, faptele inculpatului, de a recruta și transporta la L, după o înțelegere prealabilă cu inculpații și, 7 părți vătămate minore (, -, și ), cunoscând activitatea pe care urmau să o presteze și de a le supraveghea pe acestea în barul "Casa " întrunesc elementele constitutive a 7 infracțiuni de trafic de minori, prevăzute de art. 13 al. 4 raportat la art. 13 al. 1, 3 din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 13 Cod penal (art. 13 al. 1, 2, 3 din. 678/2001 în forma sa actuală).

Faptele inculpatului - de a recruta și transporta la L, după o înțelegere prealabilă cu inculpații și, 4 părți vătămate (, -, și ) pentru care a primit bani de la inculpații și, întrunesc elementele constitutive a 4 infracțiuni de trafic de persoane, prevăzute de art. 12 al. 2 lit. a raportat la art. 12 al. 1 din Legea 678/2001.

Faptele inculpaților și de a primi și caza în imobilul din L, de a exploata sexual și prin muncă 4 părți vătămate majore (, -, si ), recrutate de inculpatul, în baza înțelegerii prealabile cu acesta, întrunesc elementele constitutive a 4 infracțiuni de trafic de persoane, prevăzute de art. 12 al. 2 lit. a raportat la art. 12 al. 1 din Legea 678/2001.

S-a susținut de către apărătorii inculpaților, și că, dată fiind calitatea de investigator acoperit a părții vătămate, aceasta nu trebuia să figureze ca parte vătămată. O asemenea susținere este nefondată, atâta vreme cât, necunoscând calitatea oficială a acestei persoane, inculpații au înțeles să o racoleze în vederea traficării, o eventuală eroare asupra persoanei nefiind de natură să înlăture răspunderea penală.

Faptele comise de inculpați se află în concurs real. Aceștia au solicitat schimbarea încadrării juridice în sensul reținerii dispozițiilor art. 41 al. 2 Cod penal, respectiv comiterii infracțiunilor deduse judecății în forma continuată.

În materia infracțiunilor de trafic de persoane nu există o practică unitară în privința acestui aspect. Este însă împărtășită opinia potrivit căreia, la infracțiunile contra persoanei, cum este și cea de trafic de persoane/minori, pluralitatea subiecților pasivi exclude forma continuată. argumente pledează in favoarea acestei teorii:

În primul rând, săvârșirea acțiunii tipice este atât de strâns legată de persoana subiectului pasiv, încât reprezentarea autorului cu privire la comiterea ei implică, în mod necesar, și reprezentarea unei anumite victime, și numai a acesteia; la infracțiunile patrimoniale, din contră, acțiunea incriminată se îndreaptă asupra unui bun ori unei pluralități de bunuri, iar ce îl interesează pe făptuitor nu este persoana celui păgubit, care de cele mai multe ori îi este chiar indiferent, cât îl interesează bunul ori bunurile care alcătuiesc obiectul material al infracțiunii. În aceste condiții, la infracțiunile contra persoanei, nici reprezentările făptuitorului, nici motivele hotărârii sale nu pot fi desprinse de persoana unei anumite victime, ci sunt atât de strâns legate de ea, încât aceasta devine elementul determinant, principal, al actului de voință. Acest raționament impune concluzia că, la baza unei pluralități de acțiuni similare prin care se aduce atingere intereselor imateriale, pur personale, ale unor subiecți pasivi deosebiți, nu se poate afla o singură rezoluție infracțională, ci tot atâtea rezoluții distincte, câte persoane au fost lezate prin aceste acțiuni, confundându-se simultaneitatea mai multor acte de conștiință si voință cu unitatea actului de conștiință și voință, element specific infracțiunii continuate.

Un al doilea argument este acela că, in cazul infracțiunilor contra persoanei, fiecare subiect pasiv suportă, în mod distinct, câte un rezultat autonom al acțiunii săvârșite împotriva sa de către infractor. În ce la infracțiunile contra patrimoniului, aceste rezultate pot fi cumulate, rezultând un rezultat global, propriu întregii activități infracționale, la infracțiunile contra persoanei, autonomia rezultatelor diferitelor acțiuni este absolută și face imposibilă constituirea unui singur rezultat. În acest fel vom avea o pluralitate de rezultate, fiecare corespunzător uneia din infracțiunile săvârșite și niciodată un rezultat unic, propriu infracțiunilor continuate, iar în lipsa unui asemenea rezultat global, imposibil de realizat, rezoluția infracțională nu poate fi nici ea unică.

Este adevărat că infracțiunea de trafic de persoane este una complexă, dar infracțiunea absorbantă este o infracțiune contra persoanei, obiectul juridic principal se referă la ocrotirea drepturilor și libertăților fundamentale ale unei persoane, situație în care pluralitatea subiecților pasivi va determina pluralitatea de infracțiuni și va exclude aplicarea dispozițiilor art. 41 al. 2 Cod penal.

În plus, rezoluția infracțională unică, cerută de dispozițiile art. 41 al. 2 Cod penal, presupune ca în conștiința infractorului să fie creionată modalitatea de comitere, persoanele vizate, or, este evident că nici unul dintre inculpați nu avea o astfel de reprezentare anterior comiterii primei infracțiuni.

Pe cale de consecință, a fost respinsă cererea inculpaților de schimbare a încadrării juridice, în sensul reținerii, în sarcina fiecăruia a câte unei infracțiuni de trafic de minori, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și a unei infracțiuni de trafic de persoane, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, comise în concurs intre ele.

La termenul din 14 septembrie 2005, inculpatul, prin apărători a depus un memoriu prin care a invocat mai multe excepții privind nulitatea urmăririi penale. O parte din aceste excepții au fost respinse de instanță prin Încheierea din 09.11.2005, respectiv cele prevăzute la pct. 1, 2 și 6 - așa încât motivarea nu va fi reluată - celelalte fiind unite cu fondul, reprezentând tot o serie de apărări făcute de acest inculpat. Excepțiile sunt însă nefondate. După cum s-a arătat deja, având in vedere dispozițiile Legii 508/2004, organele de cercetare penală reprezentate de ofițeri și agenți ai poliției judiciare pot efectua actele de cercetare penală pentru care au fost împuterniciți în acest sens de procurorul DIICOT.

Faptul ca părțile vătămate nu au fost, la rândul lor, cercetate și trimise în judecată pentru comiterea infracțiunii de prostituție nu este de natură să determine nulitatea urmăririi penale sau să constituie o încălcare a dreptului la apărare a inculpaților și aceasta cu atât mai mult cu cât Legea 678/2001 prevede o cauză de impunitate pentru aceste părți vătămate în sensul că, potrivit dispozițiilor art. 20 din legea menționată, nu se pedepsește pentru prostituție persoana supusă traficului de persoane, care a comis, ca urmare a exploatării sale, această infracțiune.

Deși se susține că declarațiile martorilor, și sunt nesemnate, verificând dosarul de urmărire penală se constată că aceste declarații sunt semnate (20, 74, 33, această ultimă persoană nefiind audiată și de procuror).

Este adevărat că prin actul de sesizare nu s-a stabilit valoarea totală a folosului obținut de inculpați ca urmare a infracțiunilor comise, dar se face referire la sumele pe care fiecare inculpat le-a obținut. Infracțiunile deduse judecății nu sunt infracțiuni de prejudiciu, ci de pericol, așa încât nu se poate aprecia că actul de sesizare sau urmărirea penală ar fi nule pentru aceste motiv, acest aspect al prejudiciului stabilindu-se în urma probatoriului administrat.

Se mai susține ca nu s-au efectuat confruntări cu toate persoanele vătămate. Și această susținere este nefondată, având in vedere că, în cursul urmăririi penale s-au efectuat astfel de confruntări intre inculpatul și inculpata, partea vătămată -, partea vătămată. Este adevărat că aceste confruntări nu au fost făcute cu toate părțile vătămate, dar este de remarcat faptul că, pe de o parte, nu s-a reținut, prin actul de sesizare a instanței, că acest inculpat ar fi comis toate infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea in judecată, ci numai față de o parte de părțile vătămate și, pe de altă parte, în astfel de cauze nu este recomandată efectuarea de confruntări cu părțile vătămate, minore, deoarece acest lucru este traumatizant pentru acestea și pot fi influențate sau timorate de un contact cu inculpații.

După cum s-a arătat și în încheierea de ședință din 14 septembrie 2005, redarea selectivă a interceptărilor nu este de natură să constituie o încălcare a dreptului la apărare atâta vreme cât inculpații au avut dreptul să consulte interceptările efectuate în integralitatea lor.

Nu s-a reținut că inculpatul s-ar fi sustras de la urmărirea penală iar citarea lui în străinătate ar fi fost posibilă în condițiile în care s-ar fi făcut dovada, în cursul urmăririi penale, că acesta a locuit în mod legal în Spania, dispozițiile procedurale prevăzând posibilitatea citării în străinătate numai în anumite condiții, dar niciodată la locul de muncă din străinătate.

Față de aceste motive prima instanță a constatat că excepțiile invocate sunt nefondate.

La individualizarea judiciară a pedepselor, prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă, gradul de pericol social al infracțiunilor comise, de persoana inculpaților, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Inculpații nu au recunoscut comiterea faptelor și, deși inculpații și sunt lipsiți de antecedente penale nu se va reține în favoarea acestora a circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. a Cod penal, o asemenea împrejurare urmând a fi avută în vedere prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special.

Pedepsele aplicate inculpaților au fost diferențiate și aceasta deoarece în sarcina inculpaților și se reține un număr de 12 infracțiuni (dintre care 8 comise împotriva unor părți vătămate minore), în sarcina inculpatului 7 infracțiuni de trafic de minori iar în sarcina inculpatului doar 4 infracțiuni și acestea comise împotriva unor persoane majore.

Nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților având în vedere natura infracțiunilor care fac obiectul cauzei, de o amploare deosebită și care aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, demnitatea persoanei, și chiar sănătății acesteia, reprezentând, totodată, una dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate.

Trebuie avută în vedere cooperarea care a existat între inculpați și care le-a sporit șansele de reușită, durata în de peste un an, pluralitatea de infracțiuni comise de fiecare din inculpați, numărul mare de părți vătămate, caracterul transfrontalier pe care l-au avut infracțiunile față de părțile vătămate și, limita maximă prevăzută de lege și care este de 18 ani în cazul traficului de minori, în forma reținută în sarcina inculpaților, și și 15 ani în cazul traficului de persoane.

De asemenea, având în vedere cuantumul pedepselor aplicate inculpaților, prima instanță a aplicat și câte o pedeapsă complementară, conform art. 64 lit. a-c și e Cod penal, în condițiile art. 65 Cod penal.

Infracțiunile comise fiind concurente, s-a făcut aplicarea regulilor prevăzute pentru concursul de infracțiuni și cele referitoare la contopirea pedepselor principale și complementare urmând ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea mai grea, conform art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal și pedeapsa complementară, conform art. 35 Cod penal.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepselor rezultante, având in vedere cele arătate deja, natura infracțiunilor comise, gravitatea acestora, consecințele produse, s-a apreciat că scopul prevăzut de art. 52 Cod penal nu poate fi atins decât prin executarea lor, în regim de detenție.

S-au interzis inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 lit. a-c, e Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.

În temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedepsele rezultante aplicate inculpaților, și, durata reținerii și arestării preventive.

În temeiul art. 350 Cod procedură penală, s-a constatat că împotriva inculpaților, și s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi țara și, având în vedere soluția de condamnare pronunțată, modalitatea de executare, temeiurile inițiale avute la luarea acestei măsuri, s-a menținut această măsură preventivă.

În temeiul art. 118 lit. d Cod penal și art. 19 din Legea 678/2001, s-a dispus confiscarea, de la inculpați, în folosul statului, a sumelor arătate în dispozitivul prezentei hotărâri, având în vedere proveniența ilicită a acestora și faptul că părțile vătămate confirmă că inculpații au câștigat aceste sume de bani în urma activității infracționale.

În temeiul art. 199 Cod procedură penală, a fost admisă cererea de exonerare de plata amenzii, formulată de av., având în vedere că, din motive medicale, dovedite cu acte, aceasta nu a putut fi prezentă în instanță la termenul din luna octombrie 2006.

În temeiul art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare, către stat, avansate atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății.

Suma reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru părțile vătămate, conform art. 44 din Legea 678/2001, urmând a fi avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

În termenul legal prevăzut de art.363 alin.1 Cod procedură penală hotărârea primei instanțe a fost apelată de inculpații, -, și -, ce au formulat următoarele critici de nelegalitate și netemeinicie:

- omisiunea primei instanțe de a verifica din oficiu la prima înfățișare a regularității actului de sesizare, fiind astfel încălcate dispozițiile art.300 Cod procedură penală;

- nerespectarea ordinii de efectuare a cercetării judecătorești întrucât în cauză au fost ascultate unele martore victime înaintea inculpaților, nu s-a procedat la ascultarea fiecăruia dintre inculpați în prezența celorlalți și nici nu au fost citite declarațiile luate separat inculpaților - și celorlalți doi inculpați, situație ce constituie o încălcare a principiului contradictorialității și pe cale de consecință a dreptului la apărare;

- încălcarea dispozițiilor art.287 Cod procedură penală de prima instanță ce a analizat probele doar prin prisma declarațiilor date de victime în faza de urmărire penală, depozițiile martorelor-victime din faza cercetării judecătorești fiind înlăturate nejustificat, iar, înlăturarea declarațiilor martorilor audiați în apărare a fost făcută fără nici o motivare;

- aprecierea greșită a probelor, prin încălcarea dispozițiilor art.62 și 63 Cod procedură penală întrucât simpla retractare sau revenire asupra declarațiilor nu poate produce efectul de a nu analiza declarațiile retractate, iar, schimbarea de către victime a declarațiilor din faza cercetării judecătorești aruncă o îndoială asupra probelor pe care și-a întemeiat instanța de fond soluția de condamnare, fapt ce ar fi trebuit interpretat în favoarea inculpaților și să conducă la achitarea lor în temeiul art.10 lit. "d" Cod procedură penală;

- nelegalitatea condamnării pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori întrucât în cauză nu a fost dovedită existența vreunei activități de recrutare, transportare sau transferare pe care să o fi comis inculpații, existența amenințării, violenței sau altor forme de constrângere și nici existența scopului exploatării sexuale a persoanelor;

- înregistrările telefonice sau depoziția martorului cu identitate protejată nu relevă nici o relatare explicită privitoare la traficul de persoane;

- prima instanță nu a ținut seama de faptul că inculpatul nu a fost în țară în perioada în care se pretinde că s-a comis traficul de persoane;

- din probele administrate în cauză rezultă că toate "victimele traficului de persoane", minore sau majore, au acceptat necondiționat propunerile făcute de inculpați, nu au fost constrânse, amenințate și nici înșelate, astfel că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prevăzută de art.329 alin.1 și 3 Cod penal, în varianta înlesnirii practicării prostituției, în condițiile unui consimțământ valabil exprimat al victimelor și în înțelegere cu inculpații, impunându-se schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de trafic de persoane și trafic de minori în infracțiunea de proxenetism;

- greșita reținere a dispozițiilor art.33 lit. "a" Cod penal, în cauză fiind aplicabile prevederile art.41 alin.2 Cod penal întrucât recrutarea mai multor persoane în același și loc, în baza unei rezoluții infracționale unice, pentru practicarea prostituției constituie o unică infracțiune de proxenetism, indiferent de subiecții pasivi recrutați în acest scop;

- în situația schimbării încadrării juridice a faptelor în sensul reținerii în sarcina lor a infracțiunii de proxenetism, la stabilirea pedepselor și a modalității de executare inculpații-apelanți au solicitat, în raport de gradul concret de pericol social al faptelor, de lipsa antecedentelor penale, de buna conduită anterioară comiterii faptelor și atitudinea procesuală adoptată, situația familială și perioada arestării preventive, aplicarea unor pedepse în cuantum coborât sub minimul special prevăzut de lege și suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor conform art.86¹Cod penal ori suspendarea condiționată în baza art.81 Cod penal;

- nelegalitatea aplicării pedepsei complementare și accesorii a interzicerii dreptului prevăzut de art.64 lit. "e" Cod penal întrucât interzicerea raporturilor de tutelă poate fi considerată drept ingerință asupra dreptului la respectarea vieții private.

În faza apelului, inculpații au solicitat reaudierea victimelor și, audierea victimelor -, -, și ce nu au fost ascultate în cursul cercetării judecătorești, audierea martorilor și G, precum și audierea investigatorului sub acoperire cu nume de cod " " prin intermediul rețelei de televiziune cu imaginea și vocea distorsionate, probe ce au fost admise.

În urma legalei citări și a emiterii de mandate de aducere s-au prezentat în fața instanței de apel și au fost audiate victimele și -, pentru celelalte victime constatându-se imposibilitatea audierii lor.

Instanța de apel a procedat și la ascultarea,în condițiile art.86²Cod proc. penală a investigatorului sub acoperire cu nume de cod" ".

La termenul de judecată din 24.01.2008 a fost audiat martorul, iar, cu privire la cel de-al doilea martor - G - inculpații au precizat că renunță la audierea lui.

Examinând hotărârea apelată și actele și lucrările dosarului de fond, precum și probele administrate în mod nemijlocit, prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, conform dispozițiilor art.371 alin.2 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit de - Biroul Teritorial Vaslui la data de 15.06.2005 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

--pentru săvârșirea a 8 infracțiuni de trafic de minori prevăzute de art.13 alin.4 raportat la art.13 alin.1, 3 din Legea nr.678/2001 și a 4 infracțiuni de trafic de persoane prevăzute de art.12 alin.2 lit. "a" raportat la art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.33 lit. "a" Cod penal;

- pentru săvârșirea a 7 infracțiuni de trafic de minori prevăzute de art.13 alin.4 raportat la art.13 alin.1, 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.33 lit. "a" Cod penal;

--pentru comiterea a 4 infracțiuni de trafic de persoane prevăzute de art.12 alin.2 lit. "a" raportat la art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.33 lit. "a" Cod penal și

- pentru comiterea a 8 infracțiuni de trafic de minori prevăzute de art.13 alin.4 raportat la art.13 alin.1, 3 din Legea nr.678/2001 și a 4 infracțiuni de trafic de persoane prevăzute de art.12 alin.2 lit. "a" raportat la art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.33 lit. "a" Cod penal.

Prin apelurile declarate, inculpații au invocat faptul că prima instanță a respins excepțiile privind nulitatea absolută a urmăririi penale și a rechizitoriului, fără a constata dacă sesizarea instanței s-a făcut potrivit legii, omisiune sancționată cu nulitatea absolută conform dispozițiilor art.197 alin.2 Cod procedură penală.

Prin încheierea de ședință din 9.11.2005, prima instanță a respins ca neîntemeiate excepțiile formulate de inculpați privind nulitatea absolută a urmăririi penale și a rechizitoriului determinată de faptul că ar fi fost încălcate dispozițiile ce prevăd competența exclusivă a procurorului de a efectua urmărirea penală în speță și de lipsa confirmării rechizitoriului.

Astfel, cum s-a motivat și prin încheierea menționatăcriticile inculpaților privind faza urmăririi penale, precum și susținerile vizând neîndeplinirea obligației primei instanțe de verificare a legalității actului de sesizare nu pot fi primite.

Prin soluția de respingere a excepțiilor invocate - o soluție corectă, bazată pe o analiză judicioasă a actelor de urmărire penală întocmite în cauză, specifice fiecărei etape, prin raportare la dispozițiile procesual-penale ce prevăd în mod expres regulile de desfășurare a acestei faze a procesului penal și condițiile de validitate a actelor procesuale întocmite - instanța de fond s-a pronunțat asupra regularității actului de sesizare; fiind investită cu soluționarea cauzei a efectuat cercetarea judecătorească și în final a pronunțat hotărârea apelată, prin raportare la actul de inculpare, ceea ce constituie o recunoaștere a legalității acestui act și pe cale de consecință a sesizării sale.

Procedând la soluționarea pe fond a cauzei, instanța de fond a administrat toate probele necesare aflării adevărului cu privire la fapte și împrejurările cauzei, fiind evidențiate aspectele concordante ce susțin vinovăția inculpaților și probele ce au servit ca temei al soluționării cauzei.

De asemenea, a verificat probatoriul administrat prin prisma apărărilor inculpaților, argumentându-și soluția de înlăturare a acestora, prin expunerea argumentelor de fapt și de drept ce au fundamentat opinia, analizând elementele de fapt și de drept pe care și-a întemeiat soluția pronunțată.

În cauză, instanța fondului a examinat efectiv și pe larg problemele esențiale supuse aprecierii sale de către părți, motivându-și hotărârea pronunțată în conformitate cu cerințele dispozițiilor art.356 Cod procedură penală și garanțiile impuse de art.6 paragraful 1 din Convenția Europeană a drepturilor omului privind dreptul la un proces echitabil.

Ținând seama de dispozițiile art.289 Cod procedură penală, instanța de fond și-a îndeplinit obligația de a readministra probele din cursul urmăririi penale ce au servit ca temei al trimiterii în judecată, pentru a fi percepute prin filtrul punctelor de vedere exprimate de toate părțile și pentru a-și forma propria convingere cu privire la vinovăția ori nevinovăția inculpaților.

Astfel, prima instanță a procedat la ascultarea inculpaților și a victimelor, -, - și -, a audiat martorii G, -, - și, constatând imposibilitatea audierii celorlalte victime și a martorului, a admis probele solicitate în apărare de cei patru inculpați și în consecință a audiat martorii, -, și.

Prima instanță a efectuat cercetarea judecătorească cu respectarea dispozițiilor art.313 și urm. din Codul d e procedură penală, susținerile inculpaților-apelanți privind nerespectarea ordinii de efectuare a cercetării judecătorești fiind nefondate.

Prezenți în fața instanței de fond la termenul din 9 noiembrie 2005, inculpații - și - ceilalți doi inculpați au lipsit - au solicitat audierea lor la următorul termen pentru a avea astfel posibilitatea de a studia dosarul împreună cu apărătorii, cerere admisă de instanță, ce a procedat în aceste condiții doar la audierea victimelor și.

La termenul următor din 2 decembrie 2005, au fost audiați inculpații - și, în prezența inculpatei -, care a solicitat amânarea interogării sale pentru a putea fi asistată de ambii apărători.

La termenul din 1 februarie 2006 - în prezența inculpaților, și - a fost audiată inculpata -, inculpatul solicitând a fi audiat la termenul viitor, astfel că la data de 29.03.2006, în prezența celorlalți inculpați, prima instanță a procedat și la audierea acestui inculpat.

În raport cu cele menționate mai sus, Curtea constată că în cauză schimbarea ordinii de efectuare a cercetării judecătorești în sensul ascultării celor două victime înaintea inculpaților prezenți și a fost determinată tocmai de solicitarea inculpaților de a fi audiați la următorul termen de judecată, iar, ascultarea lor separată, permisă de dispozițiile art.324 alin.2 Cod procedură penală, a fost dispusă în interesul aflării adevărului.

Audierea celor doi inculpați a avut loc în prezența inculpatei -, iar, ulterior, și inculpații și au fost audiați în prezența coinculpaților audiați anterior, condiții în care nu se poate reține existența vreunei vătămări în planul dreptului la apărare al inculpaților ori încălcarea garanțiilor unui proces echitabil,criticile formulate de apelanți sub acest aspect nefiind fondate.

Verificând modul în care prima instanță a soluționat fondul cauzei, Curtea constată următoarele:

Pe baza analizei amănunțite a probelor administrate în cursul urmăririi penale, dar și a celor administrate în mod nemijlocit în faza cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, existând probe certe de vinovăție a inculpaților -, - și în comiterea faptelor, probe ce au înlăturat prezumția de nevinovăție instituită de dispozițiile art.66 alin.2 Cod procedură penală.

Astfel, prin declarațiile date în cursul urmăririi penale victimele -, -, și - majore și, -, și - - minore au descris împrejurările în care au fost racolate în scopul exploatării sexuale, transportate, cazate și exploatate sexual.

Victima -a declarat că i-a cunoscut pe inculpații și - ce i-au spus să meargă să lucreze în barul acestora din localitatea L ca damă de companie.

Pe fondul situației financiare precare a familiei sale, a acceptat și începând din luna mai a anului 2004 mers în barul denumit "Casa " unde inculpatul i-a spus că va trebui să meargă la masa clienților să-i determine să facă mai multă consumație, să danseze cât mai dezbrăcată, iar, la solicitarea clienților să întrețină relații sexuale cu aceștia, urmând ca după împlinirea vârstei de 18 ani să obțină și contract de muncă.

Această victimă a relatat că la venirea sa în bar a fost cazată într-o cameră situată la parter și care avea intrarea direct în bar unde mai erau încă 5 fete supravegheate strict de inculpatul ce încasa banii clienților și ținea locul inculpaților și -, atunci când aceștia erau plecați din localitate, iar, fetelor le fuseseră luate actele de identitate de către inculpatul.

În perioada șederii în casa inculpaților, aceștia au achitat taxa pentru a-i fi eliberat pașaport în vederea plecării în Spania unde i-au promis că va câștiga mult mai mulți bani ca damă de companie.

În zilele în care nu reușeau să câștige bani, inculpatul le adresa injurii, amenințări și devenea violent.

Prin declarațiile date în cursul urmăririi penale, victima - a descris și condițiile în care împreună cu două dintre fete -- și și inculpata - a plecat în Spania, fiind cazate într-o casă și obligate să întrețină raporturi sexuale cu clienții.

Deși victima a refuzat să întrețină relații sexuale, inculpata i-a spus că nu are altă variantă întrucât trebuie să restituie datoriile mari pe care le avea în urma achitării de către inculpați a cheltuielilor de transport, procurare pașaport, cazare și masă.

de 3 săptămâni a întreținut raporturi sexuale cu clienți în clubul "", banii obținuți erau luați de numita care le supraveghea și dați inculpatului. Ulterior, victima a relatat că a fost mutată într-un alt club "" din localitatea, unde a practicat din nou prostituția până în decembrie 2004 când a reușit să-l convingă să-i dea voie să plece acasă, fără, însă, a primi vreo sumă de bani.

Victimele minore, și -au relatat că au fost racolate de inculpatul care le-a propus să meargă la A unde vor fi angajate într-un club ca dansatoare.

Fără ocupație, fără locuri de muncă și cu eșec școlar, fetele au acceptat propunerea și au fost cazate inițial în apartamentul din Bîrlad al inculpatului de unde au plecat în localitatea L, fiind cazate în casa ce aparținea inculpaților și -.

Inculpatul este cel care le-a precizat în ce constă activitatea pe care urmau să o desfășoare - să danseze în ținută sumară, să-i determine pe clienți să consume cât mai mult și dacă aceștia solicitau puteau să întrețină relații sexuale, banii obținuți urmând a fi împărțiți cu inculpatul în mod egal.

Inculpații și - le-au luat actele de identitate și le-au cerut ca în situația unui control al organelor de poliție să-și decline altă identitate și o vârstă mai mare de 18 ani.

Atât inculpatul, cât și inculpatul le-au promis că li se vor încheia contracte de muncă.

Cele patru victime au declarat că în bar mai erau încă 3 fete care fuseseră aduse de inculpatul, iar, una dintre ele a fost agresată fizic de inculpatul pentru că ieșise cu prietenul ei în oraș, iar, în perioada cazării lor la L au fost supravegheate strict de inculpații și - ce le impuneau să abordeze clienții și deși li se promisese de inculpați că vor primi salarii, nu au fost niciodată plătite, primind doar sume mici de bani din consumația clienților.

În luna mai 2004, relatează victimele că inculpatul le-a propus să meargă în Spania, cheltuielile determinate de eliberarea pașapoartelor, de transport, cazare și masă, urmând a fi suportate de inculpați și că după restituirea acestor cheltuieli făcute pentru ele, veniturile obținute vor fi împărțite în mod egal.

După ce le-a făcut copii de pe buletine și fotografii, inculpatul este cel care s-a deplasat la Bîrlad pentru a face demersurile necesare obținerii pașapoartelor.

de faptul că inculpatul trimisese mai multe fete în Spania și că nu se mai știa nimic despre ele, avertizate de una dintre fetele trimise în Spania că acolo li se iau toți banii, fiind obligate să aibă 15-20 clienți pe noapte și sunt supravegheate de inculpatul sau oamenii acestuia victimele, și - au insistat să li se returneze actele de identitate și au reușit să plece acasă, doar victima fiind reținută de inculpați, cărora le era datoare cu suma de bani plătită pentru întreruperea de sarcină pe care o făcuse.

Relatările victimelor menționate anterior sunt confirmate de depozițiile date de victimele-, -, - șice au prezentat, fiecare, în detaliu, împrejurările în care au fost racolate și transportate, în scopul exploatării sexuale, cazate și exploatate sexual.

Victima -a declarat că a fost racolată de inculpatul pe care l-a cunoscut prin intermediul surorilor și -, a fost transportată de inculpatul în localitatea L și cazată împreună cu celelalte fete în casa inculpaților și -.

Victima a relatat că în perioada cazării în "Casa " toate au fost supravegheate strict de inculpatul ce obișnuia să doarmă și cu ele în cameră, în timpul programului stătea în bar cu ele, iar, plecarea din bar cu clienții pentru a întreține relații sexuale se făcea doar cu consimțământul inculpatului.

Deși i s-a propus de către inculpații și să meargă în Spania unde va fi angajată la un club ca damă de companie, cheltuielile pentru obținerea pașaportului și transportul până la destinație urmând a fi suportate de ei, victima nu a plecat și s-a întors acasă, fiind chemată de sora și părinții săi.

Audiate în faza urmăririi penale,victimele șiau prezentat, de asemenea, pe larg condițiile în care au fost racolate de inculpatul ce le-a propus să lucreze ca dansatoare într-un club de noapte din

Cele două victime au acceptat propunerea întrucât proveneau din familii sărace și au fost de acord să se deplaseze împreună cu inculpatul în localitatea

Deși, inițial, inculpatul le-a spus că vor dansa în fața clienților și îi vor determina pe aceștia să consume cât mai mult, ulterior, li s-a precizat că urmau să se prostitueze, banii obținuți urmând a fi împărțiți în mod egal cu inculpatul.

Din declarațiile date de victime rezultă și faptul că inculpatul a primit de la inculpatul suma de 10 milioane lei pentru faptul că le-a adus la L, iar, victima a relatat că ulterior s-a întâlnit cu inculpatul ce a amenințat-o să nu declare ceva împotriva sa la poliție.

Victimele-, -, șiau fost racolate de inculpatul - ce le-a propus să meargă să lucreze în clubul de noapte din Spania al inculpatului.

Prima dintre victime a fost asigurată de inculpatul - că va fi un loc de muncă decent, că nu va practica prostituția, aceeași promisiune fiindu-i făcută și de inculpatul ce i-a povestit că va trebui doar să stea cu clienții și să-i convingă să consume cât mai multe și mai scumpe băuturi, și că îi va oferi banii necesari pentru a pleca în Spania.

. de inculpații și - aceasta a fost transportată la L, de unde a fost trimisă în Spania, costul biletului de autocar, al asigurării medicale și al invitației fiind achitat de inculpatul.

În Spania a fost preluată de numita, persoană pusă de inculpatul și dusă la clubul "" unde a fost obligată să întrețină relații sexuale cu clienții de 3 luni de zile în care nu a primit nici un, inculpatul precizându-i că nu va pleca până nu-i va restitui datoria pe care o avea la el, fără a-i indica vreodată valoarea acesteia.

Inculpatul - a racolat-o și pe partea vătămată-ce a declarat că a fost prezentată inculpaților și - și dusă la

Prin intermediul martorului,victimaîmpreună cu (investigator sub acoperire) s-au întâlnit cu inculpatul - ce le-a declarat că le va transporta în comuna L, județul A la un club de noapte și le va intermedia contactul cu inculpatul, proprietarul clubului și în același persoana care le va transporta în Spania unde vor lucra ca dame de companie într-un club.

În sprijinul propunerii făcute, inculpatul le-a arătat unul dintre pliantele ce conțineau fotografii ale clubului din Spania unde puteau să întrețină și relații sexuale cu clienții dacă doreau, în acest mod putând câștiga și 4000 EURO pe lună și l-a contactat telefonic pe inculpatul cu care a discutat victima.

În urma solicitării inculpatului, cele două fete au făcut copii de pe pașapoarte și le-au dat inculpatului - ce le-a transmis prin fax.

Același inculpat le-a spus că banii obținuți vor fi împărțiți în mod egal și le-a avertizat să nu se răzgândească pentru că ei cheltuie bani.

Ulterior, în data de 17.02.2005, conform înțelegerii stabilite cu inculpatul -, s-au întâlnit cu acesta și au fost transportate în L, pe drum atrăgându-li-se atenția să nu creeze probleme inculpaților și -.

În localitatea L, victimele relatează că au fost primite de inculpata - și conduse într-o cameră a casei în care locuia aceasta cu familia, ulterior, fiind găsite de organele de poliție ce au prezentat un mandat de percheziție și conduse la sediul

Instanța de fond a verificat probele administrate în faza urmăririi penale ce au servit ca temei al trimiterii în judecată a inculpaților și a procedat la audierea nemijlocită a părților vătămate, -, - și -; celelalte victime deși legal citate nu s-au prezentat fiind imposibilă audierea lor.

În fața primei instanțe, victimele audiate au revenit asupra declarațiilor din faza urmăririi penale, susținând că aceste depoziții au fost date sub imperiul presiunilor exercitate de lucrătorii de poliție sau le-au semnat, deși nu cunoșteau ce consemnări conțin.

Aceeași poziție de revenire asupra declarației anterioare a adoptat și martora -, fără a justifica în vreun fel revenirea.

Audiate și în apel, victimele și - nu și-au menținut relatările făcute în cursul urmăririi penale, și au susținut faptul că s-a consemnat o situație de fapt ce nu corespunde realității.

În apel, a fost audiat și investigatorul sub acoperire, " " ce a menținut relatările făcute în faza urmăririi penale privind activitatea infracțională desfășurată de inculpații -, și -.

Procedând la evaluarea materialului probator administrat în cauză, prima instanță a dat eficiență dispozițiilor art.63 alin.2 Cod procedură penală ce impun a se face o analiză a tuturor probelor administrate și a se argumenta soluția pronunțată pe acele probe care coroborate susțin situația de fapt reținută.

Prin urmare, în mod corect prima instanță nu a reținut în procesul evaluării declarațiile date de victimele, -, - și - și de martora - în faza cercetării judecătorești prin care prezintă alte variante ale situației de fapt, lipsite de suport probator, fără a face dovada exercitării vreunor mijloace de constrângere și mai mult versiunile prezentate sunt infirmate de celelalte probe administrate în cauză.

Astfel, prima instanță a coroborat în mod judiciosdeclarațiile date de cele 12 victime în cursul urmăririi penale- victimele au fost audiate cu respectarea formelor cerute pentru ascultarea martorilor, fiindu-le asigurată asistență juridică conform dispozițiilor Legii nr.678/2001 ce instituie acest drept al victimelor - cuprocesele-verbale de confruntareîntre victima - și inculpații - și, între victima și inculpații - și, ocazie cu care tinerele și-au menținut relatările privind activitatea infracțională desfășurată de inculpați, cu procesele-verbale de confruntare între inculpații - și -, cudeclarația martorului- persoană ce a primit de la inculpatul - pliante prin care se făcea reclamă clubului de noapte din Spania și i-a relatat despre dorința inculpaților și - de a găsi fete pe care să le transporte la A sau în Spania pentru practicarea prostituției, același martor a făcut relatări și cu privire la rolul inculpatului - în recrutarea și transportarea victimelor, în procurarea pașapoartelor la propunerea de a recruta împreună cu acesta fete în schimbul sumei de 100 EURO, inițial, ulterior 5 milioane de lei, plătiți de inculpatul, confirmând relatările victimelor și privind racolarea și transportarea lor la barul din L, pentru cele două fete martorul primind de la inculpata -, prin intermediul inculpatului -, suma de 100 EURO -cu depozițiile martorilor -, G, -, - și,curezultatul interceptării convorbirilor telefoniceale inculpaților, - și -, fiind respectate dispozițiile legale privind autorizarea de către judecător a interceptării și înregistrării, procesul-verbal întocmit de procuror obținut în mod legal și având valoare probatorie conform art.90 Cod procedură penală, oferind date ce atestă înțelegerea dintre cei trei inculpați de a racola, transporta și trafica tinere în Spania, în interesul propriu, cuprocesele-verbale întocmite de organele de poliție cu ocazia perchezițiilorefectuate la domiciliile inculpaților -, și -, curelațiile obținute în urma verificării în baza centrală de datea intrărilor și ieșirilor din țară ale celor patru inculpați, precum și cudeclarațiile date de inculpațice nu au recunoscut comiterea faptelor, prezentând versiuni diferite și contradictorii ale situației de fapt.

Apărările formulate în cursul primei judecăți de inculpați au fost analizate și înlăturate în mod corect întrucât contrazic nesusținut probatoriul administrat ce confirmă situația de fapt prezentată în actul de sesizare și reținută de prima instanță.

De asemenea, probele administrate în apărare atât la fond, cât și în apel nu au oferit elemente de natură a înlătura probele ce-i incriminează.

Împrejurările de fapt relevate de martorii audiați la solicitarea inculpaților, precum și înscrisurile depuse la dosar nu modifică situația de fapt relevată de celelalte probe administrate în cauză cu privire la acțiunea inculpaților de recrutare, transportare, cazare și exploatare sexuală a victimelor.

În raport cu cele menționate mai sus, Curtea constată că probatoriul administrat a fost corect interpretat și coroborat de prima instanță, avându-se în vedere toate împrejurările și datele care converg spre o reală stabilire a situației de fapt și a activității infracționale desfășurate de inculpații, -, - și, a căror vinovăție în comiterea faptelor a fost dovedită cu certitudine de amplul material probator administrat în cauză.

Prin urmare, soluția de condamnare a celor 4 inculpați este corectă,criticile formulate de aceștia prin apelurile declarate în sensul reținerii unei situații de fapt nereale ce a condus la o greșită condamnare fiind nefondate.

Sub aspectul încadrării juridice a faptelor, Curtea, în raport cu situația de fapt reținută constată că instanța de fond, în mod legal, a apreciat că faptele celor patru inculpați comise în perioada mai - iulie 2004 (pentru inculpații -, și ), respectiv noiembrie 2004 - februarie 2005 (pentru inculpatul -) întrunesc atât obiectiv, cât și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori prevăzute de art.12 alin.2 lit. a raportat la art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 și respectiv art.13 alin.4 raportat la art.13 alin.1, 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 Cod penal.

Elementul material al celor două infracțiuni se realizează printr-una sau mai multe dintre acțiunile prevăzute ca modalități alternative în normele incriminatoare, respectiv recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea, găzduirea sau primirea unei persoane, acțiuni care trebuie să fie efectuate în scopul exploatării victimei.

Pentru existența infracțiunilor de trafic de persoane, respectiv trafic de minori este necesar ca modalitățile normative prevăzute de lege să fie realizate printr-o multitudine de mijloace cu caracter alternativ și anume prin: amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane.

În speță, probele administrate au confirmat căinculpații - șiau primit și cazat în imobilul din L în vederea exploatării muncii lor pe victimele majore -, și și au exploatat sexual pe victima majoră -, transportată și cazată și la clubul de noapte din Spania, victimele fiind recrutate și transportate de inculpatul -, în baza înțelegerii prealabile cu acesta.

Aceiași inculpați au primit și cazat în imobilul din L pe martorele-victime minore, -, - și - ce au fost racolate de inculpații - și împreună cu inculpatul (cu excepția victimei - ce a fost recrutată doar de inculpații - și și a fost exploatată atât în țară, cât și în Spania) și au fost exploatate, impunându-li-se să danseze în fața clienților, îmbrăcate sumar sau dezbrăcate, să determine clienții să consume cât mai mult - activități prestate în timpul nopții - și să întrețină raporturi sexuale cu clienții, profitul obținut fiind însușit de inculpați.

Probele administrate în cauză au dovedit de asemenea și rolurile avute de inculpații- și- primul a recrutat și transportat în localitatea L, după o înțelegere prealabilă cu inculpații - și, pe victimele -, -, și, în vederea exploatării lor și a primit bani pentru ele de la inculpații - și, iar cel de-al doilea inculpat a recrutat și transportat în localitatea L după o înțelegere prealabilă cu inculpații - și pe victimele minore, -, -, și cunoscând activitatea pe care victimele urmau să o presteze și le-a supravegheat pe acestea în "Casa ".

Prin urmare, inculpații au săvârșit acțiuni derecrutarea victimelor, detransportarepe teritoriul României sau în afara granițelor țării - în speță, victimele - și - au fost transportate, cazate și exploatate în cluburi de noapte din Spania, unde au fost supravegheate de inculpatul sau persoane stabilite de acesta -, decazareșiprimireîn vederea exploatării și deexploatareefectivă a victimelor.

Toate aceste acțiuni de traficare au fost realizate prin inducerea în eroare a victimelor ce au fost racolate prin false promisiuni privind asigurarea legală a unei ocupații cu contract de muncă și carte de muncă în țară sau în străinătate ce le va oferi câștiguri mari, ori pentru prestarea unor activități sexuale care nu comportă multe riscuri cum ar fi dame de companie, fără ca victimele să cunoască, de fapt, în ce condiții abuzive de lucru își vor desfășura activitatea - li s-a impus un anumit program, abordarea unui număr cât mai mare de clienți cu care au fost obligate să întrețină raporturi sexuale, banii obținuți fiind însușiți de inculpați - și faptul că actele sau documentele de călătorie le vor fi confiscate, iar, libertatea de circulație le va fi limitată.

Victimelor le-a fost captată încrederea prin sprijinul acordat în vederea transportului, a cazării și a procurării actelor necesare deplasării, vulnerabilitatea lor datorată vârstei, lipsei experienței de viață, stării materiale precare, a situației familiale dificile și a lipsei oportunităților de angajare fiind exploatate de inculpați.

Toate victimele au fost înșelate pentru a se obține consimțământul lor, înșelăciunea constituind un mijloc de constrângere prevăzut de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001, ulterior recrutării au fost transportate și cazate în vederea exploatării lor sau exploatate efectiv de inculpați.

Sub aspectul laturii subiective, inculpații au acționat cu intenție directă, acțiunile lor având ca finalitate subiectivă scopul exploatării persoanei astfel cum este definit în art.2 din Legea nr.678/2001.

Ei au avut reprezentarea caracterului ilicit al faptelor lor în realizarea cărora s-au implicat în mod conștient și au prevăzut consecințele lor, urmărind totodată producerea lor, cunoșteau de la bun început detaliile activității lor infracționale, scopul lor fiind acela de a exploata victimele în folos propriu.

Din actele dosarului rezultă că pentru a-și atinge acest scop, de la început inculpații au urmărit punerea victimelor într-o stare de dependență față de ei. Astfel, inculpații au suportat cheltuielile de transport, de procurare a pașapoartelor, de cazare și masă - în țară sau în Spania -, victimelor li s-a refuzat plata sub pretextul că nu s-au acoperit cheltuielile efectuate pentru ele, devenind astfel dependente de ei până la plata unor datorii excesive și ireale prin care sunt determinate să urmeze conduita impusă de inculpați.

De asemenea, victimelor le-au fost luate buletinele, certificatele de naștere și pașapoartele, fiind izolate și supravegheate strict și în unele cazuri atenționate asupra consecințelor nerespectării ordinelor inculpaților prin folosirea amenințărilor și a violenței fizice - prin declarațiile date părțile vătămate -, - au relatat faptul că în zilele în care câștigurile obținute erau mici inculpatul le adresa amenințări sau devenea violent, victime ale agresiunii fizice comise de acesta fiind și numita.

Prin apelurile declarate, inculpații au solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor în sensul reținerii în sarcina lor a infracțiunilor de proxenetism prevăzute și pedepsite de art.329 alin.1 și 3 Cod penal, justificată prin faptul că victimele au fost informate de la început cu privire la activitățile ce urmau a fi prestate: "să danseze sumar îmbrăcate, să determine clienții să facă cât mai multă consumație, să întrețină relații sexuale cu clienții contra cost", existând un consimțământ valabil exprimat al acestora și în înțelegere cu inculpații.

Criticile formulate de inculpați sunt nefondate.

Analizându-se diferența dintre infracțiunea de proxenetism și infracțiunea de trafic de persoane, respectiv trafic de minoridin punctul de vedere al manierei de exprimare a consimțământului de către victimă, se constată că, dacă la proxenetism, persoana care este îndemnată sau căreia i se înlesnește practicarea prostituției, își dă acordul în mod nealterat, voința sa de a se prostitua aparținându-i în totalitate, în mod liber, în ceea ce privește traficul de persoane, consimțământul la exploatare, inclusiv în forma prostituției, este afectat de violență sau de modalități de captare nonagresivă, în urmărirea aceluiași scop.

Ori, în speță, din materialul probator administrat rezultă că racolarea victimelor s-a făcut prin inducerea în eroare a acestora, fiindu-le promisă angajarea cu contract de muncă în calitate de dansatoare sau dame de companie, activități ce presupuneau conform prezentărilor făcute de inculpați, doar în fața clienților, determinarea acestora să consume cât mai mult și dacă doreau să câștige bani mai mulți puteau să întrețină raporturi sexuale cu clienții, profitul obținut urmând a fi împărțit în mod egal, iar în cazul victimei - propunerea făcută de inculpați a vizat obținerea unui loc de muncă decent, ce nu va impune întreținerea de raporturi sexuale cu clienții.

Odată racolate, victimelor li s-au impus alte condiții decât cele promise - ele nu au putut controla numărul de clienți, practicile sexuale și nici nu au primit banii promiși, fiind controlate și intimidate de inculpați.

Prin urmare, acțiunile de traficare comise de inculpați au avut ca finalitate subiectivă scopul exploatării persoanei, astfel cum este definit în art.2 din Legea nr.678/2001, deci limitarea dreptului la libertate de voință și acțiune a părților vătămate - valori sociale protejate de legiuitor în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr.678/2001, spre deosebire de infracțiunea de proxenetism ce urmărește apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existență.

Pentru aceste considerente, Curtea constată că evaluarea juridică a activității infracționale desfășurate de cei 4 inculpați în sensul reținerii în sarcina lor a infracțiunilor de trafic de persoane, respectiv trafic de minori a fost făcută corect de prima instanță,apărările formulate de apelanți privind inexistența elementelor constitutive ale acestor infracțiuni neputând fi primite.

Inculpații-apelanți au criticat încadrarea juridică dată faptelor și sub aspectul reținerii greșite a prevederilor art.33 lit. "a" Cod penal în condițiile în care recrutarea mai multor persoane în același și loc, în baza unei rezoluții infracționale unice, pentru practicarea prostituției, constituie o unică infracțiune, indiferent de subiecții pasivi recrutați în acest scop.

Examinând actele și lucrările dosarului și sentința apelată prin prisma acestei critici, instanța de apel constată că este întemeiată.

Inculpații au săvârșit, fiecare, mai multe acte materiale de traficare

- inculpații - și au comis 8 acte materiale de traficare a unor victime minore și 4 acte materiale de traficare a unor victime majore,

- inculpatul a comis 7 acte materiale de traficare a unor victime minore,

- inculpatul - a comis 4 acte materiale de traficare a unor victime majore - în aceleași condiții de loc și de, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale - astfel că sunt aplicabile dispozițiile art.41 alin.2 Cod penal și reținerea formei continuate a infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori.

În acest sens, a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite - prin Decizia nr. XLIX (49) din 4 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.775 din 15 noiembrie 2007, stabilindu-se că traficul de persoane incriminat prin dispozițiile art.12 și 13 din Legea nr.678/2001, comis asupra mai multor subiecți pasivi, în aceleași condiții de loc și, constituie o infracțiune unică, în formă continuată, iar, nu mai multe infracțiuni aflate în concurs.

Față de cele expuse mai sus, Curtea constată că se impune a fi schimbată încadrarea juridică a faptelor inculpaților, în temeiul art.334 Cod procedură penală, urmând a fi reținute însarcina inculpaților:

-și -câte o infracțiune de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art.12 alin.2 lit. a raportat la art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și o infracțiune de trafic de minori în formă continuată prevăzută de art.13 alin.4 raportat la art.13 alin.1, 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 Cod penal (art.13 alin.1, 2, 3 din Legea nr.678/2001 în forma sa actuală), cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cele două infracțiuni fiind comise în condițiile concursului real prevăzut de art.33 lit. "a" Cod penal,

--- o infracțiune de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art.12 alin.2 lit. a raportat la art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal,

- - o infracțiune de trafic de minori în formă continuată prevăzută de art.13 alin.4 raportat la art.13 alin.1, 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 Cod penal (art.13 alin.1, 2, 3 din Legea nr.678/2001 în forma sa actuală).

Verificând soluția pronunțată și sub aspectul individualizării pedepsei - criticată de inculpați ce au solicitat reducerea cuantumului pedepselor și schimbarea modalității de executare a acestora - Curtea constată că instanța de fond a făcut o corectă analiză și o justă evaluare a tuturor datelor privind faptele săvârșite, cât și a elementelor ce caracterizează persoana fiecărui inculpat, cu respectarea criteriilor stipulate în art.72 Cod penal.

Conform art.72 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care determină sau agravează răspunderea penală.

Pe de altă parte, art.52 Cod penal prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Raportând la cauză aceste dispoziții legale, se constată că, față de gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor comise prevăzute de o lege specială, aducând atingere normelor legale care vizează libertatea de acțiune și de dispunere de viața proprie conform dreptului persoanei, împrejurările în care au fost săvârșite faptele - caracterul continuat, numărul victimelor majore sau minore traficate de fiecare inculpat, contribuția fiecăruia dintre cei 4 inculpați, dar și persoana acestora - inculpații - și nu au antecedente penale, prezența antecedentelor penale în situația inculpaților - și, precum și atitudinea procesuală nesinceră adoptată de toți inculpații, scopul pedepsei nu poate fi atins prin coborârea pedepselor sub limitele stabilite de prima instanță ce a manifestat suficientă clemență prin aplicarea unor pedepse în cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege ori prin reconsiderarea modalității de executare, prin modul în care au săvârșit faptele inculpații neputându-se reeduca decât prin executarea pedepselor principale într-un loc de detenție.

În raport cu cele menționate, sunt nefondate criticile inculpaților privind tratamentul sancționator deoarece au fost avute în vedere în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepsei, astfel că pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare aplicată inculpaților - și, precum și pedepsele de 6 ani închisoare, respectiv 5 ani închisoare aplicate inculpaților și -, executabile în regim de detenție sunt singurele în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ și de exemplaritate ale acesteia.

Alături de pedepsele principale inculpaților le-a fost aplicată pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. "a", "b" și "e" Cod penal, precum și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. "a", "b", "c" și "e" Cod penal pe durata și în condițiile dispozițiilor art.71 Cod penal.

Prin apelurile declarate, inculpații au invocat nelegalitatea interzicerii dreptului prevăzut de art.64 lit. "e" Cod penal, susținând că interzicerea raporturilor de tutelă poate fi considerată drept ingerință asupra dreptului la respectarea vieții private.

Examinând hotărârea apelată și sub acest aspect, Curtea reține următoarele:

Potrivit art.65 Cod penal, pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puțin 2 ani și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.

Conform art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, o asemenea sancțiune a drepturilor civile constituie o ingerință în sfera dreptului la viață privată, iar dreptul național poate recurge la o atare ingerință numai dacă este prevăzută de lege și constituie o măsură necesară pentru apărarea securității naționale, siguranței publice, bunăstării economice a țării, apărării ordinii și prevenirii faptelor penale, protejării sănătății sau a moralei ori protejarea drepturilor și libertăților altora.

În cauză, prima instanță a interzis inculpaților exercitarea dreptului de a fi tutore sau curator, prin raportare la dispozițiile art.64 lit. "e" Cod penal ce conțin măsura de ordin penal reprezentată de pedeapsa complementară a interzicerii acestui drept și interpretarea în armonie cu cerințele art.8 din Convenție a dispozițiilor art.65 alin.1 Cod penal care constituie controlul judecătoresc asupra criteriilor ce trebuie avute în vedere la activarea ingerinței.

Astfel, în condițiile reținerii vinovăției inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de ființe umane prin traficarea în mod repetat a unor victime minore și majore obligate să muncească pentru ei, fiind private de drepturile fundamentale ale omului, interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator acoperă legalitatea, necesitatea și interesul superior al apărării valorilor sociale pe care le prezumă raporturile de tutelă sau curatelă.

Concluzionând, Curtea constată că atât pedeapsa accesorie prevăzută de art.64 lit. "e" Cod penal, cât și pedeapsa complementară prevăzută de art.64 lit. "e" Cod penal aplicate inculpaților își găsesc justificarea în drept și în fapt, fiind integrate criteriilor de individualizare judiciară prevăzute de normele penale naționale și armonizate cu prevederile Convenției europene și jurisprudenței CEDO.

Eroarea instanței de fond există, însă, sub aspectul interzicerii exercitării dreptului prevăzut de art.64 lit. "c" Cod penal ca pedeapsă accesorie întrucât inculpații au săvârșit infracțiunile reținute fără vreo legătură cu exercitarea unei funcții sau profesii ori în cadrul desfășurării unei activități.

În afara oricărei conexiuni cu faptele imputate inculpaților și fără a justifica o măsură de corectare pe viitor a comportamentului condamnaților, nu se impune interzicerea față de inculpați a exercitării dreptului prevăzut de art.64 lit. "c" Cod penal pe durata și în condițiile art.71 Cod penal, eroarea primei instanțe urmând a fi îndreptată de instanța de apel.

Ținând seama de cele expuse anterior, cu ocazia examinării criticilor formulate de apelanți, Curtea constată că sunt fondate apelurile declarate de inculpații -, și - doar sub aspectul schimbării încadrării juridice a faptelor inculpaților în sensul reținerii formei continuate a infracțiunilor prin aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și a înlăturării dispoziției primei instanțe privind interzicerea față de inculpați a exercitării dreptului prevăzut de art.64 lit. "c" Cod penal.

Pe cale de consecință, în baza art.379 pct.2 lit. "a" Cod procedură penală vor fi admise apelurile inculpaților declarate împotriva Sentinței penale nr.515 din 20 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință ce va desființa în parte în latura penală.

Rejudecându-se cauza, vor fi descontopite pedepsele rezultante aplicate inculpaților în pedepsele componente și în temeiul art.334 Cod procedură penală se va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților, se vor menține pedepsele principale și pedepsele complementare stabilite fiecărui inculpat.

În baza art.34 lit. "b" Cod penal și art.35 Cod penal vor fi contopite pedepsele aplicate inculpaților - și pentru cele două infracțiuni în formă continuată reținute în sarcina lor, aceștia urmând să execute pedeapsa cea mai grea de câte 7 ani închisoare și câte 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. "a", "b" și "e" Cod penal.

Se va înlătura dispoziția vizând interzicerea față de toți inculpații a exercitării dreptului prevăzut de art.64 lit. "c" Cod penal pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 Cod penal.

Vor fi menținute toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Cu privire la măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara prevăzută de art.145¹Cod procedură penală dispusă față de inculpații -, și -, Curtea constată că temeiurile ce au determinat luarea acestei măsuri nu au încetat și nu s-au modificat, astfel că se impune menținerea ei.

Potrivit art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelurilor declarate de inculpați vor rămâne în sarcina statului, onorariile pentru apărătorii desemnați din oficiu victimelor vor fi avansate din fondul special al Ministerului Justiției.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Admite apelurile declarate de inculpații -, și - împotriva sentinței penale nr.515 din 20 decembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință pe care o desființează în parte, în latura penală.

Rejudecând cauza:

Descontopește pedepsele rezultante aplicate inculpaților, în pedepsele componente.

În temeiul art.334 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților, după cum urmează:

Pentru inculpații-și

- din 8 (opt) infracțiuni de trafic de minori, prevăzute de art.13 alin.4 raportat la art.13 alin.1, 3 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.13 Cod penal (art.13 al.1, 2, 3 din Legea nr.678/2001 în forma sa actuală) și art.33 lit. a Cod penal, în infracțiunea de trafic de minori în formă continuată prevăzută de art.13 alin.4 raportat la art.13 alin.1, 3 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.13 Cod penal și art.41 alin.2 Cod penal și menține pedeapsa principală și cea complementară stabilite fiecărui inculpat;

- din 4 (patru) infracțiuni de trafic de persoane, prevăzute de art.12 alin.2 lit. a raportat la art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal, în infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată, prevăzută de art.12 alin.2 lit. a raportat la art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și menține pedeapsa principală și cea complementară stabilite fiecărui inculpat.

Pentru inculpatul din 7 (șapte) infracțiuni de trafic de minori, prevăzute de art.13 alin.4 raportat la art.13 alin.1, 3 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.13 Cod penal (art.13 alin.1, 2, 3 din Legea nr.678/2001 în forma sa actuală) și art.33 lit. a Cod penal, în infracțiunea de trafic de minori în formă continuată, prevăzută de art.13 alin.4 raportat la art.13 alin.1, 3 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.13 Cod penal și art.41 alin.2 Cod penal și menține pedeapsa principală și cea complementară stabilite.

Pentru inculpatul-din 4 (patru) infracțiuni de trafic de persoane prevăzută de art.12 alin.2 lit. a raportat la art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal, în infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată, prevăzută de art.12 alin.2 lit. a raportat la art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și menține pedeapsa principală și cea complementară stabilite.

În baza art.34 lit. b și art.33 Cod penal contopește pedepsele aplicate inculpaților - și pentru cele două infracțiuni reținute, inculpații urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de câte 7 (șapte) ani închisoare și de câte 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b, e Cod penal.

Înlătură dispoziția vizând interzicerea față de toți inculpații a exercitării drepturilor prevăzute de art.64 lit. c Cod penal pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 Cod penal.

Menține toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Menține măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara dispusă față de inculpații -, și -.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelurilor declarate de inculpați rămân în sarcina statului.

Onorariile pentru apărătorii desemnați din oficiu victimelor, în cuantum de câte 150 lei, vor fi avansate din fondul special al Ministerului Justiției.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru inculpații - și, și de la comunicare pentru părțile lipsă.

Pronunțată în ședință publică azi, 22 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Vaslui:

-

13.2008.-

2 ex.-

Președinte:Scripcariu Gabriela
Judecători:Scripcariu Gabriela, Dumitrescu Daniela

Vezi şi alte speţe de drept penal: