Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 19/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 19/A/2009
Ședința publică de la 07 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Trif
JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaica
Grefier: - -
Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba - reprezentat de - Procuror
Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ALBA, și inculpații, împotriva sentinței penale numărul 246 din 15 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în Dosar nr-.
dezbaterilor și concluziile părților au avut loc la termenul de judecată din 28 2009 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, față de lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor penale de față:
Constată că prin sentinței penale nr. 246 din 15 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în Dosar nr. unic - au fost condamnați inculpații:
1., fiul lui și, la 18.12.1986, în C N, jud. C, domiciliat în,-,. B,. 1,. 8, jud. A, CNP -, fără antecedente penale, la:
- 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 al. 1 și 2 lit. a din legea 678/2001 și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal;
- 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal.
În baza art. 33, 34, 35 Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor în cea mai grea de6 ani închisoareși 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal, pedeapsă pe care o va executa inculpatul.
A fost privat inculpatul de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
2., fiul lui și, la 24.06.1974 în G, jud. G, domiciliat în,-,. B, etaj 3,. 24, jud. A, CNP -, fără antecedente penale, la:
- 6 ani închisoare prev. de art. 12 al. 1 și 2 lit. c din Legea 678/2001 și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal;
- 7 ani închisoare prev. de art. 13 al. 1-3 din Legea 678/2001 și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal;
- 6 ani închisoare prev. de art. 8 din Legea 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal.
În baza art. 33, 34, 35 Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor în cea mai grea de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal, pedeapsă pe care o va executa inculpatul.
A fost privat inculpatul de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
3., fiica lui și, la 07.02.1984 în, jud. A, domiciliată în,-,. B, etaj 3,. 24, jud. A, CNP -, fără antecedente penale, la:
- 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 al. 1-3 din Legea 678/2001 și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal,
- 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal.
În baza art. 33, 34, 35 Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor în cea mai grea de6 ani închisoareși 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal, pedeapsă pe care o va executa inculpata.
I s-au interzis inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
În baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 1003 cod civil au fost obligați inculpații, în solidar la plata în favoarea părții civile domiciliată în,-,.B,.25,.1,.6, jud.A, a sumei de 10000 Euro, daune morale.
În baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 1003 Cod civil au fost obligați inculpații, în solidar la plata în favoarea părții civile domiciliată în, 1 Mai, nr. 74, jud. Aas umei de 10000 Euro, daune morale.
S-a dispus confiscarea de la inculpații, a sumei de 5000 Euro.
În baza art. 191 Cod procedură penală au fost obligați inculpații la plata în favoarea statului a următoarelor cheltuieli judiciare:
- - 220 lei
- - 220 lei
- - 320 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut în considerente următoarele:
Prin rechizitoriul Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Biroul Teritorial Alba întocmit la data de 05.11.2007 în dosar penal 33/D/P/2007 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
1. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 al. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001, art. 8 din Legea 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;
2. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 al. 1 lit. a și art. 13 al. 1-3 Cod penal din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 8 din Legea 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;
3. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 13 al. 1-3 din Legea 678/2001 și art. 8 din Legea 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
S-au reținut, în esență, în actul de sesizare a instanței că inculpatul în cursul lunii martie 2006 împreună cu inculpatul a recrutat-o prin înșelătorie pe parte vătămată, căreia i-a propus un loc de muncă în Italia, în scopul exploatării acesteia prin obligarea la practicarea prostituției.
Inculpatul, în prima Jaa nului 2006 recrutat prin înșelăciune pe martora-victimă și partea vătămată minoră (împreună cu ) cărora le-a propus un loc de muncă în Italia, în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției.
Inculpata, în prima Jaa nului 2006 recrutat și transportat prin înșelătorie pe victima minoră, căreia i-a promis un loc de muncă în Italia, în scopul exploatării acesteia prin obligarea la practicarea prostituției.
S-a arătat că inculpații, în cursul anului 2006 au constituit un grup infracțional în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane.
Din actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:
1. Cu privire la victima.
Inculpații, se cunoșteau, fiind toți din localitatea.
Din modul în care s-a derulat întreaga activitate infracțională, respectiv același mod de operare cu victimele și aparținătorii lor (cărora le-au câștigat încrederea) a reieșit că s-au înțeles în vederea recrutării, transportului în Italia și exploatării acestei victime în Italia.
Astfel, inculpatul i-a promis victimei un viitor alături de el în Italia. Cei doi au mai avut o relație de prietenie și după plecarea inculpatului în Italia a contactat-o telefonic (luând numărul de la martorul ) promițându-i un loc de muncă într-un restaurant.
Pentru aoc onvinge pe mama victimei care opunea rezistență plecării în Italia, inculpatul a implicat-o pe mama sa - care i-a susținut varianta și i-a întărit mamei victimei convingerea că sunt reale și bune intențiile.
Pentru eliberarea pașaportului în regim de urgență inculpatul a trimis bani în țară.
La data de 30.07.2006 victima a părăsit România cu microbuzul nr. - și ajunsă în Italia a fost așteptată de inculpatul.
A fost cazată la locuința din Italia a numitei și a doua zi inculpatul i-a comunicat motivul real al aducerii ei în străinătate ca fiind practicarea prostituției. Totodată inculpatul i-a luat și actele de identitate și pașaportul.
Contrar voinței sale victima a practicat prostituția o perioadă de 3 luni de zile, fiind inițiată de - modul de racolare, comportare, tarife. Sumele obținute din practicarea prostituției le dădea numitei și convingerea victimei era că "banii erau păstrați pentru "șef", pentru inculpatul.
Potrivit declarației victimei, inculpatul era cel care se interesa periodic de "câți clienți" au fost.
Contrar promisiunilor făcute de inculpatul, acesta nu a locuit cu victima în Italia ci doar o vizita.
În Italia victima a fost prinsă de carabinieri și returnată în România, fiind așteptată de un prieten al inculpatului. Victima a locuit o zi în G la mama inculpatului și apoi singură s-a deplasat la A În gară la AIf ost așteptată de părinții inculpatului, la care a stat aproximativ 3 săptămâni s-a întors la locuința mamei sale și nu a relatat mamei sale despre cele petrecute în Italia decât după ce mama sa a aflat că este însărcinată și au contactat un avocat care le-a îndrumat să se adreseze și organelor de poliție.
2. Cu privire la victima.
După aproximativ o lună de zile după ajungerea victimei în Italia a ajuns la locuința numitei și victima.
Victima era elevă în clasa a IX-a și dorea să plece în străinătate să lucreze, exprimându-și această dorință în repetate rânduri.
Prin intermediul martorului l-a cunoscut pe inculpatul care s-a prezentat sub numele de și i-a promis un loc de muncă în Itlia, respectiv să îngrijească o.
Întrucât mama minorei refuza să-și dea consimțământul ca aceasta să plece la muncă în străinătate i-a fost prezentată inculpata sub numele de, verișoară a inculpatului care i-a confirmat spusele inculpatului.
Mama minorei și-a dat consimțământul și la notar fiind convinsă de realitatea celor susținute de inculpați și de faptul că sora sa -martora - i-a relatat că o cunoștea pe "".
La data de 8.06.2006 inculpata împreună cu victima a părăsit România și a ajuns în Italia, unde au fost preluate de inculpatul și apoi a fost cazată în aceeași locuință cu.
Ca și în cazul victimei, actele de identitate ale minorei au fost reținute de inculpat iar a inițiat-o în practicarea prostituției.
Cele două victimei au practicat prostituția pe străzile din Italia, având convingerea că sunt supravegheate.
Fiind identificate de carabinieri fără documente au fost returnate în țară. Minora a fost returnată sub numele de la indicațiile inculpatului. În țară și minora a fost așteptată de membri ai familiei inculpatei, respectiv de.
Inculpații și au contestat învinuirilor aduse prin rechizitoriu, însă instanța de fond a reținut că față de probele dosarului este de necontestat modalitatea dolosivă, înșelăciunea prin care s-au recrutat victimele.
În drept, s-a reținut că faptele inculpatului astfel cum au fost descrise mai sus, constituie infracțiunea de constituire a unui grup infracțional prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal și infracțiunea de trafic de persoane prev. și ped. de art. 12 al. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001.
Faptele inculpatului descrise mai sus constituie infracțiunile de constituire a unui grup infracțional prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal. trafic de persoane și trafic de minori prev. și ped. de art. 12 al. 2 și 2 lit. a și art. 13 al. 1-3 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Faptele inculpatei prezentate mai sus constituie infracțiunea de trafic de minori prev. și ped. de art. 13 al. 1-3 din Legea nr. 678/2001 și infracțiunea de constituire a unui grup infracțional prev. și ped. de art. 8 din legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal.
Reținând vinovăția inculpaților, în contextul stării de fapt și de drept expuse, luând în considerare criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 Cod penal Tribunalul i-a condamnat pe inculpați.
În ce privește soluționarea acțiunii civile alăturate acțiunii penale s-a reținut că prin săvârșirea infracțiunilor mai sus menționate li s-a cauzat părților civile un prejudiciu moral care a se impune a fi reparat, apreciindu-se că suma de 10.000 Euro este în măsură să încerce a repara suferințele de ordin moral resimțite de părțile civile.
declarațiile celor două victime, respectiv minora precum și declarația victimei sub aspectul sumelor obținute ca urmare a practicării prostituției instanța a reținut următoarele:
Minora a susținut că suma de 5.000 Euro a fost suma obținută din activități ilicite.
Victima nu a fost în măsură să indice o sumă, indicând doar tarifele practicate media numărului de clienți pe zi, ajungându-se la o sumă de aproximativ 28.000 Euro.
S-a dovedit din probe că inculpații și au beneficiat de pe urma practicării prostituției, în acest sens fiind declarațiile părților civile.
Dată fiind imposibilitatea efectuării unei medii între cele două sume, s-a determinat suma cea mai mică, care a fost confiscată de la inculpați.
În ce privește cheltuielile judiciare s-a făcut aplicarea disp. art. 191 Cod procedură penală.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel în termen, motivat Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și inculpații, și.
În dezvoltarea motivelor de apel, scris și oral, Parchetul a criticat hotărârea pentru motive de nelegalitate sub aspectul neindicării temeiului de drept special al confiscării, respectiv a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 și sub aspectul că nu s-a precizat sumele ce urmează a se confiscă de la fiecare inculpat, fiind greșită dispoziția de confiscare de la inculpații, a sumei de 5000 Euro, a neindicării în aplicarea pedepselor accesorii a dispozițiilor art. 13 Cod penal privind legea penală mai favorabilă și a interzicerii greșite a drepturilor prev. de art. 64 Cod penal în ce-i privește pe inculpații și.
În motivele scrise de apel și susținute oral, inculpatul apelant, prin apărătorul ales a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței instanței de fond în sensul achitării inculpatului, susținând, în esență, că din probele administrate cauzei - declarații de martori și părților vătămate, nu rezultă că inculpații s-ar face vinovați de infracțiunile puse în sarcina lor, părțile vătămate nefiind obligate să practice prostituția, că raportat la prevederile art. 8 din Legea nr. 39/2003, consideră că fapta care li se impută inculpaților nu există, că prevederile cu privire la confiscarea sumelor în euro sunt dispoziții nelegale, iar soluționarea laturi civile a cauzei este greșită, părțile vătămate constituindu-se părți civile în cauză după citirea actului de sesizare.
În motivele scrise de apel și susținute oral, inculpata, personal și prin apărătorul ales a solicitat, în principal, achitarea în temeiul art. 10 lit. d Pi ar, în subsidiar, să se aducă o soluție de condamnare la o pedeapsă orientată spre minimul prevăzut de lege, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, susținând că sentința atacată, este nelegală și netemeinică, întrucât, în esență, din probele administrate cauzei nu rezultă vinovăția acesteia sub aspectul faptelor imputate prin actul de inculpare, că nu există dovezi clare care să formeze opinia instanței în sensul că ar fi vorba de racolare de persoane în vederea practicării prostituției, că pedeapsa aplicată este mare în raport de fapta comisă, iar în ce privește latura civilă, se arată că în mod greșit a fost admisă acțiunea civilă a părților vătămate, constituirea victimelor ca părți civile s-a făcut mult după termenul procedural prevăzut de lege.
Apelantul inculpat, prin apărătorul legal, a solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței în sensul achitării întrucât din probatoriu nu rezultă vinovăția inculpatului.
Verificând legalitatea și temeinica hotărârii atacate pe baza actelor și lucrărilor dosarului, precum și prin prisma criticilor formulate de apelanții Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, inculpații, și, Curtea de Apel constată că apelurile declarate în cauză sunt fondate în limitele și pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
În ce privește apelurileinculpaților, și:
1.Curtea de Apel constată, în principal, că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpaților sub aspectul infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori, pe baza unei juste aprecieri a ansamblului probator administrat în cauză, dând faptelor comise de inculpații și o încadrare juridică corespunzătoare iar în ce-l privește pe inculpatul în mod corect judecătorul de fond trebuia să rețină ca încadrare juridică a faptei de trafic de persoane dispozițiile art. 12 alin. 1 și 2 lit. a ) din Legea nr. 678/2001 și nu dispozițiile art. 12 alin. 1 și 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, așa cum se va arata în continuare.
Deși inculpații, în fața instanței de fond au negat constant săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane ( tânără majoră și minoră), solicitând, în principal, achitarea lor în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod pr.p., pentru inculpații și și art. 11 pct. 2 raportat la art. 10 lit. d Cod pr.p., pentru inculpata, din ansamblul probator administrat rezultă, fără putință de tăgadă, că faptele de trafic de persoane și trafic de minori, astfel cum au fost reținute în actul de inculpare au existat în materialitatea lor, fiind săvârșite cu vinovăție de către aceștia și întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzut de art. 12 al. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, în ce-l privește pe inculpatul, art. 13 al. 1-3 din Legea nr. 678/2001, în ce o privește pe inculpata și, respectiv, art. 12 al. 2 și 2 lit. a și art. 13 al. 1-3 din Legea nr. 678/2001, fapte comise în condițiile art. 33 Cod penal, în ce-l privește pe inculpatul.
Curtea reamintește în primul rând că art. 13 din Legea nr. 678/2001 prevede că "recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea, sau primirea unei persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani, în scopul exploatării acesteia, constituie infracțiunea de trafic de minori".
Art. 12 alin.(1) din aceeași lege, referindu-se la victime majore, condiționează existența infracțiunii de trafic de persoane de oactivitate prealabilă de recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenințare, violenta sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, prin abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane.
Art. 2 pct.(2) lit. c) din Legea nr. 678/2001 prevede că prin exploatare se înțelege, obligarea la practicarea prostituției
Curtea de Apel, constată că, în mod corect s-a reținut de către judecătorul de fond că, inculpații și sunt vinovați de săvârșirea infracțiuni de trafic de persoane reținută în sarcina lor, întrucât aceștia în cursul lunii martie 2006 au recrutat-o pe parte vătămată în scopul exploatării acesteia prin obligarea la practicarea prostituției.
Ca mijloc de săvârșire a infracțiuni inculpații au folosit atât înșelăciunea cu prilejul recrutării, precum și ulterior, cât și constrângerea psihică în partea finală a evenimentelor.
Astfel, din actele dosarului și din hotărârea criticată rezultă în mod neîndoios că victima a fost recrutată de inculpații și prin înșelăciune, prin faptul că i s-a promis un loc de muncă în Italia și profitând de naivitatea acesteia, izvorâtă din relația de prietenie pe care victima a avut-o cu inculpatul .
În legătură cu aceasta se reține că inculpatul a plătit victimei prin intermediul inculpatului cheltuielile legate de obținerea pașaportului, acesta din urmă preocupându-se de obținerea pașaportului și, odată ajunsă în Italia, victimei i s-au luat actele de identitate de către inculpatul.
În atari condiții, pusă în situația de a nu avea nici un document asupra ei, de a nu cunoaște limba și de a nu avea bani, partea vătămată a fost nevoită să urmeze conduita ce i-a fost impusă de inculpat, aceea de a se prostitua.
Tot astfel, se constată că în mod corect prima instanță a reținut că inculpații și, sunt vinovați de săvârșirea infracțiuni de trafic de minori reținută în sarcina lor, întrucât aceștia în prima Jaa nului 2006 au recrutat-o și transportat- pe partea vătămată minoră ( în vârstă de 16 ani) în Italia, în scopul exploatării acesteia prin obligarea la practicarea prostituției.
Recrutarea victimei s-a făcut prin înșelăciune, inducându-i în eroare pe părinții victimei în privința scopului deplasării în străinătate. În concret, inculpații au convins-o pe mama victimei minore să-și dea consimțământul ca fiica ei să plece în străinătate sub promisiunea că minora se va ocupa de creșterea și îngrijirea copilului inculpatei. În acest scop, cei doi inculpați s-au ocupat de formalitățile privind eliberarea pașaportului, de transportarea victimei până în Italia, unde a fost obligată să practice prostituția, adăugându-se că victimei de cum a ajuns în străinătate i-a fost luat pașaportul de către inculpata. Ori, lipsită de actele de identitate, într-o țară a cărei limbă nu o cunoștea aservită prin datorii și agresată de către cei doi inculpați victima nu putea decât să se prostitueze, fiind exploatată astfel de către inculpatul.
Prin urmare, nu poate fi primită nici solicitarea de achitare a inculpaților și, în baza dispozițiilor art. art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod pr.p., întrucât fapta nu există sau că nu ar fi fost săvârșită cu vinovăție astfel cum a încercat să acrediteze ideea inculpata. Contrar celor susținute de apărătorii inculpaților apelanți probele administrate sunt lipsite de echivoc, iar declarațiile părților vătămate și civile și se coroborează cu declarațiile martorilor audiați: ( 259 ds. fond), u ( 260 ds. fond), ( 290 ds. fond), dar și cu transcrierile convorbirilor telefonice interceptate ( care au fost autorizate potrivit dispozițiilor legale în vigoare ), nefiind incidente în speță dispozițiile art. 64 alin. 2 Cod pr.p. pentru a fi înlăturate, toate conducând la concluzia certă a vinovăției inculpaților la săvârșirea faptelor de trafic de persoane și trafic de minori, astfel cum au fost descrise și reținute în actul de inculpare, prima instanță reținând corect și amplu motivat situația de fapt anterior relevată.
2.Curtea de Apel precizează că în drept fapta inculpatului, care împreună cu inculpatul au recrutat-o pe partea vătămată în modalitatea anterior relevată întrunește elementele constitutive ale infracțiuni trafic de persoane prevăzută de dispozițiile art. 12 alin. 1 și 2 lit. a ) din Legea nr. 678/2001 și nu dispozițiile art. 12 alin. 1 și 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, inculpatul neavând calitatea de funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu.
Prin urmare, apelul inculpatului este fondat sub acest aspect.
3.Fondate sunt apelurile inculpaților și sub aspectul laturii penale a cauzei privind infracțiunea de,constituire a unui grup infracționalprev. de art. 8 din Legea nr. 39 /2003 rap. la art. 323 Cod penal.
În concret, inculpații au fost trimiși în judecată și pentru infracțiunea de,constituire a unui grup infracționalprev. de art. 8 din Legea nr. 39 /2003 rap. la art. 323 Cod penal, în modalitatea constituirii unui grup infracțional în scopul comiterii infracțiunii de trafic de persoane - majore și minore.
Curtea de Apel apreciază că în speță, nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni nici din punct de vedere al laturii obiective, nici din punct de vedere al laturii subiective, soluția legală fiind achitarea inculpaților, și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a ) Cod pr.p. rap. la art. 10 lit. d) Cod pr.p.
Conform art. 8 din Legea nr. 39 /2003 privind prevenire și combaterea criminalități organizate, sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracțional organizat, se pedepsește, după caz, potrivit art. 167 sau 323 din Codul penal.
În art. 2 lit. a) al legi se definește termenul de grup infracțional organizat ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material;nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.
Prinacțiunea de inițierea unui grup infracțional se înțelege efectuarea de acte menite să determine și să pregătească constituirea grupului, intrând în această noțiune toate actele întreprinse în vederea constituirii grupului infracțional.
Prinacțiunea de constituirese înțelege intrarea în grupul infracțional, activitatea acestuia fiind caracterizată prin realizarea unui scop infracțional comun.
În cauză, este cert că fiecare inculpat a acționat în modalitățile descrise mai sus pentru a recruta și transporta pe părțile vătămate în străinătate în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției. Însă, Curtea apreciază că nu ne aflăm în prezența unui grup, care să acționeze în vederea realizării unui scop comun, așa cum cer exigențele art. 8 din Legea nr. 39 /2003.
Se constată că nu există nicio dovadă certă care să ateste, în concret, existența unui grup infracțional.
Este irelevant cauzei că cei trei inculpați se cunoșteau și faptul că la un moment dat au ajuns să aibă legături aparent coordonate pentru realizarea infracțiuni de trafic de persoane și trafic de minori, nu justifică ideea că aceștia au format un grup infracțional în accepțiunea art. 8 din Legea nr. 39 /2003.
Nu este de neglijat a se preciza că inculpatul nu a fost trimis în judecată și pentru infracțiunea de trafic de minori, fiind adusă o soluție de scoaterea de sub urmărire penală pentru această infracțiune, cu motivarea că probele administrate în cursul anchetei penale nu au relevat cu certitudine implicarea acestuia în activitatea de recrutare și exploatare a minorei.
Tot astfel, inculpata nu a fost trimisă în judecată și pentru infracțiunea de trafic de persoane comisă în dauna părții vătămate, cu aceeași motivare a procurorului anchetator a lipsei probelor certe de implicare a acesteia în recrutarea victimei.
În acest context și în condițiile în care activitatea celor trei inculpați nu este specifică unui grup infracțional, ale cărui caracteristici au fost expuse mai sus, se va dispune achitarea inculpaților, și în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a ) Cod pr.p. rap. la art. 10 lit. d) Cod pr.p. de sub acuza săvârșirii infracțiunii de,constituire a unui grup infracțional prev. de art. 8 din Legea nr. 39 /2003 rap. la art. 323 Cod penal.
4.Analizând actele și lucrările dosarului, se apreciază că fondate criticile apelanților inculpați sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei.
Potrivit art. 72 alin.1 din Codul penal la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului si de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Este adevărat că, dacă am privi faptele fiecărui inculpat prin prisma modului în care a fost concepută activitatea infracțională - recrutarea prin înșelăciune și profitând de naivitatea victimelor, recrutarea prin înșelăciune a unei minore de doar 15 ani, fată comisă de două persoane împreună, obligarea la practicarea prostituției, fapta are o încărcătură de periculozitate socială sporită, însă se apreciază că în condițiile concrete, aplicarea unei pedepse de 6 ani închisoare pentru trafic de persoane și, respectiv, 7 ani închisoare pentru trafic de minori și recurgerea la modalitatea de executare a pedepsei prin privare de libertate ar însemna o interpretare trunchiată, injustă a disp. art. 72 și 52 din Codul penal, la individualizarea pedepsei neputându-se face abstracție de circumstanțele reale de comitere a faptei, de persoana și conduita fiecărui inculpat.
Curtea amintește că la stabilirea pedepsei ce urmează a fi aplicată nu se poate eluda analiza circumstanțelor personale ale fiecărui inculpat, comportamentul și preocupările avute de inculpat după comiterea și a consecințelor pe care executarea acesteia le va avea asupra condamnatului și a comunității.
Din această perspectivă, este de arătat că inculpații nu au antecedente penale, s-au prezentat în fața judecătorului de fond unde au dat declarații ample și, deși, nu au recunoscut comiterea faptei declarațiile acestora coroborate cu celelalte probe administrate în cauză, au ajutat la aflarea adevărului în cauză.
Or, în acest context, aplicarea unor pedepse privative de libertate în cuantumurile mai sus precizate ar restrânge drastic posibilitățile de recuperare socială a inculpaților, singura opțiune rămânând reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 74 și 76 Cod penal, cu consecința coborârii pedepsei sub limitele speciale prevăzute de textul incriminator, respectiv aplicarea unei pedepse de 1 an și 6 luni închisoare inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, a pedepsei de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II-a și b Cod penal inculpatei pentru infracțiunea prev. de art. 13 alin. 1- 3 din Legea nr. 678/2001 și a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 și a pedepsei de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II-a și b Cod penal aceluiași inculpat pentru infracțiunea prev. de art. 13 alin. 1- 3 din Legea nr. 678/2001.
Având în vedere circumstanțele reale și personale reținute, se apreciază că scopul educativ și coercitiv al pedepselor aplicate inculpaților și se poate realiza, chiar fără executarea efectivă a pedepsei închisorii, context în care se va acorda inculpaților în condițiile art. 81 din Codul penal beneficiului suspendării condiționată a executării pedepsei, pe câte un termen de încercare de 3 ani și 6 luni, și respectiv, 4 ani, calculat conform art. 82 din Codul penal, cu atragerea atenției inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal.
Ca o consecință a suspendării pedepsei principale aplicate inculpaților se va face aplicațiunea dispozițiilor art. 71 alin. 5 Cod penal.
Cu referire la inculpatul, Curtea apreciază că împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele, contribuția acestuia la săvârșirea faptelor și comportarea anterioară a inculpatului, demonstrează caracterul accidental al acestora.
Ori, în raport de acestea, aplicarea unei pedepse a închisorii cu executarea în regim de detenție nu se justifică, simpla aplicare a pedepsei rezultante constituind o garanție că acesta nu va mai săvârșii alte fapte penale.
Având în vedere circumstanțele reale și personale reținute, se apreciază că scopul educativ și coercitiv al pedepsei aplicată inculpatului se poate realiza, chiar fără executarea efectivă a pedepsei închisorii, context în care se va acorda inculpatului în condițiile art. 81 din Codul penal beneficiului suspendării condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 4 ani, calculat conform art. 82 din Codul penal, cu atragerea atenției inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal.
Ca o consecință a suspendării pedepsei principale aplicate acestui inculpat se va face aplicațiunea dispozițiilor art. 71 alin. 5 Cod penal.
Interesul imediat și de perspectivă, în spiritul art. 52 din Codul penal este recuperarea și reintegrarea socială a inculpaților. Ori, executarea pedepsei în regim de detenție ar avea ca efect îndepărtarea acestora de societate, în condițiile inculpații și lucrează în străinătate.
5.Curtea examinând din oficiu hotărârile atacate, conf. disp. art.371 alin.2 Cod procedură penală, constată că apelurile inculpaților sunt fondate sub aspectul aplicării pedepsei accesorii prev. de art. 64 Cod penal.
Curtea constată că instanța de fond i- condamnat pe inculpații și la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane și, respectiv, trafic de minori, cu aplicarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 Cod penal în condițiile art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal iar pe inculpatul la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori, cu aplicarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 lit. a și Cod penal în condițiile art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal.
Astfel, judecătorul de fond a aplicat inculpaților și, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. c) pen. - interdicția dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, precum și pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit. d și e Cod penal - interdicția drepturilor părintești și a dreptului de a fi tutore sau curator.
Curtea reține că inculpații au săvârșit infracțiunile de trafic de persoane și, respectiv, trafic de minori fără vreo legătură cu exercitarea unei funcții sau profesii ori în cadrul desfășurării unei activități.
Tot astfel, curtea reține că inculpații nu au calitatea de părinți.
Prin Decizia nr. LXXIV( 74 ) a Înaltei Curți de Casație și Justiție s- admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I - c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul Penal.
În lumina acestei decizii, care este obligatorie, conf. art.414/2 alin. 2 din Codul d e proc. penală, Curtea de Apel, raportat la circumstanțele specifice proprii cauzei penale aflată pe rolul Curții, constată că aplicarea pedepsei accesorii inculpaților și sub aspectul interdicției prevăzute de art. 64 lit. c), d) și e) Cod penal nu se justifică în afara oricărei conexiuni cu fapta imputată inculpaților și în lipsa calității de părinți.
Tot astfel, Curtea apreciază că nu se justifică să se aplice celor trei inculpați alături de pedeapsa principală a pedepsei închisorii și pedepsele accesorii sub aspectul interdicției prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a Cod penal - interdicția dreptului de a alege, având în vedere circumstanțele specifice cauzei dedusă judecății.
6.Apelurile declarate de inculpații, și vizează și modul de soluționare a laturii civile a cauzei, susținându-se că în mod greșit prima instanța a obligat pe inculpați la plata de despăgubiri civile reprezentând daune morale către părțile civile și, în contextul în care s-a constituit parte civilă în cauză după citirea actului de sesizare al instanței iar cererea de despăgubiri morale solicitată de nu se justifică, ea nefiind traficată de către inculpați.
Analizând hotărârea atacată prin prisma actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că judecătorul de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică sub aspectul criticat.
Cerințele legii impun ca inculpatul să repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din săvârșirea infracțiunii, indiferent de caracterul lor - material sau moral, ceea ce rezultă din însăși redactarea art. 998 și 999 din Codul civil comb. cu art. 14 alin.3 Cod proc. penală.
În speță, s-a dovedit că victima a fost recrutată de către inculpații și, profitând de relația de prietenie care a existat între primul inculpat și victimă și prin inducerea în eroare a adevăratului scop al transportării în Italia, determinând-o apoi prin înșelăciune dar și prin constrângere psihică să se prostitueze pe străzile din Italia, inculpatul exploatând-o astfel și obținând sume de bani pentru folosul lui exclusiv.
Tot astfel, s-a dovedit cauzei că victima (în vârstă de 15 ani ) a fost recrutată de către inculpații și, prin inducerea în eroare a părinților victimei asupra adevăratului scop al transportării în Italia, determinând-o apoi prin înșelăciune dar și prin constrângere psihică și fizică să se prostitueze pe străzile din Italia, inculpatul exploatând-o astfel și obținând sume de bani pentru folosul lui exclusiv.
Este de necontestat că, prin fapta penală comisă, inculpații au cauzat victimelor traume emoționale și fizice la care au fost supuse, aducându-le atingere nu numai integrității fizice și psihice a fiecărei victimei, dar și vieții de familie a acestora, au modificat echilibrul vieții acestora.
Prin traficare părților civile în modalitatea relevată anterior, condițiile morale și sociale de viață ale victimelor au fost adânc schimbate.
În acest context, în mod legal judecătorul de fond a dispus obligarea în solidar a inculpaților și la plata de despăgubiri civile reprezentând daune morale în cuantum de 10.000 EURO, către partea civilă, iar pe inculpații și în solidar la plata sumei de 10.000 EURO, cu același titlu către partea civilă, despăgubirile civile fiind acordate cu scopul de a ușura situația părților civile și de a compensa și repara prejudiciile morale suferite de acestea urmare a comiterii faptei penale de către inculpați.
Curtea nu poate împărtășii opinia apelanților inculpați referitoare la tardivitatea constituirii de parte civilă a părți vătămate, în contextul în care prin actul de inculpare s-a dispus citarea acesteia în calitate de martor, calitate în care a și fost citată în fața instanței de fond, iar cu ocazia audierii în cursul cercetării judecătorești aceasta a declarat că a suferit un prejudiciu de pe urma comiterii faptei de către inculpați și că se constituie parte civilă în cauză.
Este adevărat că, din economia dispozițiilor art. 15 și 322 Cod pr.p. rezultă că momentul până la care partea vătămată se poate constitui parte civilă în cauză este cel al citirii actului de sesizare al instanței și că într-o primă fază procesuală martora a declarat că renunță la calitatea de parte vătămată, însă organelor judiciare le revine obligația de a chema persoana care a suferit o vătămare prin infracțiune și de a-i pune în vedere posibilitatea de a participa în procesul penal în calitate de parte vătămată și a formula pretenții civile în cauză, astfel cum corect a procedat judecătorul de fond.
7. Referitor la criticile inculpaților și privind aplicarea măsurii confiscării speciale a sumei de 5.000 de euro de la inculpați, C de Apel constată că instanța de fond a procedat nelegal hotărând astfel.
Potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite în urma săvârșirii infracțiunilor prevăzute în lege ori cele care au servit la săvârșirea acestor infracțiuni, precum și celelalte bunuri prevăzute în art. 118. pen. sunt supuse confiscării speciale, în condițiile stabilite de acel articol.
Din cuprinsul dispoziției legale citate rezultă că regimul măsurii de siguranță a confiscării speciale reglementat în art. 19 din Legea nr. 678/2001 este cel prevăzut în art. 118. pen.
În cauză, instanța de fond a stabilit că inculpații au dobândit în mod vădit din exploatarea sexuală a celor două victime suma de 5.000 de euro și a hotărât că fiecare parte vătămată are dreptul la o dezdăunare egală cu 10.000 de EURO.
În acest context, în mod corect instanța de fond trebuia să constate că se află în situația prevăzută în art. 118 lit. d) pen. potrivit căruia sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite în mod vădit prin săvârșirea infracțiunii, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.
Întrucât întreaga sumă de 5.000 de euro a servit la despăgubirea părților vătămate, instanța greșit a dispus confiscarea sumei, deoarece, potrivit legii, numai în măsura în care bunurile dobândite în mod vădit prin săvârșirea infracțiunii nu servesc la despăgubirea părților vătămate, acestea se confiscă.
II.În ce privește apelulParchetul de pe lângă Tribunalul Alba
1.O primă critică formulată de parchet se referă la modalitatea în care instanța de fond a dispus confiscarea specială a sumei de 5.000 de euro de la inculpații și .
Curtea constată că această critică este nefondată și se va respinge pentru considerentele expuse cu ocazia analizării apelurilor inculpaților.
2.Apelul parchetului se privește ca fondat sub aspectul aplicării pedepselor accesorii prev. de art. 64 Cod penal inculpaților și, pentru motivele de fapt și de drept expuse cu ocazia analizării apelurilor inculpaților.
Sub acest aspect, Curtea mai precizează că, în adevăr, judecătorul de fond trebuia să menționeze în aplicarea pedepselor accesorii incidența dispozițiilor art. 13 Cod penal, întrucât la data săvârșiri faptelor - în prima Jaa nului 2006, prevederile art. 71 alin. 1 și 2 din Codul penal impuneau interzicerea tuturor drepturilor prev de art. 64 Cod penal. Ulterior, prin Legea nr. 278/2006, intrată în vigoare la data de 12.08.2006 s-a modificat conținutul pedepsei accesorii, în sensul interzicerii de drept doar a drepturilor prev. de art. 64 lit. a -c Cod penal.
Așa fiind, în baza dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit.a) Cod pr.p., Curtea de Apel va admite apelurile inculpaților, și și va desființa hotărârea atacată numai sub aspectul laturii penale a cauzei privind infracțiunea de,constituire a unui grup infracțional, a încadrării juridice a faptei de trafic de persoane reținută în sarcina inculpatului, individualizării pedepselor aplicate inculpaților, a nereținerii dispozițiilor art. 13 Cod penal la aplicarea pedepselor accesorii inculpaților și și a dispoziției privind confiscarea specială în sensul arătat anterior în considerente.
Ca o consecință a acestei soluții, în baza disp. art. 192 alin. 3 Cod pr.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul în sumă de 400 lei se va avansa din fondurile Ministerului d e Justiție și Libertăților.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și inculpații, și împotriva sentinței penale nr. 246 din 15.09.2008 pronunțată de Tribunalul Alba și în consecință:
Desființează hotărârea atacată numai sub aspectul laturii penale a cauzei privind infracțiunea de,constituire a unui grup infracțional, a încadrării juridice a faptei de trafic de persoane reținută în sarcina inculpatului, individualizării pedepselor aplicate inculpaților, a nereținerii dispozițiilor art. 13 Cod penal la aplicarea pedepselor accesorii inculpaților și și a dispoziției privind confiscarea specială și procedând la o nouă judecare a cauzei în aceste limite,
1. În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a ) Cod pr.p. rap. la art. 10 lit. d) Cod pr.p. achită pe inculpații, și de sub acuza săvârșirii infracțiunii de,constituire a unui grup infracțional prev. de art. 8 din Legea nr. 39 /2003 rap. la art. 323 Cod penal.
2. Schimbă încadrarea juridică a infracțiunii de trafic de persoane reținută în sarcina inculpatului din art. 12 alin. 1 și 2 lit. c ) din Legea nr. 678/2001 în art. 12 alin. 1 și 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001.
2. Stabilește pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea disp. art. 74 și 76 Cod penal la 1 an și 6 luni ani închisoare.
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a teza a II- și b Cod penal pe durata și în condițiile prev. de art. 71 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 13 Cod penal.
În baza disp. art. 81 și 82 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni ani, format din durata pedepsei aplicate la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani.
Pune în vedere inculpatului disp. art. 83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendări condiționate a executării pedepsei.
În baza disp. art.71 alin. final Cod penal dispune ca pe durata suspendări condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
3.Stabilește pedeapsa aplicată inculpatei pentru infracțiunea prev. de art. 13 alin. 1- 3 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea disp. art. 74 și 76 Cod penal la 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II-a și b Cod penal.
Aplică inculpatei pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a, teza a II- și b Cod penal pe durata și în condițiile prev. de art. 71 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 13 Cod penal.
În baza disp. art. 81 și 82 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatei pe durata unui termen de încercare de 4 ani, format din durata pedepsei aplicate la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani.
Pune în vedere inculpatei disp. art. 83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendări condiționate a executării pedepsei.
3.Stabilește pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea disp. art. 74 și 76 Cod penal la 1 an și 6 luni închisoare.
Stabilește pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 13 alin. 1- 3 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea disp. art. 74 și 76 Cod penal la 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II-a și b Cod penal.
În baza disp. art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal și art. 35 alin. 1 Cod penal contopește pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, pedeapsă pe care o va executa în final inculpatul alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II-a și b Cod penal pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a, teza a II- și b Cod penal pe durata și în condițiile prev. de art. 71 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 13 Cod penal.
În baza disp. art. 81 și 82 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului pe durata unui termen de încercare de 4 ani, format din durata pedepsei aplicate la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani.
Pune în vedere inculpatului disp. art. 83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendări condiționate a executării pedepsei.
În baza disp. art.71 alin. final Cod penal dispune ca pe durata suspendări condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
4.Înlătură dispoziția privind confiscarea de la inculpații și a sumei de 5000 EURO.
Menține în rest celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
În baza disp. art. 192 alin. 3 Cod pr.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul în sumă de 400 lei se va avansa din fondurile Ministerului d e Justiție și Libertăților.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpata și de la comunicare cu celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 octombrie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored. /2 ex/29.10.2009
Jud. fond:
Președinte:Sanda TrifJudecători:Sanda Trif, Dana Ghițoaica