Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 29/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Lg. 678/2001 -
(Număr în format vechi 44/MF/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA NR.29
Ședința ne publică de la 01 iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
- - - - JUDECĂTOR
Grefier: - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror din cadrul parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
******************************
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor din ședința publică de la 23 iunie 2008, consemnate în încheierea din aceeași dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, privind judecarea apelului declarat de inculpatul aflat în stare de detenție în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță C, trimis în judecată prin rechizitoriul - Biroul Teritorial Mehedinți, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. 1 și art. 13 alin. 2 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 33 - 43 Cod penal, împotriva sentinței penale nr. 414 din 21 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Penală, în dosarul nr-.
Deliberând,
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin sentința penală nr. 414 din 21 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Penală, în dosarul nr-, în baza art. 12 al. 1 din Legea 678/2001 a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 11.04.1974, în comuna, jud. G la 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complimentară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit.
În baza art. 13 alin. 2 din Legea 678/2001.
A fost condamnat același inculpat la 7 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complimentară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit.
În baza art. 33 - 34.Cod Penal s-au contopit pedepsele și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare cu interzicerea drepturilor prevăzute 64 lit. a teza a II-a și lit. b, în condițiile art. 71.Cod Penal și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit.
S-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării de la 13 iunie 2007 până la pronunțare.
S-a menținut starea de arest a inculpatului.
A fost obligat inculpatul la 600 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a constat, urmare a analizării materialului probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, că, în toamna anului 2006, inculpatul a obligat-o pe partea vătămată minoră - să întrețină relații intime contra cost cu martorii, și în domiciliul lui. Inculpatul, le-a propus celor patru martori să întrețină relații intime cu partea vătămată, el fiind cel care i-a transportat de la discotecă în domiciliul martorului și înapoi la discotecă după consumarea relațiilor intime.
De asemenea, aceeași parte vătămată a întreținut contra cost relații intime cu martorii și după ce în prealabil inculpatul le-a făcut o propunere martorilor în acest sens. Și de această dată inculpatul a fost cel care i-a transportat de la discotecă la magazinul a cărui pază o asigura martorul și unde s-au consumat relațiile intime, precum și înapoi la discotecă.
Pentru a proceda astfel, partea vătămată a fost amenințată de inculpat, iar împrejurarea că de fiecare dată inculpatul o transporta cu mașina din discotecă în locul unde se consumau relațiile intime, s-a reținut că face dovada constrângerii la care a fost pusă partea vătămată, chiar dacă ulterior în instanță aceasta a încercat să spună că a întreținut relații intima cu bărbații respectivi de bună voie.
S-a constată de asemenea că, inculpatul a obligat pe partea vătămată B, pe care a cunoscut-o de la martora, în timp ce se aflau în discoteca de la să întrețină relații intime contra unor sume de bani cu martorii, sub pretextul că trebuie acoperită consumația de la discotecă și costul camerei închiriate la localul respectiv. Partea vătămată a declarat că a fost amenințată să întrețină relații intime, împrejurări în care a și sesizat poliția din B de A și chiar dacă ulterior a revenit și a declarat că de bună voie a întreținut relații intime, s-a arătat că este cert că poliția a fost sesizată de către partea vătămată și de martorul - prietenul părții vătămate că, atât poliția, cât și martorul s-au prezentat la localul din B de A unde partea vătămată fusese cazată de către inculpat, iar poziția procesuală ulterioară a părții vătămate este explicată prin susținerile cuprinse în declarația din 27.02.2007, respectiv presiunile pe care familia inculpatului le-au făcut asupra părților vătămate și martorilor.
Schimbarea poziției procesuale a celor două părți vătămate în instanță ca și declarațiile unor martori care deși au menținut cele relatate la urmărirea penală, în instanță păreau că nu-și mai amintesc dacă inculpatul le-a propus să aibă relații intime cu părțile vătămate și dacă au plătit sau nu sume de bani a fost explicată și de ceea că partea vătămată B declara la urmărirea penală în data de 27.02.2007 în sensul că a fost abordată de părinții inculpatului și de martora, care i-au cerut să nu declare împotriva inculpatului pentru că vor proceda la fel și cu partea vătămată - și cu băieții care dăduseră declarații la poliție iar partea vătămată B s-a întâlnit de trei ori cu familia inculpatului, pe parcursul acestor întâlniri, confirmându-i că au luat legătura deja cu partea vătămată și cu martorii. I-au sugerat ca în condițiile în care a dat deja declarații să revină asupra acestora, să-și retragă acuzațiile, oferindu-se chiar să-i facă rost de un certificat medical din care să reiese că nu răspunde pentru faptele sale. I-au dat de înțeles că dacă nu-și va schimba declarația va avea de suferit pentru că o vor urmări toată viața (declarație filele 29-30 urmărire penală).
Semnificativă în confirmarea susținerii părții vătămate s-a reținut declarația martorului: "în luna decembrie 2006, fiind la discotecă a venit care m-a întrebat dacă vreau o fată. L-am întrebat cât costă și acesta mi-a spus că 10 lei. Am acceptat propunerea și eu, și, am întreținut relații intime cu partea vătămată despre care am înțeles că este din "
S-a arătat că faptele săvârșite de inculpat așa cum au fost constatate de instanță întrunesc elementele constitutive ale infr. prev. de art. 12 al. 1 din Legea 678/2001 și art. 13 al. 2 din aceeași lege, inculpatul fiind condamnat pentru aceste infracțiuni, în cauză făcându-se și aplicarea art.33-34.Cod Penal
La individualizarea pedepsei aplicate, s-a avut în vedere pericolul social deosebit al infracțiunilor în modalitatea în care au fost săvârșite, poziția procesuală a inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea faptelor, recurgând la presiuni prin intermediul familiei asupra părților vătămate și martorilor pentru a-și schimba declarațiile în favoarea sa, lipsa antecedentelor penale, instanța apreciind că aplicarea unei pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege (ținând seama de limitele pedepselor) este în măsură să asigure cerințele prevăzute de art. 52
Cod PenalÎntrucât inculpatul a fost reținut și ulterior arestat, începând cu 13.06.2007 din pedeapsa aplicată a fost dedusă durata reținerii și arestului preventiv.
S-a menținut starea de arest a inculpatului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul în termen și motivat.
În motivarea apelului formulat de inculpat s-a arătat că în mod greșit a fost condamnat inculpatului pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, deoarece în raport de probele administrate (mai ales in fata instanței) trebuia achitat.
S-a subliniat că la urmărirea penală s-au luat declarații cu o anumită tentă, urmărindu-se strângerea de probe în orice condiții.
Astfel, dacă faptele reținute în sarcina inculpatului sunt descrise ca fiind săvârșite în luna octombrie sau începutul lunii decembrie, sesizarea din oficiu se face abia în luna ianuarie 2007 și nu atunci când se pretinde că una din părțile vătămate a sesizat politia, existând dubii cu privire la realitatea unei astfel de sesizări.
S-a arătat și că părțile vătămate și martorii și-au schimbat declarațiile la instanță față de urmărirea penală iar presiunile făcute de familia inculpatului asupra acestora, reținute de prima instanță pentru a înlătura declarațiile date pe parcursul cercetării judecătorești nu sunt dovedite. Dacă cineva ar fi făcut aceste presiuni, ar fi trebuit ca organele de cercetare să ia măsuri, ceea ce nu s-a întâmplat în speță, astfel că exercitarea de presiuni este o simplă presupunere a instanței.
În ce o privește pe partea vătămată - a - minoră la data comiterii faptei - reanalizându-se probatoriul administrat în cauză, s-a arătat că raportat la acesta, rezultă că nu inculpatul a apelat la martorii care au întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată, ci martorii la inculpat și numai pentru a-i transporta acasă la martorul u Martorii nu i-au dat bani inculpatului iar partea vătămată nu a fost obligată în nici un fel să aibă relații sexuale cu ei.
Referitor la cea de-a doua parte vătămată B - majoră - tot urmare a analizei probatoriului administrat s-a arătat că s-a făcut dovada recrutării, transportării, transferării, cazării prin amenințare, violenta ori alte mijloace incriminate de legea privind traficul de persoane
Că părțile vătămate au întreținut relații intime cu mai mulți bărbați este problema lor, dar nu inculpatul le-a forțat în vreun fel, le-a îndemnat să se prostitueze și nici nu a beneficiat de vreo sumă de bani ca urmare a activității acestora.
Tot ceea ce au întreprins părțile vătămate au făcut-o prin voința lor liber consfințită.
Inculpatul a făcut deplasarea cu autoturismul până la locuința martorului la cererea acestuia și a celorlalți iar de el s-au folosit și la întoarcere când a fost sunat sa-i ia și să-i aducă din nou la discoteca.
Mai mult, cei care au avut raporturi sexuale cu cele două părți vătămate sunt aceia care au purtat discuții direct cu ele, ei au tratat și negociat ceea ce urmau sa facă și nu prin intermediul inculpatului.
în teza a doua a motivelor de apel, în subsidiar, admițând contribuția inculpatului la actele de prostituție comise de cele două părți vătămate, înlesnirea practicării prostituției de bună voie și chiar tragerea de foloase nesemnificative, fără violentă sau amenințare, s-a arătat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 329 alin. 1 pen în cazul părții vătămate majore și art. 329 alin. 1 si 3 pen în cazul părtii vătămate minore.
În acest sens s-a susținut că, ceea ce deosebește și particularizează cele două infracțiuni este faptul că la infracțiunile din legea specială elementul material al infracțiunii se realizează fără voința pârtii vătămate, prin amenințare, violentă, etc, pe când la proxenetism aceste elemente lipsesc.
S-a solicitat și reținerea de circumstanțe atenuante reale în sensul ca niciuna din părțile vătămate nu a fost forțată la prostituție, dar si circumstanțe de ordin personal ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penal, astfel s-a solicitat coborârea pedepsei aplicate inculpatului sub minimul special și aplicarea unei pedepse în limita a cât a executat sau cu aplicarea art. 81 sau 861cod penal.
În apel probatoriul a fost suplimentat audiindu-se inculpatul, la cererea acestuia părțile vătămate iar la cererea Ministerului Publics -a audiat martorul și s-au întocmit adrese pentru a se obține declarațiile date de inculpat, partea vătămată B și a numitei cu ocazia descinderii lucrătorilor de poliție la Hanul "Izvorul " din localitatea în perioada 8 - 10 decembrie 2006, ca urmare depunându-se la dosarul cauzei rapoartele lucrătorilor de poliție din cadrul Poliției care au participat la acțiunea mai sus precizată.
Ca urmare a precizărilor lucrătorilor de poliție în cadrul rapoartelor mai sus arătate s-a întocmit și adresă la Serviciul de Combatere a Organizate M, care a răspuns atașând rapoarte mai detaliate ale lucrătorilor de poliție care au participat la descindere și a precizat că actele procedurale întocmite au fost predate T -
Întrucât la această instituție se făcuse anterior adresă, primindu-se răspuns în sensul că nu dețin declarațiile solicitate, dar având în vedere și rapoartele detaliate ale lucrătorilor de poliție care au luat aceste declarații precum și necesitatea soluționării cu celeritate a cauzei, instanța nu a mai încuviințat efectuarea unei alte adrese către Serviciul de Investigații Criminale din cadrul IPJ M ca o posibilă locație în care s-ar afla declarațiile solicitate reținând ca edificatoare în cauză rapoartele întocmite de lucrătorii de poliție care au luat aceste declarații.
Analizându-se apelul formulat în cauză de către inculpat în raport de întregul material probator administrat și prin raportare la dispozițiile art. 371 și următoarele cod procedură penală se reține că acesta este fondat însă numai în ceea ce privește unele dintre argumentele aduse prin acesta.
Astfel, referitor la partea vătămată minoră - a se constată că în mod temeinic prima instanță, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză, a reținut că inculpatul a săvârșit față de această parte vătămată infracțiunea de trafic de minori incriminată de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea 678/2001.
Potrivit acestor dispoziții legale în forma lor actuală, în vigoare și la momentul săvârșirii faptei, constituie infracțiunea de trafic de minori recrutarea transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia.
Potrivit alin. 2 al aceleiași dispoziții legale infracțiunea de trafic de minori îmbracă o formă agravată dacă este săvârșită prin amenințare, violență sau alte forme de constrângere, ori prin înșelăciune.
Fapta inculpatului de aot ransporta pe partea vătămată minoră spre și de la locul unde aceasta urma să întrețină relații sexuale cu mai mulți bărbați la îndemnul său și în scopul de a obține foloase materiale din această activitate constituie prin ea însăși infracțiunea de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. 1 din Legea 678/2001.
Faptul că partea vătămată a practicat raporturi sexuale cu martorii, G și, iar ulterior, însă în aceeași seară a unei zile de la sfârșitul lunii octombrie 2006, și cu martorii și, fiind transportată în acest scop de inculpat în locurile în care urmau a se desfășura aceste activități, din care inculpatul urma să obțină un folos material constând în sumele de bani pe care martorii i-au achitat direct inculpatului, este pe deplin dovedită cu declarațiile martorilor mai sus enunțați date pe parcursul urmăririi penale, declarații care se coroborează cu declarațiile părții vătămate date în aceeași fază procesuală.
Împrejurarea că pe parcursul cercetării judecătorești unii dintre martorii mai sus menționați au revenit asupra declarațiilor date la urmărirea penală, încercând să susțină apărarea inculpatului în sensul că acesta a efectuat transporturile mai sus precizate la solicitarea martorilor și fără nici o legătură cu relațiile sexuale pe care martorii urmau să le întrețină cu partea vătămată, nu pot fi reținute, fiind în mod evident influențate de presiunile asupra martorilor exercitate de familia inculpatului, împrejurare dovedită prin declarațiile martorei (fila 48 dosar urmărire penală care se coroborează sub acest aspect cu declarațiile părții vătămate - a din 13 iunie 2007, precum și cu cea a părții vătămate B din 27 februarie 2007 din care rezultă cu certitudine aceste presiuni făcute de familia inculpatului asupra martorilor și părților vătămate pentru a se zădărnici aflarea adevărului în cauză.
De altfel, dacă declarațiile date de martori pe parcursul urmăririi penale se coroborează logic, cele date pe parcursul cercetării judecătorești prezintă puternice discordanțe.
Astfel, declarațiile din faza de urmărire penală (filele 56, 75, 70, 77, 60, 76 și 58) relevă la unison faptul că inițiativa de al aborda pe inculpat pentru o fată a aparținut martorului care a mai "beneficiase" și anterior de astfel de "servicii" de la numita, tot prin intermediul inculpatului.
Martorul a plătit pentru partea vătămată inculpatului suma de 600.000 lei vechi, inculpatul asigurând și transportul martorilor și a părții vătămate de la discotecă la locuința martorului și înapoi la discotecă.
În cadrul cercetării judecătorești martorul arată că nu au plătit nici o sumă de bani, deși martorii și relevă faptul că s-au dat bani, martorul precizând chiar că "pentru transport dar și pentru a întreține relații sexuale cu partea vătămată -", același martor arătând că nu știe să răspundă la întrebarea de ce a dat bani inculpatului și nu părții vătămate.
Tot în acest sens martorii și, ce au avut relații sexuale cu partea vătămată ulterior grupului celor patru martori mai sus precizați, deși la urmărirea penală descriu cu amănunțit cum s-au desfășurat aceste evenimente pe parcursul cercetării judecătorești arată că erau în stare de ebrietate astfel că nu își mai amintesc ce s-a întâmplat, deși martorul menționează în continuare că a dat 200.000 lei vechi celuilalt martor, arătând însă că nu mai știe pentru ce i-a cerut celălalt martor această sumă.
La urmărirea penală martorul a precizat însă neechivoc că s-au dat prin intermediul martorului această sumă de bani inculpatului pentru a întreține relații sexuale cu partea vătămată.
De altfel, relevantă pentru atitudinea martorului este și declarația sa de la urmărirea penală în care precizează că nu a întrebat-o pe partea vătămată dacă este constrânsă, considerând că nu este lui (fila 61).
Dacă nu se acceptă cel reținute din declarațiile date la urmărirea penală de martori este inexplicabilă atitudinea inculpatului care după ce transportă pe cei patru martori și partea vătămată la locuința martorului îi readuce pe aceștia de la aceeași locuință la discotecă pentru ca imediat după aceasta să o transporte din nou pe partea vătămată împreună cu ceilalți doi martori la magazinul "" din B de A pentru ca apoi să revină din nou la solicitarea martorilor după partea vătămată.
În cază se reține ca fiind dovedit și faptul că inculpatul și fratele său G prin acțiuni conjugate au constrâns-o pe partea vătămată să întrețină relații sexuale cu martorii mai sus precizați, astfel fratele inculpatului numitul G i-a luat telefonul mobil părții vătămate pentru aod etermina să vină la discotecă, unde atât acesta cât și inculpatul au menținut în jurul părții vătămate minore o atitudine tensionată, dându-i de înțeles că dacă nu face ce vor ei nu se va mai putea duce la școală sau în orașul B de A sau că o vor omorî, "îi vor face de cap", așa cum precizează partea vătămată.
Faptul că această atmosferă tensionată, de continuă amenințare față de partea vătămată, atmosferă în care aceasta să se simtă lipsită de orice protecție în fața inculpatului și fratelui acestuia s-a menținut și ulterior faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în prezenta cauză rezultă și din declarația martorei (fila 69 dosar urmărire penală), colegă de bancă a părții vătămate, care arată că la un moment dat, Gap ătruns în clasa unde își desfășura orele de curs partea vătămată și a scos-o din clasă în prezența profesorului, care nu a avut nici o reacție. Or, astfel de gesturi sunt vădit de natură a constrânge partea vătămată.
Chiar dacă nu s-ar reține cu privire la partea vătămată - existența unei constrângeri, conținutul agravat al infracțiunii de trafic de minori incriminat în alin. 2 al art. 13 din Legea 678/2001 este realizat în varianta alternativă a înșelăciunii, relevantă din acest punct de vedere fiind declarația martorului (filele 56 și 75 dosar urmărire penală) care arată că inculpatul i-ar fi promis părții vătămate că o trece în Italia și îi dă un scuter.
În consecință, în mod pe deplin întemeiat prima instanță a reținut vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă agravată prevăzută în art. art. 13 alin. 1 și 2 din Legea 678/2001.
Cu privire însă la partea vătămată majoră B se constată că deși prin materialul probator s-a demonstrat că în noaptea de 8 - 9 decembrie 2006 aceasta a întreținut relații sexuale cu mai multe persoane de sex masculin în condițiile în care inculpatul și-a însușit sumele de bani oferite de acești bărbați, nu se poate reține că această parte vătămată a fost constrânsă sau amenințată de inculpat pentru a proceda în sensul mai sus arătat.
Astfel, faptul că partea vătămată a întreținut raporturi sexuale cu numiții, și, de la care inculpatul a pretins și obținut suma de 100.000 lei vechi pentru fiecare și contravaloarea cazării la hotel este dovedită de declarațiile martorilor, și, și el, precum și cu declarațiile martorei recepționera de la Hanul "Izvorul ", care arată că inculpatul a plătit cazarea la acest obiectiv, atât pentru el, concubina sa cât și pentru partea vătămată, împrejurare ce corespunde registrului de cazare al hotelului (fila 8 dosar urmărire penală).
Însă, singura declarație în sensul că partea vătămată a fost amenințată și constrânsă de inculpat este cea dată chiar de acesta pe parcursul urmăririi penale, și aceasta retrasă ulterior de partea vătămată, iar restul materialului probator administrat în cauză relevă faptul că partea vătămată a întreținut neconstrânsă raporturile sexuale de pe urma cărora inculpatul a profitat de avantaje pecuniare.
În acest sens martorii, și, arată că atunci când s-au dus la ușa camerei unde stătea partea vătămată aceasta era veselă și chiar a făcut remarci glumețe cu vădit caracter sexual la adresa martorului.
Mai mult martora recepționera de la Hanul "Izvorul ", a aflat despre activitățile desfășurate de inculpat de abia cu ocazia descinderii organelor de poliție, deși partea vătămată stătea într-o cameră separată de cea a inculpatului și a concubinei acestuia și avea libertate de mișcare.
Chiar și cu ocazia descinderii la hotel a lucrătorilor de poliție de la Poliția Oraș B de A partea vătămată nu s-a plâns acestora că ar fi sechestrată sau constrânsă de inculpat, așa cum se relevă din rapoartele lucrătorilor de poliție ce au participat la descinderea ce a fost determinată de apelul telefonic al unui prieten al părții vătămate căruia aceasta i se plânsese că este sechestrată de inculpat la hotel, deși niciuna din probele prezentate mai sus nu dovedesc acest lucru.
Faptul că inculpatul l-ar fi amenințat telefonic pe prietenul părții vătămate este în acest context lipsit de relevanță, deoarece această împrejurare putea fi determinată de iritarea inculpatului că această persoană ar fi intervenit și ar fi întrerupt activitatea desfășurată, neconfirmând în mod necesar constrângerea părții vătămate.
De altfel, este de neconceput ca la descinderea lucrătorilor de poliție, dacă partea vătămată ar fi fost sechestrată sau constrânsă de inculpat, aceștia să nu întreprindă nici o măsură pentru a cerceta o astfel de activitate, cercetările în cauză declanșându-se mult mai târziu, la 24 ianuarie 2007 și ca urmare a activității desfășurate față de martora iar nu față de partea vătămată.
Chiar și declarațiile părții vătămate de la urmărirea penală sunt inconstante existând contradicții chiar în cuprinsul aceleiași declarații.
În acest sens se reține că în declarația din 7 februarie 2007 partea vătămată arată că a mai locuit anterior faptelor cercetate la Hanul "Izvorul " cu numitul zis "", cei doi fiind aduși acolo tot de inculpat, pentru ca ulterior, în cuprinsul aceleiași declarații să revină și să arate că a întreținut relații sexuale la acel cu numitul "" în aceeași noapte în care a întreținut relații sexuale și cu ceilalți martori.
Mai mult din cuprinsul aceleiași declarații se reține că mult timp înainte inculpatul și cei din anturajul său îi făcuseră propunerea părții vătămate să meargă în Italia "la produs" fiindcă e "fată producătoare"
Partea vătămată mai relevă în aceeași declarație că scopul deplasării sale la locuința inculpatului, anterior săvârșirii faptei cercetate a fost acela de a sustrage atenția celorlalți la un joc de organizat la locuința inculpatului pentru ca inculpatul și fratele acestuia să le poată lua banii.
Se au în vedere și dispozițiile art. 75 cosd procedură penală potrivit cărora declarațiile părții vătămate, făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
Or, cum în cauză din alte probatorii administrate nu rezultă constrângerea exercitată de inculpat asupra acestei părți vătămate, element constitutiv al infracțiunii de trafic de persoane, astfel că nu se poate reține în sarcina inculpatului săvârșirea acestei infracțiuni.
Se va reține însă în sarcina inculpatului, referitor la această parte vătămată, infracțiunea de proxenetism în varianta îndemnului dar și a înlesnirii practicării prostituției de către acesta în scopul tragerii de foloase materiale de pe urma practicării prostituției, potrivit art. 329 alin. 1 cod penal, infracțiune pentru care inculpatul urmează a fi tras la răspundere penală.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, în raport și de noua încadrare juridică dată uneia dintre faptele reținute în sarcina acestuia, se vor avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 cod penal, dar mai ales gradul de pericol social concret al faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată, apreciat ca fiind redus în raport de modalitatea în care acesta a săvârșit în concret faptele pentru care este trimis în judecată și lipsa de antecedente penale a inculpatului, astfel că se impune reținerea în favoarea acestuia de circumstanțe atenuante judiciare potrivit art. 74 lit. a, circumstanțe cărora însă instanța nu le va acorda decât o importanță redusă dat fiind atitudinea nesinceră a inculpatului pe parcursul prezentului proces.
În consecință, potrivit art. 379 pct. 2 lit. a cod procedură penală urmează a se admite apelul declarat de inculpat.
Se va desființa în parte sentința referitor la încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului cu privire la partea vătămată B și individualizarea pedepselor aplicate inculpatului.
Se vor descontopi pedepsele aplicate inculpatului și ăn baza art. 334 cod procedură penală se va schimbă încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului cu privire la partea vătămată B din infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. 1 din Legea 678/2001 în infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. 1 cod penal.
Se vor reține în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante potrivit art. 74 lit. a și art. 76 cod penal
În baza art. 329 alin. 1 cu aplic art. 74 lit. a, 76 cod penal va fi condamnat inculpatul la un an închisoare.
Se va reduce pedeapsa inculpatului pentru săvârșirea infracțiunea de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea 678/2001 cu aplic art. 74 lit. a, 76 cod penal la 5 ani închisoare, în temeiul art. 76 alin. 3 cod penal, în raport de modalitatea de săvârșirea infracțiunilor pentru care inculpatul a fost condamnat apreciindu-se că nu se impune și aplicarea pedepsei complementare, care să fie executată după pedeapsa principală.
În baza art. 33 - 34 cod penal se vor recontopi pedepsele aplicate inculpatului în prezenta cauză în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
Potrivit art. 88 cod penal și art. 350 cod procedură penală se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 13 iunie 2007 la zi și menține arestarea preventivă a acestuia.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 cod procedură penală:
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul aflat în stare de detenție în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță C, trimis în judecată prin rechizitoriul - Biroul Teritorial Mehedinți, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. 1 și art. 13 alin. 2 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 33 - 43 Cod penal, împotriva sentinței penale nr. 414 din 21 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Penală, în dosarul nr-.
Desființează în parte sentința referitor la încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului cu privire la partea vătămată B și individualizarea pedepselor aplicate inculpatului.
Descontopește pedepsele aplicate inculpatului.
În baza art. 334 cod procedură penală.
Schimbă încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului cu privire la partea vătămată B din infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. 1 din Legea 678/2001 în infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. 1 cod penal.
Reține în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante potrivit art. 74 lit. a și art. 76 cod penal
În baza art. 329 alin. 1 cu aplic art. 74 lit. a, 76 cod penal
Condamnă pe inculpatul la un an închisoare.
Reduce pedeapsa inculpatului pentru săvârșirea infracțiunea de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea 678/2001 cu aplic art. 74 lit. a, 76 cod penal la 5 ani închisoare.
În baza art. 33 - 34 cod penal.
Recontopește pedepsele aplicate inculpatului în prezenta cauză în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 13 iunie 2007 la zi și menține arestarea preventivă a acestuia.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia din care 100 lei onorariu av. of. către Av. D pentru partea vătămată - a ce va fi avansat din fondurile
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 01 iulie 2008
- - - -
Grefier,
- -
Red. jud.
Fl.
Ex. 5/15.07.2008
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Ligia Epure
