Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 3/2010. Curtea de Apel Galati

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 3/

Ședința publică din 29 ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mariana Cristache

JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu

Grefier - - -

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelurilor declarate de inculpații ( fost ), și împotriva sentinței penale nr.154/10.04.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în dosarul nr-.

Se constată că dezbaterea apelurilor a avut loc la data de 21.01.2010, când părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța având nevoie de pentru deliberare a amânat pronunțarea asupra cauzei pe data de 29.01.2010.

CURTEA,

Asupra apelurilor penale de față:

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 154 din 10.04.2009 Tribunalul Vranceaa dispus condamnarea inculpatului ( fost ), fiul lui și, născut la 27.02.1973 în comuna, județul G, cetățean R, studii 10 cls. fără ocupație, stagiul militar nesatisfăcut, recidivist, posesor CI seria - nr.-, CNP -, domiciliat în comuna - județul G, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni prin schimbarea încadrării juridice cu privire la recidivă la:

1.- asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art. 323 al.1 cu Cod Penal aplic. art. 37 lit. b în Cod Penal loc de 37 lit.a la 4 ani închisoare;

2.inițiere și constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea la grup organizat prev.de art. 7 al.1 din Legea 39/2003 cu aplic. art. 37 lit.b la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b;

3. trafic de persoane prev.de art. 12 al.1,2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplic. art. 41 al.2 și 37 lit.b în loc de art. 37 lit.a la 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b;

4. trafic de minori prev.de art. 13 al.1,2,3 teza aI,II- a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 și 37 lit.b în loc de 37 lit.a la 11 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b;

5. proxenetism prev. de art. 329 al.1,2 cu aplic. art. 41 al.2 și 37 lit.b în loc de 37 lit.a și art. 13 la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b;

6. art. 23 al.1 lit.a din Legea 656/2002 cu aplic. art. 37 lit.b la 6 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.a, 34 lit.b s Cod Penal-au contopit pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare la care se adaugă un spor de 2 ani (doi ani) și, în total, s-a dispus ca inculpatul să execute 13 ani închisoare și pedeapsa complementară cea mai grea de 7 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b conform art. 35 al.3

S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus arestarea preventivă (inclusiv reținerea ) cu începere de la 4 mai 2007 la zi.

S-a dispus ca pe durata executării pedepsei, inculpatul să fie lipsit de exercitarea drepturilor prev.de art. 64 și b în cond. art. 71

A fost condamnat inculpatul ( ), fiul lui și, născut la 23.02.1982 în comuna, județul G cetățean R, studii 8 cls. conducător auto la SC SRL, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, posesor CI seria - nr. -, CNP- -- domiciliat în comuna - județul G, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

1. asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art. 323 al.1 la Cod Penal 3 ani închisoare;

2. inițierea sau constituirea unui grup organizat infracțional ori aderarea la grup infracțional sub orice formă prev.de art. 7 al.1 din Legea 39/2003 la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b

3. trafic de persoane prev.de art. 12 al.1,2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplic. art. 41 al.2 la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b

4. trafic de minori prev.de art. 13 al.1,2,3 teza I,II din Legea 678/2001 cu aplic. art. 41 al.2 la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b

5. proxenetism prev.de art. 329 al.1,2 cu aplic. art. 41 al.2 și 13 la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b

În baza art. 33 lit.a, 34 lit.b s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, sporită cu 1 an și executarea a 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și bpc onform art. 35 al.3 ( S- dedus una zi reținere preventivă - vol. XI fila 7).

Pe durata executării pedepsei, s-a dispus că inculpatul va fi lipsit de exercitarea drepturilor prev.de art. 64 și b în cond. art. 71

S-a menținut mandatul de arestare preventivă privind pe inculpat cu nr. 6/U - 10 mai 2007.

A fost condamnat inculpatul, ( ), fiul lui și, născut la 18.10.1958 în comuna, județul G, cetățean R, studii 8 cls. fără ocupație, divorțat, stagiul militar satisfăcut, recidivist, posesor CI seria - nr. -, CNP- -- domiciliat în G- -.4.70- deținut în Penitenciarul Focșani, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

1. asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev.de art. 323 al.1 cu aplic. art. 37 lit.a la 3 ani și 6 luni închisoare;

2. inițierea, constituirea sau aderarea la grup infracțional organizat sau aderarea sub orice formă prev.de art. 7 al.1 din Legea 39/2003 cu aplic. art. 37 lit.a la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b

3. trafic de persoane ( minori) prev.de art. 13 al.1,2,3 teza I, II din Legea 678/2001 cu aplic. art. 41 al.2 și 37 lit.a la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b

4. proxenetism prev.de art. 329 al.1,2 cu aplic. art. 41 al.2 și 37 lit.a și art.13 la 5 ani inchisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b

În baza art. 33 lit.a, 34 lit.b s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare sporită cu 2 ani, în total s-a dispus executarea a 12 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b conform art. 35 al.3

S-a revocat liberarea condiționată de 1616 zile din pedeapsa de 10 ani și 368 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 366/12.11.1998 și s- dispus contopirea cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință.

În total s-a dispus ca inculpatul să execute 12 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b

S-a menținut starea de arest a inculpatului și s- dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 3.10.2007 până la zi.

Pe durata executării pedepsei s-a dispus că inculpatul va fi lipsit de exercitarea drepturilor prev.de art. 64 și b în cond. art. 71

A fost condamnată inculpata, fiica lui și, născută la 24.04.1984 în G, cetățean R, studii medii, în prezent studentă la Facultatea de Medicină G, divorțată, fără antecedente penale, posesoare CI seria - nr. -, CNP- -- domiciliată în G- - 9,.5, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev.de art. 329 al.1 cu aplic. art. 41 al.2 la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b

S-a dedus una zi ( 4 mai 2007) reținere preventivă din pedeapsă.

S-au interzis inculpatei drepturilor prev.de art. 64 și b în condițiile art. 71 ca pedeapsă accesorie.

S-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei în baza art. 81, pe durata termenului de încercare de 5 ani în baza art. 82 și în baza art. 71 al.5 a pedepsei accesorii.

S-a atras atenția asupra revocării suspendării în cond. art. 83

În baza art. 25 al.1,2 Legea 656/2002 cu ref.la art. 118 lit.a s-a dispus confiscarea de la inculpatul fost a sumei de 60.000 Euro.

În baza art. 329 al.4 ip. a 2 și art. 118 lit.a s-a dispus confiscarea de la același inculpat a sumei de 170.000 Euro.

În baza art. 329 al.4 ip.2.a și 118 lit.a s- dispus confiscarea de la inculpatul a sumei de 137.500 Euro și de la inculpatul a sumei de 30.000 dolari USA și 16.000 Euro.

S-au menținut măsurile de indisponibilizare a bunurilor dispuse în faza de urmărire penală după cum urmează;

- blocarea conturilor deschise la Bank SA G pentru inculpatul (. VIII- 99 )

- indisponibilizarea unui autoturism marca Mercedez Benz seria sasiu WD B 2 - aparținând inculpatului, număr de înmatriculare - conform ordonanței din 3. 10.2007- VIII- pag. 179 )

- indisponibilizarea unui imobil ( apartament) situat în municipiul G str. - -.12.23 aparținând inculpatului ( vol. VIII- pag. 168 )

A fost obligat fiecare din inculpați, respectiv, și la câte 5000 lei( Ron) cheltuieli judiciare către stat în fazele de urmărire penală și judecată din care 100 lei( Ron)- onorariul apărător oficiu pentru inculpatul în faza urmăririi penale va fi avansat din fondul Ministerul Public ( fila 129 vol. XI- )

Pentru hotărî astfel, prima instanță reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 97/D/P/2006 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, următorii inculpați au fost trimiși în judecată pentru următoarele fapte;

Inculpatul ( fost ):

- asociere pentru săvîrșirea de infracțiuni prev. de art. 323 al.1 cu aplic. art. 37 lit.a

- inițierea și constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea la grup organizat prev.de art. 7 al.1 din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit.b

- trafic de persoane prev.de art. 12 al.1,2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 și 37 lit.a

-trafic de minori prev.de art. 13 al.1,2,3 teza a I,II-a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 și art. 37 lit.a

- proxenetism prev.de art. 329 al.1,2 cu art.41 al.2 și art.37 lit.a și 13

- spălare de bani prev.de art. 23 al.1 lit.a din Legea 656/2002 cu aplic. art. 37 lit.b

Inculpatul ( ) pentru:

- asociere pentru săvîrșirea infracțiunii prev.de art. 323 al.1,

- inițiere sau constituire unui grup organizat infracțional ori aderarea prev.de art. 7 al.1 din Legea 39/2003,

- de persoane prev.de art. 12 al.1,2 lit.a din 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2

- de minori prev.de ART. 13 AL.1,2,3 teza I,II din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2

- prev.de art. 329 al.1,2 cu art. 41 al.2 și art. 13

Inculpatul ( ) pentru;

- asociere pentru săvîrșirea infracțiunii prev.de art. 323 al.1 cu aplic. art. 37 lit.a

- inițiere, constituirea sau aderarea la un grup infracțional prev.de art. 7 al.1 din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit.a

- trafic de persoane ( minori) prev.de art. 13 al.1,2,3 teza I,II din Legea 678/2001 cu aplic. art. 41 al.2 și 37 lit.a

- proxenetism prev.de art. 329 al.1,2 cu aplic. art. 41 al.2 și 37 lit.a și 13

Prin același rechizitoriu a fost trimisă în judecată și inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev.de art. 329 al.1 cu aplic. art. 41 al.2

S-a reținut că până la arestarea sa în luna 1996 și apoi condamnarea în baza sentinței penale nr. 1037/6 aprilie 1998 Judecătoriei Galați, inculpatul și frații săi ( ) și ( ), și, locuiau în imobilul părinților săi din comuna judetul G și duceau un mod de viață modest. Unii dintre ei cultivau terenul acestora sau prestau munci agricole ocazionale la alți cetățeni cu excepția inculpaților și care se întrețineau din munca celorlalți.

După eliberarea din penitenciar, în luna februarie 2000, inculpatul a luat hotărârea infracțională să racoleze tinere pe care apoi să le trimită în străinătate pentru prostituție pentru a obține sume importante de bani pe care să le folosească în scop personal și în vederea schimbării nivelului de viața.

A început cu un număr mic de persoane, dar pentru dezvoltarea activității a atras treptat pe frații săi apoi pe inculpatul și alte persoane.

Fiecare membru din grup avea atribuții stabilite dar în funcție de necesități le mai schimbau.

Pentru a fi trimise în străinătate, inculpații se ocupau de obținerea documentelor de călătorie pentru persoanele respectiv, pentru care plăteau în avans sume de bani pe care urma apoi să le recupereze de la acestea.

Transportau tinere în Spania și Italia, le cazau în locuri anume pregătite având relații și cu persoanele care dețineau baruri sau locuri de cazare.

Pentru a le racola, după ce le cunoșteau, se manifestau afectuos și pretindeau că urmau să le ia în căsătorie, cu o parte din acestea au inițiat relații mai îndelungate de concubinaj.

Pentru unele din acestea motivau că este necesar de bani în gospodărie sau pentru a obține bunuri, case mașini și le convingeau să plece în străinătate, după care le exploatau.

Pe alte tinere le atrăgeau promițându-le locuri de muncă bine plătite, dar după ce ajungeau în străinătate le pretindeau restituirea sumelor reprezentând cheltuieli cu pașaportul sau transportul și constrânse să obțină sumele de bani, acestea acceptau să practice prostituția, iar ulterior erau obligate să remită în total sau în parte sumele obținute

În alte situații tinerele erau cumpărate de la alți racolatori din țară și reținute în apartamente din municipiul sau le trimiteau în străinătate pentru exploatare.

O altă categorie de tinere ce au intrat sub influența inculpaților a fost aceea a celor care datorită condițiilor financiare precare au devenit vulnerabile la promisiunile de câștiguri importante înfățișate de inculpați.

Ajunse în străinătate unii din inculpați din acest grup organizat se ocupau cu primirea lor, cazarea și exploatarea acestora iar pentru a avea un control mai direct asupra lor racolau din rândul prostituatelor, tinere care le supravegheau pe acestea, încasau sumele de bani iar pentru altele se ocupau să le cazeze și să le indice locurile unde urmau să se prostitueze iar banii îi expediau inculpatului care controla întreaga activitate sau inculpatului în alte situații.

În această modalitate au acționat inculpații împreună cu inculpata, după ce anterior, la o scară mai redusă inculpatul a folosit-o pe martora, cu ambele avînd relații de concubinaj.

Tinerele care se prostituau aveau obligația să staționeze în anumite locuri numite " posturi" acestea fiind controlate de membrii grupării, în principal în orașele și. Această modalitate de practicare a prostituției " la stradă" se desfășura în autoturisme de regulă.

În Spania, aria de activitate era stabilită în principal în orașele Madrid, și, unde prostituatele erau plasate în anumite cluburi cu a căror patroni inculpații colaborau.

aveau denumirea de " ", " La " din Madrid, " " din și " " din, iar la nevoie tinerele erau schimbate de la un club la altul.

În activitatea infracțională a inculpatului se mai reține că acesta a obținut sume mari de bani dar a fost constant preocupat de a ascunde modul de investire folosind persoane interpuse pentru obținerea de bunuri mobile și imobile, persoane din familia sa respectiv părinții săi, sora sa ( fostă ).

Inițial activitatea infracțională a inculpatului a început cu concubina sa cu care a început aceste relații din 1995 când aceasta avea vârsta de 16 ani iar după arestarea sa în 1996 aceste relații au încetat. După liberarea sa din penitenciar inculpatul a reluat relațiile de concubinaj cu această martoră conviețuind la părinții săi în comuna, județul G în condiții modeste.

În vara anului 2000 inculpatul a plecat în Italia cu o tânără care urma să se prostitueze în folosul său, situație cunoscută și de concubina sa. După aproximativ o lună a chemat-o și pe concubina sa pentru a se prostitua spunându-i că este spre binele lor și după primirea banilor de la inculpat și obținerea pașaportului turistic aceasta a trecut în mod fraudulos granița în Italia fiind ajutată de o călăuză care avea înțelegere cu inculpatul.

În acest fel martora a început prostituția în unde a fost cazată de inculpat alături de tânăra cu care plecase acesta din țară care era minoră cu numele de" ". Martora a fost instruită cum să practice prostituția, ce tarife să pretindă și " postul" unde să se situeze având în vedere 5-6 clienți.

După ce numita a fugit, inculpatul a adus o altă tânără "" în continuare 6 luni, banii obținuți de la toate tinerele fiind încasați de inculpat.

În vara anului 2002 inculpatul a cumpărat pe numele fratelui său un apartament în G str. - -.12.23, iar pe numele lui un alt apartament în același cartier blocul C 8.

În această perioadă au mai fost racolate și au practicat prostituția în folosul inculpatului și în Spania.

În cursul anului 2002, inculpatul a cazat în imobilul din -. 12.23 și alte tinere pe care i le prezenta martorei ca fiind prietene ale fraților săi, dar în realitate, după obținerea documentelor le trimitea în străinătate pentru prostituție. Este anul în care inculpatul a început o nouă relație de concubinaj cu.

Aceeași martoră a arătat în declarațiile date că martora care s-a prostituat a decedat într-un accident de circulație iar inculpații, și alți membri din familia acestuia au ajutat pentru cheltuielile de înmormântare a acesteia.

Aceeași martoră a arătat în faza de urmărire penală împrejurările în care și inculpatul a aderat la gruparea infracțională constituită din inculpatul și frații acestuia, gruparea având drept scop exploatarea tinerelor și obținerea de foloase materiale.

Audiată și la instanță martora devenită a arătat că își menține declarațiile date în faza primelor cercetări în mod detaliat cu precizările înserate la acea dată.

Din probele administrate rezultă că și alte martore au intrat sub influența și exploatarea inculpatului.

Astfel martora a dorit să plece de acasă din cauze familiale iar prin intermediul prietenului său de atunci l-a cunoscut pe martorul care a condus-o la apartamentul numitului unde a cunoscut pe inculpatul.

Acesta i-a propus să meargă în Italia dar fiind minoră de 16 ani și fără consimțământul părinților la obținerea pașaportului nu a fost posibilă plecarea imediat în Italia cum i s-a promis.

Rămasă în apartamentul respectiv insă martora a fost sechestrată aducându-i-se câte 10-15 clienți zilnic cu care aceasta trebuia să întrețină relații fiind agresată fizic de către în cazul în care refuza.

Au fost aduși clienți și de către. În această situație au exploatat-o pe martoră din ianuarie 2001 până în luna martie 2001, banii obținuți în sumă de 60.000 euro fiind împărțiți între și. indicat de martoră în declarații era de 100-150 dolari de fiecare client.

În același apartament inculpații aduceau pentru perioade mai scurte de și alte tinere pentru a fi exploatate după care le trimiteau în Italia pentru a se prostitua.

În intenția de o trimite totuși în Italia martora a fost transportată cu autoturismul său la serviciul de pașapoarte din G la începutul lunii martie 2001, împreună cu alte tinere pentru a obține aceste documente iar după eliberarea lor inculpatul le-a reținut. actele. Apoi a transportat-o în propria sa locuință, apartamentul unde locuia cu martora, dar relațiile sexuale de consumau în apartamentul lui.

În aceeași perioadă a fost transportată și la hotelul "G" pentru a întreține relații cu un străin într-o cameră închiriată în schimbul sumei de 1000 dolari SUA plătită direct inculpatului.

Rămasă la hotel și având un telefon mobil lăsat de inculpat, martora a reușit să ia legătura cu prietenul acesteia și a fugit fiind protejată de acesta.

Depoziția martorei este confirmată de acest martor audiat și în fazele de urmărire penală și cercetării judecătorești în care a relatat detaliat împrejurările în care a fost sechestrată martora, precum și faptul că inculpatul a reținut certificatul de naștere a martorei fiind găsit în torpedoul autoturismului acestuia la un control de rutină al unei echipe al poliției rutiere împreună cu alte acte aparținând unei alte tinere.

De fapt inculpatul a și cerut sume mari de bani în euro de la martor pentru pașaportul ce-l obținuse pentru martora și alte pretinse cheltuieli pentru a fi trimisă fraudulos cu un în Italia dar a fost refuzat.

În continuare, în luna septembrie 2002, inculpatul prin intermediari a început să caute tinere care doreau să lucreze în străinătate oferindu-le ajutorul pentru a lucra în dansa în cluburi în Spania.

În acest fel a contactat martorele și prin intermediul lui.

Imediat după ce le-a predat inculpatului, acesta i-a comunicat martorei că a cumpărat-o de la numitul care o prezentase cu suma de 200 dolari USD, urmînd să practice prostituția, iar martora a protestat.

În cele din urmă ambele martore au fost cazate în imobilul unde locuia și martora pînă la obținerea pașaportului pentru martora care avea doar 16 ani. Și martora a realizat că este indusă în eroare și încercînd să părăsească imobilul a fost lovită de inculpat și a afirmat că a fost cumpărată de la aceeași persoană care o racolase cu 300 dolari USD, fiindu-i luate buletinul și certificatul de naștere și s-a ocupat personal de ridicarea pașaportului pentru care din februarie 2002, aceasta depusese documentele.

Pentru siguranță inculpatul transferat martorele în apartamentul din blocul C8 apa.46, fiind sechestrate și supravegheate de ceilalți frați ai inculpatului inclusiv.

Profitând de neatenția lor martora a reușit să fugă anunțând organele de poliție iar la o percheziție efectuată de organele de anchetă la 16 septembrie 2002 martora a fost găsită în imobilul respectiv fiind găsite și alte obiecte de îmbrăcăminte aparținând victimei.

Fiind examinată medico legal aceasta din urmă a prezentat echimoze și excoriații pe corp precum și leziuni.

Fiind întreruptă activitatea inculpaților la data de 16 septembrie 2002 acestea nu au mai fost exploatate.

Ulterior martora audiată la 2 februarie 2007 și-a schimbat parțial atitudinea și cele afirmate la 16 septembrie 2002, dar aceasta se explică și prin teama care o resimțea față de inculpați.

În faza judecății martorele nu au putut fi audiate nefiind găsite la domiciliile cunoscute în faza urmăririi penale.

Și alte tinere au fost racolate de inculpatul, unele în interesul grupului infracțional. Astfel în cursul lunii aprilie 2002 la o discotecă din comuna S, județul Gac unoscut pe căreia i-a promis ajutor pentru a lucra ca dansatoare de strip-tease în Italia unde ar avea posibilitatea de câștiguri mari dar și mai mari dacă ar întreține relații sexuale cu diferiți clienți. Aceasta a fost de acord. Pentru un a cazat-o în apartamentul unde locuia cu și după ce i-a cumpărat hainele necesare, apoi a transportat-o cu propriul autoturism împreună cu altă tânără -, și urcate într-un microbuz de Italia.

Inculpatul i-a dat martorei datele pentru a fi așteptată de fratele său în localitatea, după care a practicat prostituția în favoarea acestuia.

Tot în favoarea lui a racolat inculpatul și pe tinerele și, situații detaliate de martora.

Ulterior în septembrie 2002, martorele au fost deplasate în Spania unde au practicat prostituția în cluburi fiind supravegheate și de care s-a deplasat cu acestea.

Chiar dacă pentru s-a disjuns cauza și nu este trimis în judecată prin prezentul rechizitoriu, este de reținut legătura ce se stabilise între membrii grupării infracționale, racolând unul în interesul altuia tinere, supraveghind activitatea lor, iar banii erau împărțit între membrii grupării.

Numai așa se explică cum din sumele obținute de martora din prostituție, apreciate la 70.000 euro, pe care susține că i-a încasat, o parte din ei respectiv o sumă redusă de doar 4000 RON i-au fost restituiți de inculpatul temându-se că aceasta la întoarcerea în țară unde a fost returnată de fapt de autoritățile italiene, ar putea să-i divulge.

Și pentru celelalte două tinere și, după racolarea lor de către inculpatul, acesta a fost cel care le-a procurat pașapoarte, le-a cazat într-un imobil care îi aparținea și le-a condus la un microbuz fiind încredințate fratelui său care le aștepta la, unde le anunța că vor practica prostituția.

Martorei i-a reținut documentele de călătorie și a revenit în țară apelând la Consulatul României din Milano.

Printre tinerele minore care au practicat prostituția se numără și minorele și ( fostă ) fiind racolate de și pentru a le facilita obținerea de pașapoarte turistice.

În cursul lunii octombrie 2002, inculpatul le-a achitat taxele necesare iar inculpatul le-a însoțit la Serviciul de pașapoarte iar la aprox. o săptămână le-a condus la microbuzul spre Italia achitându-le și costul călătoriei.

Acestea au ajuns la unde au fost așteptate de inculpatul cazându-le la un hotel unde se mai aflau, și.

Ulterior martora a fost transportată de inculpatul în Spania împreună cu, și.

Pentru cheltuielile făcute inculpatul a anunțat martorele că le datorează 3000 euro, urmând ca acestea să se prostitueze pentru a- restitui acești bani precum și alții pe care îi obține.

Martora a fost cazată la Clubul " La " don Coruna și a întreținut relații sexuale cu clienții clubului fiind supravegheată direct de inculpatul.

Martorele au predat pașapoartele turistice inculpatului fiindu-le date pașapoarte false românești cu alte nume.

Ulterior toate martorele indicate mai sus au fost transportate la Madrid cazate la clubul ", acestea continuând să se prostitueze întregind grupul cu martorele Mote și. Apoi le-a mutat la clubul " " din iar după o săptămână la clubul " " din unde au fost așteptate de inculpata.

Martora obținea câte 200-300 euro pe zi din care 5000 euro i-a dat inculpatului.

În cursul lunii martie 2003, martora i-a dat inculpatului 4000 euro plus 1000 euro pentru a i se restitui pașaportul turistic situație care s-a produs prin inculpata.

l-a cunoscut pe inculpatul într-un restaurant din municipiul B promițându-i ajutor pentru obținerea pașaportului oferindu-i sprijin pentru a ajunge în Spania pentru a practica prostituția și a împărți banii.

Inițial racolarea acesteia a fost făcută printr-un intermediar, care i-a promis ajutor pentru a obține pașaport dar inculpatul l-a somat pe acesta să să-i predea actele martorei. Apoi a cazat-o și i-a acordat întreținere pentru obținerea pașaportului prin inculpatul, care trebuia să facă demersurile necesare.

Împreună cu s-a deplasat la serviciul pașapoarte din G, iar după obținerea acestuia, pașaportul a rămas la inculpatul care apoi a condus-o la locul de cazare stabilit de care i-a restituit pașaportul. Împreună cu o altă tânără " " au fost conduse la un mijloc de transport pentru destinația unde au fost așteptate de și, după care conform indicațiilor inculpatului au fost trimise în Spania și așteptați de inculpata.

După aprox. zece zile, inculpatul, le-a luat pe martorele susmenționate și împreună cu le-a transportat la Clubul " " din unde le-a găsit pe Mote și care deja se prostituau în favoarea inculpatului.

Martorele predau banii către care le supraveghea direct și apoi aceasta la intervale de îi preda inculpatului direct sau prin serviciile speciale. pe fiecare seară câte 300-350 euro practicând prostituția cu 6-7 clienți.

Începând din 2002 pînă în cursul lunii ianuarie 2003, martora împreună cu inculpata s-au reîntors la Madrid la clubul " " unde se aflau și celelalte martore.

În continuare aceeași martoră a fost condusă în localitatea conform indicațiilor inculpatului, la clubul " ". Ulterior le-a cerut acestora să plece din nou la unde se afla din nou pentru a scăpa de pretențiile patronului clubului unde inculpatul le vânduse.

Ulterior în primăvara anului 2003 o parte din martore, Mote, au fugit, iar celelalte martore împreună cu inculpata au continuat prostituția atît la Madrid, apoi din nou în sub supravegherea lui și sub protecția inculpatului perioadă în care martora a declarat că a obținut 20.000 euro, J fiind dați inculpatului.

În aceeași situație s-a aflat și care a ajuns în Spania tot sub protecția lui împreună cu celelalte martore enunțate mai sus iar banii îi dădea prin intermediul numitei care apoi îi preda inculpatului, la clubul, apoi la clubul -, unde erau supravegheate de inculpata, concubina inculpatului la acea dată. Banii erau predați de lui iar supravegherea acesteia era strictă.

În cursul lunii aprilie 2003, martora a fugit împreună cu Mote și care erau minore dar pentru a nu fi depistate de autorități aveau pașapoarte false ca persoane majore, dat de inculpatul.

Pentru martora Mote, care era minoră în vara anului 2002 și care cunoștea pe fratele inculpatului, respectiv, a fost obținut pașaportul prin intermediul inculpatului. Din Italia unde a fost trimisă de a ajuns la Madrid unde a fost așteptată de inculpatul care a cazat-o, iar la câteva zile a transportat-o la club unde a cunoscut și pe celelalte martore enunțate, prostituându-se în folosul grupului infracțional. Inculpatul i-a reținut pașaportul acesteia dându-i un pașaport fals pentru a-l folosi la controlul autorităților spaniole.

Banii obținuți de aceasta au fost luați de inculpatul. Aceasta obținea aprox. 300-400 euro pe seară. Ulterior a fost trimisă de inculpat, respectiv în cursul lunii ianuarie 2003, la sub supravegherea inculpatei obținând 50-100 euro pentru fiecare raport sexual.

La un moment dat a fugit din clubul împreună cu alte tinere enunțate mai sus dar pentru a i se restitui pașaportul de către inculpatul, acesta i-a cerut 100 euro banii fiind plătiți de martoră prin iar restituirea pașaportului prin.

Și martora a cunoscut în cursul anului 2000 familia inculpatului prin fratele acestuia, cu care a început o relație de prietenie, ca minoră de 17 ani cunoscând astfel și pe și.

După obținerea pașaportului la 18 ani, prin și a ajuns la acesta din urmă împreună cu, prietena lui, după care atât la cât și la au practicat prostituția, apoi la. Ulterior a ajuns în Spania, la Madrid unde împreună cu prietena inculpatului a practicat prostituția la clubul " La ", până în luna martie - aprilie 2002, când a apărut trei fete care se prostituau pentru inculpatul, una dintre ele fiind.

Martora se prostitua pentru inculpatul, dar ulterior fiind victima unul accident a decedat.

Despre accident, de victimă s-a interesat inculpatul și familia sa participând la funeralii.

Martora s-a prostituat și în favoarea lui după luna august 2002 în Spania unde practicau prostituția și alte fete din cele enunțate, până în 2004, producând aprox. 10.000 euro.

Din declarațiile acesteia rezultă că toți frații erau organizați într-o rețea, organizând practicarea prostituției de către fete racolate de aceștia în favoarea fiecăruia dintre ei, dar conducătorul rețelei era inculpatul și nici o hotărâre nu se lua fără a fi consultat.

Martora cunoștea pe frații de mai mulți ani, deoarece avea apartament în aproprierea blocului 8 din str. -, apartament cumpărat de inculpatul.

În acest apartament inculpatul găzduia tinere pe care apoi le trimitea în străinătate fiind cunoscută în zonă ocupația inculpaților, iar o parte din martorele enunțate fiind cunoscute de această martoră. În acest fel martora a făcut referiri detaliate despre martora, victima acelui accident, care s-a prostituat în folosul inculpatului și care a plecat sub influența acestuia împotriva voinței părinților.

Și martora a intrat sub influența inculpatului, în vara anului 2002, perioadă în care intrând în relații de prietenie cu aceasta l-a cunoscut pe inculpatul.

Inculpatul i-a propus acesteia să practice prostituția în Italia, i-a acordat sprijin pentru obținerea de pașaport din banii inculpatului.

apartamentul din blocul C 8 martora a cunoscut și alte tinere cazate acolo de care avea grijă și.

său a fost reținut de, după care în ce se plănuia plecarea martora sfătuindu-se cu familia sa a renunțat.

Abia în anul 2004 și-a recuperat pașaportul de la unde fusese dat de.

Și martora a cunoscut pe inculpații cu care în vara anului 2002 avut o relație de prietenie, precum și care i-a propus plecarea pentru practicarea prostituției în Spania.

După obținerea pașaportului prin, aceasta a renunțat deoarece a aflat că se purta urât cu fetele.

Martora, o altă victimă minoră, a fost traficată de inculpatul după ce l-a cunoscut în luna mai 2004, fiind elevă în

După ce a intrat cu aceasta în mod deliberat într-o relație de prietenie, i-a propus să muncească în Spania, fără a-i preciza ce fel de muncă. Martora avea 15 ani iar inculpatul pe baza unei procuri falsificate ca provenind din partea părților, i-a achitat taxele și printr-o persoană interpusă care a însoțit-o pe victimă a obținut pașaportul.

Inculpatul a lăsat-o să înțeleagă că se va căsători cu ea și că are nevoie să muncească și ea pentru a obține bunuri necesare traiului.

A urcat-o în microbuz fiind așteptată de un prieten, întâlnit frecvent în gruparea infracțională, ( ), la autogara din Madrid. Acesta i-a luat pașaportul victimei i și-a dat un pașaport fals și împreună cu alte tinere s-a prostituat dând banii în totalitate acestuia.

În luna 2004, aceasta a hotărât să revină în țară deoarece aflase că inculpatul începuse o relație de concubinaj cu.

La sfârșitul lunii martie 2005, inculpatul a insistat să o readucă în Italia și pe motivul că ar putea relua relația cu acesta. A acceptat și a mers la Genova, costul călătoriei fiind suportat de inculpat. Aici a început din nou prostituția împreună cu alte trei tinere în intervalul aprilie - iunie 2005 obținând un total de 20.000 euro, care i-a trimis lui în țară prin sistem pe numele altor persoane din familia acestuia.

Fiind depistată de autoritățile italiene s-a întors în țară fiind contactată de. A fost lovită de inculpat la refuzul ei de a se întoarce, dar la 3 august 2005 s-a reîntors în Italia cu tot la Genova unde au mai apărut și alte tinere cu care a practicat prostituția până în ianuarie 2006, având obligația de a-i comunica prin SMS inculpatului sumele pe care le obținea ea și celelalte fete pentru care ținea o evidență scrisă.

În perioada august - noiembrie 2005 victima a obținut 80.000 euro, iar în 2005- ianuarie 2006- 3000 euro care erau trimiși inculpatului.

Aici a sosit și care s-a prostituat 2-3 zile în interesul lui, după care a fugit.

Ulterior au fugit și celelalte fete, iar martora care le supraveghea s-a întors în țară și a suportat agresiunile fizice ale inculpatului.

Martora, care avea o condiție modestă și dorea să plece în străinătate pentru a practica prostituția l-a cunoscut pe inculpatul în toamna anului 2005.

Inculpatul i-a promis că îi va suporta toate cheltuielile. Până la plecarea în Italia, inculpatul i-a explicat ce tarife să perceapă și ajunsă în Italia la Genova unde se aflau și celelalte fete supravegheate de pentru inculpatul obținea 200-300 euro pe noapte. După ce și-a restituit cheltuielile lui prin, aceasta a refuzat să mai remită din banii obținuți astfel, provocând discuții și certuri cu și chiar cu și în cele din urmă a părăsit Italia și a plecat în Spania. A fost contactată din nou de inculpatul și amenințată dar nu a mai intrat sub influența acestuia. În total aceasta a declarat că a remis grupării infracționale suma de 1000 euro.

Prin aceleiași metode inculpatul a atras pe martora mergând cu aceasta prin restaurante în G, apoi dat fiind situația sa precară s-a hotărât să plece în Spania unde avea o șansă mai mare. A plecat cu altă tânără cu un autocar dar inculpatul a urmărit-o până la Pitești și a reușit să o readucă în G cu autoturismul său. După două săptămâni a plecat din nou fără știrea inculpatului, dar a reluat legătura cu inculpatul prin telefon, întâlnindu-se cu acesta în luna mai 2006 la Madrid.

Acesta a luat-o, a cazat-o într-un apartament unde se aflau și alte tinere enunțate mai sus și prin intermediul unui tânăr, cu care inculpatul colabora a trimis-o pe martoră în Italia la, unde ulterior au venit și tinerele din Spania.

Împreună cu acestea a practicat prostituția " la stradă" în locurile pe care le avea stabilite inculpatul, apoi și la. Fiind sub influența inculpatului aceasta a predat diferite sume de bani pe care le-a obținut respectiv 10.000 euro, pe care îi luase de la un cetățean italian și 4000 euro la întoarcerea în România deoarece nu mai avea pașaport.

După obținerea unui nou pașaport în luna august 2006, inculpatul a trimis-o din nou să se prostitueze în Italia iar ulterior în Spania unde cei 4000 euro obținuți i-a predat inculpatului.

Martora a revenit apoi în România fiind depistată de organele judiciare în locuința inculpatului cu ocazia percheziției din 4 mai 2007.

În anul 2006 și martora a fost exploatată fiind trimisă de inculpat în Spania cu promisiunea de aoa ngaja ca damă de companie.

Fiind sub influența inculpatului aceasta a plecat fără știința părinților locuind din aprilie - 2 mai 2006 la inculpat în locuința acestuia, unde cazase și alte fete apoi le-a transportat la aeroport cu destinația Spania cu escală în Franța.

În Franța au fost returnate în România iar la 5 mai 2006 au plecat din nou spre Spania cu escală în Praga.

În Spania au fost așteptate de inculpat care le-a cazat la un apartament din Madrid, iar a doua zi la, practicând prostituția împreună cu celelalte tinere și a căror situație a fost expusă, prostituția, iar banii obținuți erau luați de inculpat.

Martora împreună cu celelalte fete au fost transportate din nou la Madrid la un alt club " " prin aranjamentele făcute de inculpat unde a obținut 500 euro de o săptămână, sumă luată de inculpat.Din cauza nemulțumirii legată de profiturile mici realizate, inculpatul a transportat fetele în Italia, o parte la iar pe martorele și la, unde obțineau aprox. 600 euro pe euro.

Pentru că inculpatul avea interdicție de a intra în Italia în perioada respectivă lucra prin persoane interpuse rămase necunoscute care strângeau banii de la tinere și le trimiteau inculpatului în România. Din 7000 euro obținuți de, 4000 euro i-a remis inculpatului.

În cursul lunii iulie 2006 martora s-a îmbolnăvit și s-a întors în România împreună cu.

Deși inculpatul a făcut presiuni și a proferat amenințări asupra acesteia să plece din nou aceasta a refuzat.

Și martora a remis inculpatului suma de 4000 euro pe care o obținuse de la un cetățean italian sub pretextul răscumpărării de la un proxenet.

Inculpatul mai avea legături și cu alte persoane care contactau fete pentru a fi trimise la practicarea prostituției. Astfel deși martora a fost racolată de numitul, a intervenit și inculpatul în sensul de aod etermina să plece în Spania reținându-i documentele de călătorie și actele de identitate. Fiind minoră și la intervenția părinților, aceasta nu a mai plecat iar după ce i-au fost remise actul de către inculpat a sesizat organele de poliție la data de 26 noiembrie 2004.

În grupul infracțional un rol important l-a avut și inculpatul care adopta aceleași metode cu cele ale fratelui său inculpatul, racolînd tinere la care pretindea că s-a îndrăgostit, apoi le cerea să plece să se prostitueze pentru a obține bani pentru traiul în comun.

În aceste condiții a fost racolată martora, care l-a refuzat inițial pe inculpat. Apoi a fost racolată de inculpatul, în toamna anului 2003, devenind prietena acestuia. La insistențele acestuia martora a manifestat opunere fiind amenințată că o va tăia. Apoi a manifestat și alte acte de teroare amenințând-o cu cuțitul și lovind-o în mod repetat.

Pe acest fond martora s-a îmbolnăvit grav și s-a retras dar inculpatul a încercat să o contacteze în mod constant iar pe tatăl acesteia l-a amenințat cu moartea.

Martora a încercat să se refugieze la o soră a sa în Spania, dar inculpatul a continuat să o contacteze pentru aot rimite în Italia la prostituție.

Din declarațiile acesteia rezultă că rețeaua condusă de inculpat primea ajutor pentru racolarea tinerelor și din partea apropiaților, cunoscuți sau prieteni indicându-l pe cu privire la care s-au disjuns cercetările. Despre inculpata a precizat că era concubina inculpatului, având atât rol de "bază" adică de om de încredere a inculpatului dar practicând și prostituția în interesul grupului.

De asemenea a mai făcut declarații cu privire la modalitatea în care membrii grupului infracțional se preocupau de investirea sumelor obținute sau ascunderea surselor reale de venituri.

Privitor la inculpatul, alt membru al grupării infracționale, activitatea sa constă tot în racolarea de persoane minore pentru practicarea prostituției și exploatarea lor.

În cursul lunii mai 2003 martora na, în vârstă de 16 ani a ajuns în Italia prin intermediul prietenei lui, ( ) trimițându-i bani pe numele acesteia prin pentru deplasarea martorei în Italia. De la această prietenă a inculpatului, martora a aflat că va fi așteptată la de inculpatul. Împreună cu inculpata se mai afla o tânără" -" cărora le-a spus că vor lucra ca dame de companie și că vor practica prostituția " la stradă" într-un loc numit " post" și că banii îi vor împărți cu el în mod legal.

Inculpatul le-a luat pașapoartele iar tinerele au început să practice prostituția. La locuința unde a fost cazată se mai aflau și alte minore care practicau prostituția, banii fiind strânși de, prietena inculpatului și pe care îi dădea ulterior inculpatului. Din declarațiile acesteia rezultă că din 23 septembrie 2003 până la 17 ianuarie 2004 practicat prostituția în favoarea inculpatului. Fiind reținută de carabinieri a fost returnată apoi în România, având interdicție de a mai intra în Italia.

A precizat că a obținut din prostituție 40.000 euro pe care i-a dat inculpatului în mod direct sau prin prietena sa deși trebuia să-i dea acestuia numai 20.000 euro conform înțelegerii.

Audiate și în instanță, martorele au retractat declarațiile arătând că au dus un mod de viață potrivit propriei voințe și că inculpatul nu le-a obligat în nici un fel să- remită sumă de bani.

declarațiilor nu poate luată în considerație față de primele declarații date în mod detaliat, ținând seama că primele declarații se coroborează cu toate celelalte probe iar atitudinea martorelor de schimbare a declarațiilor se datorează temerii pe care acestea le au față de inculpați. Declarațiile date la urmărirea penală se coroborează cu depoziția martorului - șofer de dată în faza urmăririi penale din care rezultă că acesta a fost plătit de inculpat pentru revenirea martorei în Italia în mod fraudulos fiind transportată de acesta.

Martora a mai practicat o perioadă prostituția împreună cu alte tinere intrate și ele în conflict cu autoritățile italiene, fiind și reținute, apoi eliberate.

Apoi au fost transportate de inculpat la câștigând din martie 2004 până în luna mai 2004 suma de 15.000 euro pe care i-a dat inculpatului deși i se cuveneau J din ei, adică 7500 euro.

Ca și în prima fază inculpatul i-a reținut toată suma astfel că deși martora l-a contactat din România unde fusese din nou returnată, acesta nu i-a mai remis sumele datorate.

Inculpata a recunoscut de pe planșele foto din faza urmăririi penale și alte tinere care s-au prostituat în acea perioadă sub influența inculpatului pe care le-a desemnat după nume și localitatea din România de unde proveneau, indicându-l și pe cel care a transportat-o cu tirul.

Martora, cunoscută inițial de ( ) care i-a propus să meargă în Italia pentru prostituție, a intrat sub influența inculpatului acesta promițându-i câștiguri mai mari dacă se va prostitua în favoarea sa.

Fiind minoră a fost necesară o perioadă mai mare de pentru obținerea documentelor respectiv a pașaportului de care s-a ocupat inculpatul astfel că în această perioadă, anterioară lunii octombrie 2003 martora a cunoscut în apartamentul pe carte îl frecventa la inițiativa inculpatului mai multe fete cazate ce urmau să fie transportate fiind supravegheate de pentru a nu părăsi acel apartament. După obținerea pașaportului - octombrie începutul lunii noiembrie 2003, inculpatul a condus la un microbuz într-un punct din cartierul I din G cu destinația Padova Italia, spunând că va fi așteptată de și o altă persoană " ",

Și celelalte tinere au fost trimise în Italia dar cu alt microbuz fiind așteptate de aceleași persoane respectiv inculpatul și acel " " dar conduse la o altă adresă din Padova.

S-a identificat și apartamentul unde au fost cazate în G, anterior transportării lor în Italia, acesta fiind situat în cartier 20 str. - -.2.55 fiind închiriat de martora numitului cu privire la care s-au disjuns cercetările.

Martora a declarat că a aflat de la vecini că apartamentul era frecventat de persoane străine, că acolo locuiau mai multe tinere iar după ce a reintrat în apartament a găsit obiecte de lenjerie intimă feminine. Martora recunoscut persoanele care s-au prezentat la închiriere fiind și martora -.

Martora a declarat că ajunsă în Padova, inculpatul i-a atras atenția că va lucra pentru el și nu pentru, în contul unei datorii pe care acesta o avea la el. De la Padova a fost transportată la. Martora fiind minoră i-au fost luate la sosire pașaportul și buletinul de identitate fiind instruită de inculpatul să-și decline o identitate falsă dacă va fi prinsă de poliția italiană. Tot acesta i-a indicat și " postul" la stradă unde trebuia să se prostitueze.

Martora a arătat că în aceeași perioadă inculpatul mai avea și alte fete care se prostituau pentru el toate fiind minore. Martora nu le cunoștea decât numele de: prietena inculpatului, I, -. În lipsa inculpatului, prietenii acestuia le supravegheau și se ocupau cu reținerea banilor. Banii erau împărțiți în mod egal cu inculpatul dar acesta le cerea să aibă un număr cât mai mare de clienți și pentru a obține profituri cât mai mari.

În perioada cât a practicat prostituția, adică până la depistarea de către carabinieri, acesta a declarat că i-a dat inculpatului aprox. 50.000-60.000 euro.

După revenirea în țară inculpatul i-a restituit actele și lucrurile personale.

O altă victimă minoră racolată de inculpatul prin martorul este - care a fost ulterior exploatată de inculpatul.

Inițial, când inculpatul a preluat-o și cazat-o în apartamentul din G din cartierul IC - apoi a schimbat-o în cartierul 20.

Aici a locuit de la începutul lunii septembrie 2003 până în 2003 unde i-a cunoscut pe ceilalți colaboratori ai inculpatului respectiv fratele său ( ) și ( ).

Deoarece era minoră inculpatul a însoțit pe victima - și pe care se afla în aceeași perioadă sub supravegherea inculpatului pentru a obține pașapoartele.

La îmbarcarea în microbuz inculpatul le-a achitat costul călătoriei și le-a comunicat că vor coborî la unde vor fi așteptate de inculpatul. În aceeași locuință închiriată se mai aflau două fete și împreună cu cele nou venite au practicat prostituția la " post". Le-au fost comunicate tarifele de către inculpat și obțineau pe seară în medie 400-500 euro.

Din declarațiile acestei martore rezultă că a practicat prostituția în acel oraș aprox. 3 luni și a obținut aprox. 36.000 euro din care 25.000 euro i-a dat inculpatului.

După aceste 3 luni victima a fost transportată la martora unde se afla și.

Aici victima a constatat că este însărcinată și ulterior s-a reîntors în România.

Privind pe martora inculpatul a cunoscut-o în cursul anului 2002 stabilind o relație de prietenie vizitând-o și la domiciliul acesteia din comuna în cursul lunii iulie 2005. Fără a-i dezvălui intenția inculpatul i-a procurat pașaport turistic fără acordul părinților, aceasta fiind minoră. Inculpatul a invitat-o în Italia motivând părinților acesteia că merge în vizită la sora martorei, respectiv.

A trimis-o mai întâi pe martoră cu un microbuz cu plecarea din B cu destinația unde a așteptat-ă un prieten al inculpatului, apoi a transportat-o în - 28 iulie 2005.

După aprox. două săptămâni a sosit și inculpatul în Italia aducând încă două tinere și. Aici i-a cerut minorei să practice prostituția fiind instruită și plasată la un post pentru a racola clienți fiind însoțită de o altă tânără cu porecla" ".

În același post practica prostituția și martora - fiind condusă de inculpat la acel punct din apropierea localității.

de 6 zile martora a obținut 200 euro însușiți de inculpat.

A continuat prostituția până la 15 octombrie 2005 când fiind bolnavă i-a cerut inculpatului să o aducă în România fiind transportată cu autoturismul de către inculpat.

Din aceleiași motive de temere martora a revenit la declarațiile date în faza audierii în instanță, situație fără relevanță în ansamblul probelor care dovedesc activitatea inculpatului.

Declarațiile detaliate date de această martoră și de sora sa, declarațiile celorlalte tinere, ambele din, declarațiile date de se coroborează și dovedesc cu prisosință activitatea inculpatului.

Chiar martora în declarațiile date a arătat că în Italia fiind a telefonat martorei să nu vină în Italia împreună cu inculpatul, astfel cum acesta insista, pentru că va practica prostituția.

De asemenea a mai precizat că de la sora sa a aflat că avea tinere pe care le exploata atât în Spania cât și în Italia și că inculpata era omul de încredere a inculpatului, aceasta din urmă supraveghea și tinerele care practicau prostituția și colecta banii pe care îi obțineau și îi remite inculpatului.

Alte tinere traficante sunt și martorele sub identitate protejată G și aceasta din urmă fiind audiată și în instanță prin mijloace tehnice audio video prevăzute de lege respectiv art. 86 ind

C.P.P.

Prima dintre ele a fost racolată de inculpatul în luna septembrie 2003, la acea dată fiind elevă și care din dorința de a pleca și câștiga bani în străinătate a ajuns sub influența inculpatului

Inițial a cazat-o ca pe toate celelalte tinere în apartamentul din cartierul 18 închiriat în acest scop de inculpat prin intermediari.

Ulterior a fost schimbată într-un alt apartament fiind supravegheată de omul de încredere, component al grupării,. Aici minora a cunoscut o altă minoră.

În cursul lunii septembrie 2003, inculpatul a depus diligențe pentru obținerea pașaportului acesteia și la începutul lunii 2003 fost trimisă de inculpatul înțelegându-se cu șoferul microbuzului că plata să se facă de cei care o vor prelua la

Aici minora a fost așteptată de inculpatul care a cazat-o într-un apartament și de a doua zi a început să practice prostituția pe baza unor tarife comunicate de inculpat. Aici se prostitua și martora.

Tot în aceeași perioadă aici a fost adusă și.

Martora " G " s-a prostituat în folosul lui și de o lună și Jao bținut 9000 euro pe care i-a dat în totalitate inculpatului. Ulterior inculpatul și-a însușit numai J din sumele pe care acesta le obținea considerând că își achitase datoria.

Din cauza raziilor poliției italiene, inculpatul a transportat toate victimele în orașul continuând să se prostitueze.

Aici se aflau potrivit celor reținute mai sus și alte tinere unele prostituându-se în favoarea lui altele în favoarea lui.

În total victima i-a mai dat inculpatului 4500 euro obținuți în aprox. o lună și suma dată anterior, 9000 euro, în total 13.500 euro.

Martora s-a prostituat în favoarea inculpatului. Audiată și în instanță a relatat detaliat împrejurările în care l-a cunoscut pe acesta, respectiv în cursul anului 2001, cunoscându-l și pe inculpatul și ceilalți membri ai grupării.

Martora și-a menținut în totalitate și declarațiile date în faza urmăririi penale făcând precizări relevante pentru întreaga activitate infracțională a inculpaților.

Pe fondul unei prietenii afișate de inculpatul martora a acceptat cererea inculpatului de a pleca în Italia pentru a obține banii necesari traiului comun.

De obținerea pașaportului, fără acceptul părinților, s-a ocupat prin manoperele cunoscute inculpatul care s-a deplasat cu aceasta pentru obținerea documentelor.

A fost cazată o perioadă în condițiile cunoscute unde se mai aflau și alte tinere descrise mai sus, respectiv.

Plecarea acesteia împreună cu altă tânără " " s-a făcut cu un microbuz din B împreună cu inculpatul.

La se afla fratele inculpatului care i-a explicat minorei ce trebuie să facă stabilindu- postul pe Unita, supravegheată permanent de acesta din urmă.

Cei 5000 euro obținuți de martore au fost luați integral de prin intermediul lui care colecta în fiecare dimineață sumele.

În toată această perioadă pașaportul martorei s-a aflat la inculpatul, practică cunoscută și din alte cazuri descrise deoarece victima era minoră.

În urma unor neînțelegeri cu inculpatul, martora a fost transportată în Spania, pentru a practica prostituția într-un club unde a cunoscut pe inculpata care a asigurat cazarea martorei și a altei tinere " ". Inculpata le-a îndrumat privind modul în care să-i acosteze pe clienți, ce tarife să practice.

Banii erau colectați inițial de iar în lipsa acestuia de trimiși de aceasta în România prin Serviciile de transport monetar.

În perioada respectivă inculpata fusese victima accidentului descris, dar pe parcurs, după însănătoșire, așa cum a arătat martora, aceasta practica prostituția la clubul " La " supraveghind îndeaproape pe celelalte tinere.

Cei 30.000 euro obținuți din prostituție au fost însușiți integral de gruparea infracțională.

Ulterior martora a fost transportată la la indicația inculpatului unde a fost luată în primire de care a cazat- Aici au mai fost aduse alte două tinere de către care au început să fie exploatate.

Potrivit declarațiile acesteia, martora a arătat că în toată această perioadă a menținut legătura cu care susținea în continuare că dorește să se căsătorească cu ea dar ulterior a realizat că este indusă în eroare.

În perioada, martora a obținut aprox. 2000 euro care a fost însușită de membrii grupării infracționale.

În aceeași situație s-au aflat și martorele ( ) și care au practicat prostituția în.

Martora a recunoscut din grup tinerele care se prostituau la un post apropiat de al său și a arătat că avea știință de faptul că inculpatul era ajutat în racolarea și supravegherea tinerelor de frații săi și.

Și martora a recunoscut din grup pe inculpații, și care locuiau în același hotel din în perioada șederii ei în Italia, respectiv în toamna și iarna anului 2002. De asemenea a mai arătat că inculpatul a fost cel care s-a ocupat de obținerea pașaportului său, situație susținută și în fața instanței cînd a fost audiată.

În vara anului 2006 și martora din comuna Sad orit să ajungă în străinătate fiind contactată de ( ) -, i-a înfățișat perspectiva practicării prostituției din care va câștiga sume mari de bani mai ales că se împrietenise cu acesta.

Declarațiile date în faza urmăririi penale sunt detaliate arătând că în Italia a cunoscut fete care se prostituau în folosul lui pe care l-a cunoscut. Că una din fete " " era persoana de legătură a acestuia și îi comunica ce sume s-au strâns din prostituție.

Nu a reușit să practice prostituția deși i se stabilise locul unde trebuia să se situeze și știa că o să se prostitueze în folosul lui și.

Inițial, audiată în instanță și-a retractat declarația dar în urma cercetărilor privind fapta de mărturie mincinoasă a solicitat reaudierea în instanță și a menținut declarația dată în faza urmăririi penale.

Din probele administrate cu referire expresă la depozițiile martorelor rezultă că inculpatul era preocupat în mod constant în a investi banii obținuți din activitatea infracțională în dobândirea de bunuri prin intermediul fraților săi și tatălui acestuia pentru a ascunde proveniența lor ilicită.

Despre modul în care a dobândit o spălătorie auto în municipiul G pe numele tatălui său au declarat martorii și care au arătat că la vânzarea spălătoriei aparținând de SC SRL a fost contactat de ( ) la acea dată. și plata a fost făcută cu acesta fiind plătită de acesta suma fiind de 60.000 euro.

Pentru a disimula proveniența ilicită a sumelor de bani a cerut ca actele să fie încheiate cu tatăl său iar de administrarea societății să se ocupe sora sa, sora inculpatului.

Au fost însă audiați și martorii și care au arătat că în mod efectiv de spălătoria auto se ocupa inculpatul care verifica periodic instalațiile și lucra pentru partea financiară prin intermediul sorei sale.

În timpul cercetărilor, pe data de 7 mai 2007 spălătoria a și fost vândută altei persoane pentru a nu se aplica sechestrul asigurator. O altă manifestare de disimulare a sumelor de bani obținuți din activitatea infracțională se referă și la diligențele făcute de acesta ca autoturismul său marca MERCEDES E 270 să fie înmatriculat pe numele lui dar în realitate era folosit de membrii familiei inculpatului iar ulterior pentru a împiedica pe martora care intenționa să facă declarațiile în fața organelor judiciare i-a cerut martorului să-l înstrăineze acestei martore, adică să întocmească acte dar în realitate autoturismul nu era folosit de aceasta.

Inculpatul a refuzat în mod constant să dea declarații în faza urmăririi penale, solicitând aceasta în faza finală a cercetărilor judecătorești prin care a negat participarea sa la faptele pentru care a fost trimis în judecată. A susținut că nu i-a fost acordat timpul necesar pentru a studia materialul de urmărire penală și că deși a luat la cunoștință de fapte, nu le recunoaște, deoarece în realitate nu a comis nici o faptă prin aceea că a acordat sprijin material acelor persoane care au dorit să lucreze în străinătate, cărora nu le-a îngrădit libertatea de mișcare și nici nu le-a supravegheat, nu le-a forțat să practice prostituția, nu le-a promis locuri de muncă și nici nu le-a indus în eroare. Susține că a plecat în Spania deoarece concubina sa, la acea dată a plecat înaintea sa și a început să lucreze acolo în anul 2002 ignorând că a început activitatea infracțională încă din vara anului 2000.

Consideră că martorilor audiați privitor la pretinse fapte comise li s-a sugerat ce anume să declare. A susținut că nu a făcut nici una din investițiile la care se referă rechizitoriul și că spălătoria a fost dobândită de tatăl său. A mai arătat că în străinătate a lucrat ocazional în construcții, ca paznic și alte locuri.

Apărările inculpatului nu pot fi reținute fiind infirmate de probele administrate, depozițiile de martori care se coroborează. Deși nu s-a reușit din motive obiective reaudierea tuturor martorilor în faza cercetării judecătorești deoarece nu au mai fost găsiți în țară, declarațiile date de martori reflectă în mod constant modalitatea de racolare a victimelor sau modalitatea de inducere în eroare a acelor tinere care doreau să lucreze în străinătate dar cărora li s-a impus prostituția.

Faptul că obținea sume mari de bani din prostituție rezultă din procurarea unor bunuri de valori mari, autoturism Mercedes, dobândirea în mod clar a spălătoriei, a unor apartamente pentru a le folosi la cazarea tinerelor sau pentru a locui membrii familiei sale.

acelei spălătorii pe numele tatălui său în condițiile în care acesta nu avea surse bănești apare neverosimilă.

Din activitățile sezoniere inculpatul nu putea obține bunuri de valori mari. Din situația ieșirilor și intrărilor înserată în pașaport rezultă că inculpatul călătorea intens în cele două țări din România, depășind situația obișnuită a unei persoane care are o activitate relativ stabilă în exterior.

Inculpatul a dat declarație în prima fază a cercetărilor și i s-a adus la cunoștință toate actele procedurale întocmite în ceea ce îl privește. A recunoscut în declarația dată la 4 mai 2007 ( pag. 65 vol IX ) că a fost plecat în Italia și Spania în perioada 2003- 2007 în care s-a ocupat cu furt de mașini dar în ceea ce privește faptele din prezentul rechizitoriu nu a dorit să dea declarații pentru ca ulterior să se sustragă de la urmărirea penală și cercetarea judecătorească.

Inculpatul a făcut declarații în faza urmăririi penale și a judecății recunoscând că a cunoscut pe inculpatul ( ) anterior anului 2001 când a executat o pedeapsă privativă de libertate și a rămas amic cu acesta cu care se întâlnea ocazional iar în 2004- 2005 cumpărat un autoturism marca Mercedes de la sora inculpatului deși acesta din urmă recunoaște că autoturismul l-a vândut personal inculpatului.

Nu a recunoscut nici una din faptele încriminate și nici că ar fi făcut parte din gruparea infracțională și că nu a ajutat nici o persoană să obțină pașapoarte și că alte persoane pe care le cunoștea avea astfel de activități, preocuparea lui fiind aceea de a fura mașini sau desfășura activități ocazionale în Italia sau Spania.

Declarațiile sunt infirmate de depozițiile martorilor racolate sau ajutate să-și ridice pașaport sau exploatate direct de inculpat. De asemenea nu se justifică volumul mare de bunuri mobile și imobile terenuri dobândite de acesta și autoturismul Mercedes dacă nu ar fi dobândit sume mari, astfel cum rezultă din declarațiile tinerelor exploatate de acesta.

În apărarea sa a depus la dosar ( volum I pag. 220) un act rezultând că în 2003 lucra în Spania la un angajator situație nerelevantă nefiind însoțită de dovezi că a lucrat efectiv acolo și în acea perioadă putând fi dobândite pro cauza și în plus este cunoscută modalitatea de lucru a inculpaților din această grupare care nu se aflau zilnic în preajma tinerelor care se prostituau având dintre acestea persoane de încredere care le supravegheau și le predau banii.

Inculpata a dat declarații detaliate în faza urmăririi penale arătând activitatea în care a fost antrenată de inculpatul cu care a avut și relații de concubinaj, prevalându-se de dreptul la tăcere în faza judecății.

Aceasta a recunoscut în faza primelor cercetări că a și practicat prostituția în interesul grupului dar a și supravegheat și dirijat activitatea prostituatelor la îndemnul și sub influența inculpatului situații care se coroborează cu depozițiile martorelor audiate și care au fost reținute mai sus iar banii îi remitea inculpatului.

Faptele inculpaților sunt dovedite și prin procesele verbale întocmite cu ocazia perchezițiilor domiciliare ( vol VII) la adresa din G str. - - -12.23 care figurează ca aparținând inculpatului reținându-se și fotografii a unor tinere în ipostaze diferite cu, formulare, fiind depistată și minora împreună cu inculpatul.

S-a mai procedat și la interceptări telefonice în baza unor autorizații emise de Tribunalul Galați rezultând că inculpatul desfășura activități infracționale și după data de 23 noiembrie 2006( vol X filele 133-222).

Din fișele de cazier a inculpaților rezultă că inculpații și sunt și recidiviști.

Inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru comiterea unor infracțiuni cu intenție prin sentința penală nr. 1037/6 aprilie 1998 Judecătoriei Galați și a executat-o în perioada 2 1996 până la 16 februarie 2000 cu un rest de 654 zile. Această perioadă expiră la data de 1 2001 astfel că pentru activitățile infracționale ale acestuia care s-au consumat după această dacă inculpatul se află numai în stare de recidivă postexecutorie prev.de art. 37 lit.b

Pentru inculpatul care a fost anterior condamnat la 10 ani și 368 zile închisoare și care a executat-o până la 21 noiembrie 2001, restul neexecutat de 1616 zile expiră la 1 mai 2006, astfel că întreaga la activitate infracțională se va avea în vedere starea de recidivă postcondamnatorie a inculpatului prev.de art. 37 lit.a care va putea atrage revocarea liberării condiționate pentru restul rămas neexecutat.

În drept, s-a reținut că faptele inculpatului care în perioada vara anului 2000- luna ianuarie 2003 s-a asociat cu inculpații și și alți învinuiți cu privire la care s-au disjuns cercetările, respectiv, și pentru comiterea infracțiunii de trafic și proxenetism, întrunesc în drept elementele infracțiunii prev.de art. 323 cu aplic. art. 37 lit. prin schimbarea încadrării juridice din art. 37 lit.a

Pentru perioada de după 1 ianuarie 2007 după apariția Legii 39/2003 cu privire la prevenirea și combaterea criminalității organizate, faptele inculpatului constând în inițiere și constituirea de grup organizat pentru comiterea infracțiunilor de trafic și proxenetism întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art. 7 al.1 din Legea 39/2003 cu aplic art. 37 lit.b

Faptele inculpatului care în perioada 2001- ianuarie 2007 racolat, cazat în Romania apoi transportat și cazat în aceste țări un număr de cinci tinere majore, pentru exploatarea lor sexuală prin inducerea în eroare, constrângere fizică și morală, întrunesc în drept elementele constituirii infracțiunii de trafic de persoane prev.de art. 12 al.1,3 lit.a din 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 și art. 37 lit.b

Faptele inculpatului care în aceeași perioadă a desfășurat aceleiași activități dar racolând și exploatând prin aceleași metode persoane minore întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunilor prev.de art. 13 al.1,2,3 teza I și II din Legea 678/2001 cu aplicarea art.- 41 al.2 și art. 37 lit.b

Faptele aceluiași inculpat care în perioada vara anului 2000- 2001 și apoi în perioada noiembrie 2002- vara anului 2003 îndemnat și înlesnit trăgând foloase de pe urma practicării prostituției, întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art. 329 al.1,2 ( proxenetism) cu aplicarea art. 41 al.2 și 37 lit.b precum și cu aplicarea art. 13 ținând seama de aplicarea legii mai favorabile a modificării în raport de data comiterii faptei.

Fapta aceluiași inculpat care în perioada octombrie 2003- ianuarie 2007 a achiziționat din banii obținuți din infracțiunea de trafic de persoane și proxenetism bunuri prin intermediul tatălui său în scopul ascunderii și disimulării provenienței ilice a acestora, întrunește în drept elementele infracțiunii de spălare de bani prev.de art. 23 al.1 lit.a din 656/2002 cu aplicarea art. 37 lit.b

Faptele inculpatului care în perioada ianuarie 2001- ianuarie 2003 s-a asociați cu ceilalți inculpați în scopul comiterii de trafic de persoane și proxenetism întrunesc în drept elementele infracțiunii prev.de art. 323 al.1

Pentru perioada de după 2003- 29 ianuarie și până în ianuarie 2007- faptele de inițiere și aderare la un grup infracțional are încadrarea juridică prev. de art. 7 al.1 din Legea 39/2003.

Pentru infracțiunile de trafic de persoane comise în perioada iulie - septembrie 2002 încadrarea juridică este cea prev.de art. 12 al.1,2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 cu referire la și.

Pentru infracțiunile de trafic de minori, în perioada 2001- 2003 cu referire la minorele, și întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art. 13 al.1,2,3 teza I,II din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 p, iar pentru infracțiunea de proxenetism comisă în perioada ianuarie 2001- mai 2001 și între vara anului 2002- toamna anului 2002 când a înlesnit practicarea prostituției și a obținut foloase materiale, încadrarea juridică este cea prev.de art. 329 al.1,2 cu aplic. art. 41 al.2 cu aplic. art. 13 Inculpatul nu este recidivist.

În ceea ce privește pe inculpatul, acesta a sprijinit grupul infracțional în perioada iulie - august 2002 faptă avînd încadrarea juridică prev.de art. 323 al.1 cu aplic. art. 37 lit.a iar pentru perioada 29 ianuarie 2003- iulie 2005 inițiere și aderare la grupul infracțional are încadrarea juridică prev.de art. 7 al.1 lit.. din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit.a

Pentru traficarea persoanelor prin racolare, cazare și transport în Italia, intervenții pentru obținere documente de călătorie respectiv pentru minorele, na, -, Mote, G și, faptele se încadrează în disp. art. 13 al.1,2,3 teza I,II din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 și 37 lit.a

Pentru infracțiunea de proxenetism comisă prin înlesnirea practicării prostituției și obținere de foloase, încadrarea juridică este cea prev.de art. 329 al.1,2 cu aplic. art. 41 al.2 c.p. și 37 lit.a și art. 13

Faptele inculpatei care a acționat în mod repetat în perioada mai 2002- aprilie 2003 ajutînd la exploatarea sexuală a numitelor, Mote, și în scopul tragerii de foloase sume de bani pe care le remitea inculpatului, întrunesc în drept elementele infracțiunii de proxenetism cu încadrarea juridică prev.de art. 329 al.1 cu aplic. art. 41 al.2 și 13 urmînd a se aplica Legea cea mai favorabilă.

S-a arătat că pentru faptele reținute inculpații vor fi condamnați.

La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaților se va avea în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor prin consecințele pe care le au asupra climatului moral al unei societăți, prin modalitatea de comitere, folosindu-se chiar constrângerea fizică și psihică, în anumite cazuri, pentru a le determina pe tinere, o parte induse în eroare, dar obligate să practice prostituția.

Pe de altă parte se va avea în vedere că inculpații și nu sunt la primul impact cu legea penală, ambii inculpați fiind recidiviști.

După stabilirea unei pedepse pentru faptele reținute inculpatului i se va revoca restul neexecutat din pedeapsa anterioară de 10 ani și 368 zile și se va dispune contopirea.

Pentru realizarea unui necesar de sancțiune penală corespunzătoare ținând seama și de multitudinea faptelor pentru inculpații, și, se va aplica și un spor de pedeapsă în condițiile art. 34 al.1 lit. b și al.2

Se va mai lua în considerație atitudinea inculpaților și care au negat în totalitate faptele în pofida probelor evidente care dovedesc comiterea lor iar inculpatul s-a sustras atît la urmărirea penală cît și de la judecată,

Ca atare pentru acești inculpați, și Tribunalul Vranceaa arătat că se vor aplica pedepse cu închisoarea, cu executarea într-un loc de detenție.

Alături de pedeapsa principală se vor stabili și pedepsele complementare a interzicerii unor drepturi deoarece sunt obligatorii prevăzute de textele incriminatorii ale faptelor.

S-a apreciat că este oportună interzicerea drepturilor prev.de art. 64 și b pe o anumită durată față de natura gravă a faptelor care aduc atingere în primul rând relațiilor sociale de moralitate incriminate și care sunt incompatibile cu un climat sănătos în societate.

Pentru inculpata s- apreciat că este suficient pentru reeducarea sa ca pedeapsa ce se va aplica să fie suspendată condiționat făcându-se aplicarea disp. art. 81,82,83

Pentru toți inculpații s-a arătat că se vor stabili și pedepse accesorii pe durata executării pedepselor constând în interzicerea unor drepturi apreciindu-se că aceste interziceri să vizeze drepturile prev. de art. 64 și b pe aceleași considerente ca și cele avute în vedere la stabilirea pedepselor complementare.

Referitor la inculpata s-a arătat că se va dispune și suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei în condițiile art. 7 al.5

Având în vedere fapta de spălare de bani pentru care inculpatul, s-a arătat că va fi condamnat, se va face și aplicarea disp. art. 25 al.1,2 din Legea 656/2002 care face trimitere la art. 118 lit.a.p. și se va dispune confiscarea sumei investite în mod cert de către acesta în spălătoria achiziționată pe numele tatălui său, suma indicată fiind de 60.000 euro.

Pentru celelalte fapte de trafic de persoane și proxenetism, s-a precizat că se va dispune confiscarea potrivit disp. art. 329 al.4 ip.a 2.a cu ref.la art. 118 lit.a, ca sume produse prin infracțiune, de la inculpații, și.

Potrivit probelor administrate s-a stabilit că inculpatul a obținut de la tinerele traficate pe întreaga perioadă și 170.000 euro, inculpatul - 30.000 dolari USA și 16.000 euro, iar inculpatul 137.500 euro.

Pentru executarea acestora, instanța a arătat că se vor menține măsurile de indisponibilizare prin instituirea sechestrului asigurator măsuri dispuse încă din faza de urmărire penală potrivit disp. art. 163; respectiv blocarea conturilor pe care le are deschise la Banca SA G, urmînd ca orice sumă încasată în aceste conturi să fie folosită la confiscare; indisponibilizarea autoturismului Mercedez Benz aparținînd inculpatului și măsurile de indisponibilizare asupra apartamentului apaținînd inculpautlui.

Pentru inculpata, s-a reținut că nu s-a stabilit că ar fi profitat personal de sumele provenite din infracțiunea comisă, rezultând din probe că aceste sume erau remise inculpatului.

Ca persoane ce urmează a fi condamnate, în baza art. 191 s Cod Penal-a arătat că inculpații vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat, urmând ca onorariul de avocat din oficiu din faza de urmărire penală pentru inculpatul să fie avansat, până la achitarea de către inculpat, de către Ministerul Public

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații, și.

Inculpatacriticat hotărârea pe motive de nelegalitate solicitând în principal trimiterea cauzei spre rejudecare.

A susținut inculpata că prezenta cauză s- judecat cu lipsă de procedură în ceea ce o privește, întrucât avut și calitatea de parte vătămată vis-a-vis de infracțiunea de trafic de minori reținută în sarcina inculpatului.

Deși în rechizitoriu, care constituie actul de sesizare instanție, se reține calitatea inculpatei și de victimă, nu a fost citată și nici ascultată în această calitate.

A mai susținut inculpata că sentința apelată este nelegală prin încălcarea prevederilor art. 289.pr.pen. în referire la art. 6 din Convenția Europeană, întrucât nu a existat o cercetare judecătorească unde instanța în mod nemijlocit și contradictoriu să administreze probele efectuate în baza de urmărire penală.

Prin al treilea motiv de apel, inculpata a criticat caracterul public al judecării cauzei. A susținut că deși în cauză erau victime minore, judecata s-a desfășurat în ședință publică, fiind astfel încălcate disp.art.124 din Legea 678/2001.

Pentru motivele arătate mai sus, inculpata a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

Pe fondul cauzei, inculpata a solicitat în subsidiar, achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. în ref. la art. 10 lit. d pr.pen.

Inculpații șiau criticat hotărârea pe motive de nelegalitate, solicitând desființarea hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât au fost încălcate mai multe reguli care reglementează desfășurarea procesului penal.

Au susținut inculpații că judecata la instanța de fond avut loc cu o evidentă lipsă de procedură în ceea ce privește victimele.

Cu privire la acest aspect, inculpații au considerat că victimele infracțiunilor pentru care sunt cercetați, au calitate de părți vătămate, sunt considerate persoane care au suferit o pagubă conform Legii 678/2001, sens în care instanța de fond era obligată să asigure îndeplinirea procedurii de citare cu toate cele 23 de victime, după care să procedeze la cercetarea judecătorească.

Prin al doilea motiv de apel, inculpații au susținut că judecătorul care procedat la soluționarea cauzei era incompatibil.

Astfel, inculpații au arătat că la termenul din 18.06.2008, când au fost audiați primii martori, judecătorul sesizat organele de urmărire penală cu săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă. Au considerat inculpații că prin această dispoziție instanței au fost încălcate principiile contradictorialității și egalității armelor și totodată reprezentat un act de intimidare persoanelor ce urmau fi audiate.

Inculpații au mai susținut că la termenul de judecată din 21.01.2009, au fost încălcate dispozițiile art. 290.pr.pen, întrucât instanța de fond, fără a aduce în discuția părților, declarat ședința nepublică.

Inculpații au criticat și modalitatea în care fost efectuată cercetare judecătorească, întrucât din 25 de victime și 35 de martori au rămas de audiat un număr de 35 de persoane, iar condamnarea s-a bazat în proporție covârșitoare pe declarațiile date la urmărirea penală. S- susținut că instanța trebuia să facă aplicarea prevederilor art.327 alin.3 pr.penală, dacă ar fi fost în imposibilitatea de a audia celelalte persoane.

În condițiile în care condamnarea s-a bazat doar pe declarațiile de la urmărirea penală, inculpații au considerat că le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și de asemenea, s- încălcat principiile contradictorialității și administrării probelor în mod nemijlocit.

Cu privire la aspectele arătate mai sus, inculpații au considerat că sunt incidente prevederile art. 379 pct. 2 lit. b Cod procedură penală.

În concluzie cei doi inculpați au solicitat desființarea hotărârii și trimiterea cauzei la instanța de fond.

Inculpatul susținut că instanța de fond încălcat și disp. art. 334.pr.pen. întrucât nu a adus în discuția părților schimbarea încadrării juridice referitoare la starea de recidivă.

Pe fondul cauzei, prin motivele depuse în scris, inculpații au solicitat achitarea, conf. art. 11 pct. 2 lit. în ref. la art. 10 lit. d Cod procedură penală.

În subsidiar, cu privire la infracțiunile de trafic de minori și trafic de persoane, cei doi inculpați au solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 Cod penal.

Inculpatulcriticat hotărârea pe motive de nelegalitate, solicitând achitarea conf. art. 11 pct. 2 lit. în ref. la art. 10 lit. d pr.pen. pentru infracțiunile prev. de art. 323 alin.1 pen, art. 7 alin.1 din Legea 39/2003 și conform art. 11 pct. 2 lit. în ref. la art. 10 lit. c pr.pen. pentru infracțiunile prev. de art. 13 alin.1,2,3 teza I, II din Legea 678/2010 și prev. de art. 329 alin. 1, 2 pen. precum și ridicarea indisponibilizării asupra autoturismului.

În susținerea apelului inculpatul arătat că probatoriile administrate nu confirmă împrejurarea că ar fi racolat și obligat la practicare prostituției victimele din prezenta cauză.

De asemenea, susținut că nu pot fi reținute în sarcina sa infracțiunile de asociere la comiterea de infracțiuni și aderare la un grup infracțional organizat întrucât nu-l cunoștea pe inculpatul. Cu privire la inculpatul, a susținut că l-a cunoscut în urma unei tranzacții de vânzare-cumpărare a autoturismului Marcedes Benz.

APELURILE SUNT FONDATE.

Analizând cauza prin prima motivelor de apel cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept se constată că hotărârea instanței de fond este nelegală.

Nelegalitatea hotărârii primei instanțe are la bază incidența mai multor cauze de nulitate ce nu pot fi înlăturate în calea de atac apelului, impunându-se anularea (desființarea) acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru motivele pe care le vom arăta în continuare:

1. Cauza fost soluționată cu lipsă de procedură, sub aspectul omisiunii citării în calitate de victimă inculpatei (aceasta având dublă calitate procesuală în prezenta cauză).

De asemenea, instanța de fond încălcat drepturile procesuale ale victimei, drepturi reglementate de dispozițiile legii generale, respectiv Codul d procedură penală, cât și de dispozițiile Legii 678/2001.

fost audiată în faza urmăririi penale, în calitate de inculpată, declarațiile acesteia regăsindu-se în vol. XI - dosar urmărire penală.

Lecturând declarațiile inculpatei, date în faza urmăririi penale se constată că majoritatea se referă la calitatea acesteia de victimă infracțiunii de trafic de minori reținută în sarcina inculpatului .

În declarația aflată la filele 204 - 216 volum XI, dosar urmărire penală, inculpata precizează că în anul 2001 devenit prietena inculpatului, la propunerea acestuia a acceptat să plece în Spania pentru practica prostituția și "să-și facă împreună un viitor din banii câștigați".

A mai arătat inculpata că practicat prostituția în mai multe cluburi din Spania iar banii obținuți din această activitate erau dați inculpatului .

Cu privire la "activitatea" pe care a desfășurat- în Spania, inculpata arătat că " a acceptat să câștige bani din întreținerea relațiilor sexuale în folosul inculpatului pentru că îl iubea și ținea mult la el", însă nu fost implicată în activitatea grupului.

Aspectele relatate de inculpata, vizând calitatea acesteia de "victimă", respectiv practicarea prostituției la cluburile din Spania, presupunându-se că această activitate era desfășurată în folosul inculpatului este susținută de declarațiile martorilor victime Mote, și " "- ultima fiind victimă cu identitate protejată.

Cu ocazia audierii la Tribunalul Galați ( dosar nr-- încheierea de ședință din 05.05.2007), instanța investită cu soluționarea propunerii de arestare preventivă, inculpata precizat că a practicat prostituția în favoarea inculpatului, în perioada 2002-2003 și banii obținuți au fost însușiți de acesta.

Prin rechizitoriul nr. 97/D/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea d e Casație și Justiție - DIICOT, se reține că inculpata este una din cele 14 victime ale infracțiunii de trafic de minori reținută în sarcina inculpatului,

Or, în aceste condiții era necesar ca instanța de fond să procedeze la citarea și audierea numitei și în calitate de victimă.

Din actele și lucrările dosarului de fond rezultă că avut calitate de inculpată, fiind citată doar în această calitate.

Conform dispozițiilor art. 291 Cod procedură penală "judecata poate avea loc numai dacă părțile sunt legal citate și procedura este îndeplinită".

Conform art. 176 lit. b Cod procedură penală, citația este individuală și trebuie să cuprindă printre altele "numele, prenumele, calitatea celui citat și indicarea obiectului cauzei".

În speță însă, lecturând citativele din încheierile de ședință ale instanței de fond se constată că nu se regăsește în lista victimelor, figurând doar în calitate de inculpată.

Nu poate fi acceptată ideea, că prin activitatea presupus fi desfășurată de ( respectiv supravegherea celorlalte victime, strângerea banilor de la acestea și înmânarea sumelor de bani inculpatului ) aceasta pierdut calitatea de victimă, urmând ca în prezenta cauză să aibă doar calitatea de inculpată.

Așa cum am arătat mai sus, în sarcina inculpatului se reține și faptul că racolat prin inducere în eroare și determinat pe victima să practice prostituția în favoarea sa beneficiind de banii obținuți de aceasta ( infracțiunea de trafic de minori).

Ori, dacă activitatea infracțională a inculpatului a fost îndreptată și asupra numitei, aceasta fiind una din cele 14 victime reținute în actul de sesizare, considerăm că în mod legal și logic aceasta trebuie să dobândească și calitatea de victimă în prezenta cauză.

Mai mult, audierea în calitate de victimă inculpatei era impetuos necesară atât pentru respectarea drepturilor acesteia dar și pentru respectarea dreptului la apărare al inculpatului .

Inculpatul fost condamnat pentru infracțiunea de trafic de minori, implicându-o drept victimă pe, fără ca aceasta să fie audiată nemijlocit, în condiții de oralitate, contradictorialitate și publicitate.

Această audiere era necesară atât pentru stabilirea cu exactitate încadrării juridice faptei presupus fi comisă de inculpatul ( văzând susținerile inculpatei se impunea verificarea existenței infracțiunii de trafic de minori ori infracțiunii de proxenetism) dar și pentru stabilirea cu exactitate vinovăției ori nevinovăției inculpatului sub aspectul comiterii actului material vizând- pe victima .

Având în vedere cele arătate mai sus considerăm că în cauză devin incidente art. 379 pct. 2 lit. b Cod procedură penală.

În acest sens s- pronunțat și Curtea Europeană Drepturilor Omului, stabilind faptul că statele europene trebuie să acorde garanții și victimelor infracțiunilor prin asigurarea posibilității acestora de a fi audiate în cursul procedurii precum și de a depune mijloace de probă.

2.Judecarea cauzei la instanța de fond, inclusiv etapa dezbaterilor, s-a desfășurat cu lipsă de procedură, sub aspectul necitării victimelor infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților.

Se constată că începând cu termenul de judecată din data de 17.09.2008 instanța de fond, a renunțat la citarea tuturor victimelor, printr-o operațiune ce excede normelor de procedură penală, respectiv " radierea din citativ".

Instanța de fond nu doar că nu a argumentat în fapt și în drept această operațiune a "radierii din citativ", activitate procesuală care nu se regăsește în nici o dispoziție legală, dar nici măcar nu a adus în discuția părților eventuala "renunțare" la citarea și audierea părților sau a martorilor.

În concret, se poate observa în încheierea de ședință de la termenul din 15.10.2008 că instanța a considerat unilateral, fără o dezbatere contradictorie faptul că se impune audierea a patru victime (, și ), și patru martori ( nu se regăsesc argumentele pentru care a ales doar citarea acestor persoane) și a dispus " ca ceilalți martori să fie radiați din citativ".

De asemenea, la termenul de judecată din data de 26.11.2008 instanța dispune necitarea martorei - victimă, motivat de faptul că în procesul-verbal al mandatului de aducere apare mențiunea că este plecată din țară de 7 ani.

Această situație a fost constatată, așa cum am arătat mai sus, la data de 26.11.2008, însă se ridică întrebarea, cum de această victimă a fost găsită în țară și audiată de organele de urmărire penală în anul 2007, dacă era plecată din țară de 7 nai, respectiv din anul 2001.

La termenul din 17.12.2008 instanța dispune citarea a cinci victime, iar la termenul din 21.01.2009 dispune citarea doar a două victime, fără a argumenta împrejurarea necitării celorlalte victime.

Pentru ultimele două termene de judecată nu au mai fost citate victimele, cu excepția părții vătămate.

Conform dispozițiilor legale speciale reglementate în art.12 și art.13 din Legea nr.678/2001 care descriu modalitățile de realizare a acțiunilor de trafic și a formelor de exploatare a victimelor rezultă că subiectul pasiv al infracțiunii este persoana împotriva căreia este îndreptată acțiunea infracțională a traficanților.

Astfel, persoana traficată, respectiv subiectul pasiv al acestor infracțiuni primește calitatea de victimă și respectiv de parte în cadrul procesului penal.

Conform dispozițiilor art.24 alin.2 din Legea nr.678/2001 la desfășurarea judecării infracțiunilor de trafic de persoane pot asista părțile ( inclusiv victimele acestor infracțiuni întrucât așa cum a arătat mai sus acestea au calitate de subiect pasiv, implicit victimă), apărătorii acestora, precum și alte persoane a căror prezență este considerată necesară de către instanță.

Necesitatea citării și prezenței victimelor pe tot parcursul judecării cauzei este dată atât de dispozițiile art.24 din Legea nr.678/2001, de dispozițiile generale în materie inserate în Codul d e procedură penală, dar și de prevederile art.44 din Legea nr.678/2001 conform cărora victimele infracțiunilor de trafic de persoane au dreptul să primească asistență juridică obligatorie pentru a-și putea exercita drepturile în cadrul procesului penal, în toate fazele procesului penal și să-și susțină cererile și pretențiile civile în fața instanței.

Or, în condițiile în care legea specială instituie pentru victime dreptul de a solicita și beneficia de asistență juridică este clar, logic și legal ca aceste persoane să beneficieze de încunoștințarea existenței procesului penal în faza de judecată și implicit de citarea la toate termenele acordate de instanță.

Aceasta este și practica celorlalte instanțe egale în grad, dar și a instanței Înaltei Curți de Casație și Justiție, care nu doar că au dispus citarea victimelor pe tot parcursul judecății, dar au asigurat și asistența juridică a acestora, prin desemnarea unor apărători din oficiu (în acest sens a se vedea decizia 2072/2008 și decizia 361/2010, ambele pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție).

Doar în condițiile legalei citări, victimele infracțiunilor de trafic de persoane își pot valorifica drepturile prevăzute de Legea nr.678/2001.

Așa cum am arătat mai sus ( la analiza motivului de apel invocat de inculpata ) practica Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat asupra obligației instanțelor naționale de a respecta și drepturile victimelor infracțiunilor. Respectarea acestor drepturi implică posibilitatea victimelor de a fi audiate, de a depune mijloace de probă, de a primi informații pertinente pentru protecția drepturilor lor pe tot parcursul procesului, de a beneficia de asistență juridică gratuită și implicit de a fi încunoștințate, respectiv de a fi citate pe tot parcursul desfășurării procedurilor.

Referitor la aspectele arătate mai sus, nu poate fi acceptată opinia conform căreia inculpații nu pot invoca în calea de atac promovată de aceștia nelegala citare a celorlalte părți din proces.

Trecând peste dispozițiile legale speciale din Legea nr.678/2001 și peste cazurile de nulitate absolută vizând nelegala citare a părților, ce pot fi invocate din oficiu de instanță, considerăm că prin dispoziția instanței de fond în sensul "radierii" din citativ a victimelor a fost afectat dreptul inculpaților la un proces echitabil și implicit la dreptul la apărare.

Astfel, inculpații au fost privați de posibilitatea de a participa la audierea nemijlocită, în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate a acestor victime ( aspect ce va fi dezvoltat în continuare).

Considerăm că și în acest caz sunt incidente dispozițiile art.379 pct.2 lit.b Cod pr.penală.

3.Cercetarea judecătorească efectuată de instanța de fond este incompletă, aspect ce conduce la încălcarea dreptului inculpaților la un proces echitabil.

Conform art.1 Cod procedură penală scopul procesului penal îl constituie constatarea la și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

În desfășurarea procesului penal este necesar să se asigure aflarea adevărului cu privire la toate faptele, cu privire la persoana inculpatului și cu privire la stabilirea cu certitudine a vinovăției acestuia.

Dispozițiile legale în materie obligă organele de urmărire penală și instanțele de judecată să aibă rol activ și să respecte dreptul de apărare garantat inculpatului și celorlalte părți.

Întrucât orice persoană acuzată se bucură de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procesului penal, vinovăția sa nu poate fi stabilită decât pe baza probatoriilor administrate, iar administrarea acestora revine atât organelor de urmărire penală, cât și instanței de judecată.

Probele trebuie să fie concludente și utile,ceea ce presupune necesitatea de a fi credibile, apte să creeze măcar presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului.

Examinând sentința penală apelată se constată că instanța de fond a motivat condamnarea inculpaților numai pe baza probatoriilor administrate în cursul urmăririi penale, înlăturând fără o bază legală și argumentată puținele probatorii administrate în faza cercetării judecătorești.

Conform art. 200 Cod pr.penală, urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimitere în judecată.

Dispozițiile art.289 Cod pr.penală prevăd că " judecarea cauzei se face în fața instanței constituită potrivit legii și se desfășoară în ședință, oral, nemijlocit și în contradictoriu".

Din analiza dispozițiilor legale mai sus arătate rezultă că probele strânse în cursul urmăririi penale servesc drept temei pentru trimiterea în judecată.

Pentru a putea sta la baza condamnării ori achitării inculpaților probele administrate în cursul urmăririi penale trebuie verificate în activitatea de judecată, de către instanță, în ședință publică, în mod nemijlocit, oral și în contradictoriu.

Numai după verificarea efectuată în condițiile arătate mai sus, instanța poate reține cu certitudine, motivat, că exprimă adevărul, fie probele de la urmărirea penală, fie cele administrate în cursul judecăți.

Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că instanța de fond nu și-a exercitat suficient rolul activ pentru a verifica prin cercetare judecătorească dacă inculpații sunt sau nu autorii infracțiunilor imputate. Neefectuând o cercetare judecătorească completă, prima instanță a încălcat regulile de bază ale procesului penal.

Potrivit art. 65 alin.1 Cod pr.penală sarcina probațiunii în procesul penal revine organului de urmărire penală și instanței de judecată, iar potrivit art.66 alin.1 Cod pr.penală, inculpatul nu este obligat să probeze nevinovăția sa.

În speță, se constată că prima instanță a pronunțat soluția de condamnare fără să verifice în cursul cercetării judecătorești în mod complet, în condițiile prevăzute de art. 289 și 290 Cod penală, depozițiile tuturor victimelor și ale martorilor invocați în actul de sesizare.

Procedând în acest mod, tribunalul a dat dovadă de lipsă de preocupare în vederea efectuării cercetării judecătorești, abdicând astfel de la principiul aflării adevărului.

Astfel, din cele 24 victime menționate în actul de sesizare instanța de fond a audiat doar 8 victime ( respectiv, na-, și ( fostă ) ).

De asemenea, din totalul celor 33 martori au fost audiați doar 21 martori.

Așa cum am arătat mai sus, instanța de fond a renunțat la citarea și implicit audierea victimelor, precum și la audierea martorilor printr-un procedeu propriu al "radierii din citativ ". Nu doar că instanța de fond nu a adus în discuție participanților procesuali renunțarea la audierea victimelor și a martorilor, dar nici nu a motivat și argumentat acest procedeu, aspecte ce au drept consecință încălcarea normelor de procedură privind audierea în cursul judecății.

Conform dispozițiilor art.329 Cod pr.penală procurorul și părțile pot renunța la martorii pe care i-au propus. După punerea în discuție a renunțării, instanța poate dispune ca martorii să nu mai fie ascultați, dacă audierea nu mai este necesară.

Conform art.327 alin.3 Cod procedură penală, dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanța dispune citirea declarației date de acesta în cursul urmăririi penale și se va ține seama de ea la judecarea cauzei.

În speță, instanța nu a respectat niciuna din prevederile arătate mai sus.

Astfel:

- la termenul de judecată din 15.10.2008 instanța constată că " se impune audierea martorilor:, ( victime); -, escu, dispunând citarea acestora, fără a motiva și argumenta de ce se impunea doar citarea celor patru victime și a celor patru martori.

În continuare, instanța dispune ca "ceilalți martori să fie radiați din citativ", de asemenea, omițând să motiveze această dispoziție;

- la termenul de judecată din 26.11.2008 instanța dispune citarea doar a trei victime și a unui martor propus de inculpat;

- la termenul din 17.12.2008 se dispune citarea a cinci victime și a doi martori;

- la termenul din 21.01.2009 se dispune citarea doar a două victime;

- la termenul din 11.02.2009 se dispune citarea doar a două victime.

Tot la acest termen avocatul ales al inculpatului precizează că "insistă în audierea martorilor care în prima fază procesuală nu au fost citați cu mandat de aducere", însă instanța omite să se pronunțe asupra cererii.

- pentru ultimele termene a fost citată doar partea vătămată.

Considerăm că în mod corect prima instanță trebuia să aducă în discuția părților posibilitatea renunțării la audierea martorilor dacă această activitate procesuală se constata a fi imposibil de realizat, cu consecința renunțării la citarea acestora dar numai în condițiile în care s-ar fi stabilit că declarațiile nu au importanță în cauză.

În ceea ce le privește pe victime, întrucât așa cum am arătat mai sus acestea au calitate de parte în prezenta cauză era imposibilă renunțarea la citarea și audierea lor prin procedeul " radierii din citativ ".

Revenind la martorii din lucrări, considerăm că instanța de fond trebuia să procedeze conform prevederilor art.327 alin.3 Cod pr.penală.

Astfel, după ce ar fi constatat că audierea martorilor nu mai era posibilă și după aducerea în discuția participanților procesului a acestui aspect, instanța era obligată să dea citire declarațiilor acestora din faza urmăririi penale pentru a putea ca în final ( la pronunțarea hotărârii) să țină seama de acele declarații.

Era impetuos necesar ca instanța să procedeze în sensul arătat mai sus arătat mai sus, întrucât hotărârea de condamnare a inculpatului s-a bazat într-o majoritate covârșitoare pe declarațiile date de martori în faza urmăririi penale.

Prima instanță era obligată să dea citire și declarațiilor victimelor din faza urmăririi penale dacă ar fi constatat imposibilitatea audierii acestora ( în condițiile în care ar fi fost legal citate la toate termenele de judecată), întrucât condamnarea inculpaților s-a bazat doar pe declarațiile date în fața organelor de urmărire penală.

Se constată că prin modalitatea în care s-a desfășurat cercetarea judecătorească în primă instanță, au fost încălcate două dintre principiile fundamentale ale procesului penal: contradictorialitatea și nemijlocirea.

În baza acestor principii, instanța era obligată să readministreze toate probele administrate în faza urmăririi penale.

Încălcarea dreptului la un proces echitabil și implicit a dreptului la apărare potrivit art.6 paragraful 3 lit.d din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu pot fi înlăturate, decât prin anularea sentinței pronunțate de prima instanță și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Din examinarea dispozițiilor art.11 și 20 din Constituție rezultă că dispozițiile legale mai sus arătate fac parte din dreptul intern, astfel că, înainte de a se stabili temeinicia tragerii la răspundere penală a unei persoane trimise în judecată, aceasta are dreptul la un proces echitabil.

Pentru garantarea dreptului la un proces echitabil, toate elementele de probă trebuie, în principiu, administrate în fața acuzatului, în ședință publică, în vederea unei dezbateri contradictorii. Este în sarcina judecătorului să vegheze ca toate aspectele ce pot influența soluția pe fond a litigiului să facă obiectul unei dezbateri contradictorii în cursul procesului penal ( a se vedea cauza Krasniki contra Republicii; cauza Von contra Olandei; cauza Berbera, Jabardo contra Spaniei).

Un element important al procesului penal îl reprezintă posibilitatea acuzatului de a fi confruntat cu martorii care susțin acuzarea în fața judecătorului care urmează să pronunțe hotărârea în cauză.

Principiul nemijlocirii reprezintă o garanție importantă a caracterului echitabil al procesului, atât cât constatările judecătorului cu privire la credibilitatea martorului pot avea consecințe importante pentru acuzat.

În sens autonom european, prin noțiunea de martor conform art.6 paragraf.1 și paragraf 3 lit.d se înțelege: partea, expertul, informatorii poliției, precum și martorii ( persoanele care au perceput direct sau indirect o anumită situație de fapt sau o împrejurare).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat cu valoare de principiu, într-o jurisprudență constantă, necesitatea audierii părților în proces sau a martorilor, în ședință publică, în vederea dezbaterilor contradictorii ( a se vedea cauza Guilloury contra Franței, cauza Luca contra Italiei; cauza Von contra Olandei, cauza Ludi contra Elveției; cauza contra Suediei).

În cauza Dănăilă contra României s-a stabilit de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului că " Dreptul la apărare al unei persoane este restrâns într-o măsură incompatibilă cu prevederile art.6, dacă hotărârea de condamnare a fost întemeiată în exclusivitate sau într-un mod determinant pe o declarație dată de o persoană căreia acuzatul nu a avut posibilitatea să-i pună întrebări sau să solicite audierea acesteia în vederea confruntării, fie în cursul urmăririi penale, fie în cursul judecății".

În același sens, și în cauza Hulki Gunes contra Turciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că sunt încălcate dispozițiile art.6 paragraful 1 și paragraful 3 lit.d în condițiile în care hotărârea de condamnare s-a bazat pe declarațiile a trei martori care nu au fost audiați în cursul judecății.

De asemenea, în cauza Delta contra Franței s-a reținut încălcarea drepturilor prevăzute de art.6 paragraf 1 și 3 litera d,întrucât hotărârea de condamnare s-a baza pe declarația unei părți și a unui martor care nu au mai fost interogați de instanțele de judecată, iar aceste probe au fost determinante pentru pronunțarea hotărârii de condamnare.

Aspectele menționate mai sus și constatate în practica Curții Europene a Drepturilor Omului, vizând încălcarea art.6 paragraful 1 și paragraful 3 lit.d sunt incidente și în cauza de față, întrucât condamnarea inculpaților, și s-a bazat doar pe declarațiile victimelor, date în faza urmăririi penale și pe o majoritate covârșitoare a declarațiilor martorilor date în fața organelor de urmărire penală.

Chiar dacă în dreptul procesual român situația prevăzută de art.6 paragraf 3 lit.d din Convenție nu are o consacrare expresă, cerința realizării condiției este obligatorie sub sancțiunea nulității, deci, a desființării hotărârii pronunțate cu încălcarea acestor exigențe.

Este evident că, în baza efectului devolutiv în apel, se produce o nouă judecată în fond, ca regulă, pe baza probatoriului deja administrat în cauză, însă, și a altor probe pertinente, concludente și utile administrate pentru prima dată în apel.

Efectul devolutiv nu poate fi însă înțeles ca o administrare a întregului material probator și deci, ca o efectuare a întregii cercetări judecătorești de către instanța de apel, căci aceasta din urmă este una de control judiciar, neputând suplini lipsa cercetării judecătorești în primă instanță. În caz contrar s-ar putea ajunge la situații inacceptabile, cum de altfel este și cea din speță, în care, prima instanță, în urma unei cercetări judecătorești superficiale ( și cu încălcarea mai multor norme și principii de procedură penală), soluționează cauza în fond, considerându-se dispensată de respectarea principiilor care guvernează faza de judecată întemeindu-se pe împrejurarea că, în baza efectului devolutiv, instanța superioară va administra ea însăși probele pe care, din motive subiective tribunalul nu le-a administrat nemijlocit.

Tot astfel, s-ar putea ajunge la situația ca instanța de control judiciar să se transforme în instanță de fond, aspect ce excede dispozițiilor legale în materie.

Relevante pentru modalitatea în care este soluționată cauza în apel sunt dispozițiile art.378 Cod pr. penală, conform cărora "instanța verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, precum și a oricăror probe noi, administrate în faza instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța poate da o nouă apreciere probelor administrate în fața primei instanțe ".

Rezultă astfel, din dispozițiile legale mai sus menționate, necesitatea existenței unei cercetări judecătorești realizată de prima instanță, prin administrarea probatoriilor pertinente și utile cauzei.

De asemenea, pentru o justă soluționare a cauzei, instanța de apel poate administra probatorii noi, însă în nici un caz nu poate efectua întreaga cercetare judecătorească refuzată nemotivat de prima instanță.

Încălcarea dreptului inculpaților la un proces echitabil și implicit a dreptului de a participa nemijlocit în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate la audierea celorlalte părți și a martorilor a fost sancționată de instanțele naționale de control judiciar, în sensul desființării ( casării) hotărârilor instanțelor de fond (în acest sens: decizia 92/2009 a Curții de Apel Cluj; decizia penală nr. 122/2008 a Curții de Apel Cluj; decizia penală nr.141/2008 a Curții de APEL GALAȚI, decizia penală nr. 14/2009 a Curții de APEL GALAȚI, decizia penală nr. 78/2008 a Curții de Apel Oradea, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6827/2006 și nr.457/2008).

4.Hotărârea instanței de fond este nemotivată, nerespectând exigențele disp. art. 356 Cod procedură penală.

Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență Justiției inerent oricărui act jurisdicțional.

Hotărârea judecătorească nu este un act discreționar, ci rezultatul unui proces logic de analiză științifică probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului.

Hotărârea reprezintă rezultatul concret, sinteza operei de judecată, iar motivarea acesteia reprezintă argumentarea în scris rațiunii ce determină pe judecător să adopte soluția dispusă în cauză.

Motivarea hotărârilor justifică echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justițiabilului de fi convins că justiția fost înfăptuită, respectiv că judecătorul examinat toate mijloacele procesuale și procedurale propuse de participanți și, pe de altă parte, prin dreptul acestora de a cunoaște oportunitatea promovării căilor de atac.

Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția europeană, cuprinde, printre altele și dreptul părților de prezenta observațiile pe care le consideră elocvente pentru cauza lor. Întrucât Convenția europeană nu garantează drepturi teoretice și iluzorii, ci drepturi concrete și efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile părților sunt într-adevăr ascultate, adică examinate de instanța de judecată.

Deși dreptul la o hotărâre motivată nu este expres prevăzut în Convenția Europeană Drepturilor Omului, instanțele trebuie să indice cu suficientă claritate temeiurile pe care și-au fundamentat hotărârea, în scopul de face posibil alia, ca acuzatul să-și exercite în mod eficient dreptul la o cale de atac. ( a se vedea cauza Hadjiana Stassio contra Greciei, cauza Hirvisaari contra Finlandei).

Curtea Europeană a arătat că una din funcțiile obligației instanței de motiva hotărârea pronunțată este aceea de demonstra părților că au fost ascultate (cauza Tatishvili contra Rusiei).

În cauza Fouquest contra Franței, Comisia Europeană arătat că garanțiile procedurale corespund drepturilor pe care le protejează în timpul unui proces, iar obligația de motivare își pierde întregul sens dacă motivarea însăși demonstrează că judecătorii nu au citit piesele importante ale dosarului.

Această situație este incidentă în cauza de față, întrucât, așa cum vom arăta în continuare, instanța de fond omis se pronunța asupra unor apărări sau cereri formulate de părți, de care depindea însăși soluția pronunțată.

În cauza Boldea contra României Curtea Europeană Drepturilor Omului arătat că în motivarea hotărârii de condamnare reclamantului, prima instanță nu făcut nicio referire concretă la elementele de fapt care ar fi putut justifica concluzia reținerii vinovăției reclamantului și caracterul public al faptelor reținute ( în cazul infracțiunii de calomnie pentru care fost condamnat, săvârșirea faptei în public reprezenta unul din elementele constitutive ale laturii obiective infracțiunii), limitându-se să afirme că aceste condiții sunt îndeplinite în speță.

Tot în aceeași cauză ( Boldea contra României) s-a arătat că judecătorul trebuie să răspundă cu argumente la fiecare dintre criticile și mijloacele de apărare invocate de părți".

În dreptul intern, Codul d procedură penală reglementează obligativitatea motivării hotărârilor pronunțate de către instanțele judecătorești.

Aspectele pe care trebuie să le cuprindă motivarea hotărârii sunt reglementate de dispozițiile art. 356 Cod procedură penală.

Înalta Curte de Casație și Justiție, în decizia nr. 656/2004, a precizat că " motiva înseamnă demonstra, pune în evidență datele concrete care, folosite ca premise, duc la formularea unei concluzii logice. Simpla afirmare unei concluzii fără indicarea unor date concrete, fără a arăta în ce mod fost stabilită acea dată sau referire explicită sau implicită la actele cauzei în general nu înseamnă motiva".

În speță, instanța de fond nu a argumentat în fapt și în drept hotărârea pronunțată, nu a analizat și nu răspuns apărărilor și cererilor formulate de inculpați.

Analizând încheierea de dezbateri de la instanța de fond se constată că inculpații au formulat mai multe cereri de apărare, solicitând achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. în ref. la art. 10 lit..pen. sau în ref. la art. 10 lit. pr.pen. contestând situația de fapt reținută în rechizitoriu și cuantumul sumelor presupus fi dobândite ca urmare săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism.

Lecturând hotărârea apelată putem aprecia că instanța de fond nesocotit apărările inculpaților, nefăcând nici măcar o minimă referire la solicitările de achitare sau la probatoriile invocate în favoarea lor.

În prima parte motivării instanța de fond redă situația de fapt reținută prin actul de sesizare.

În continuare, analizând probabil vinovăția inculpaților, instanța precizează că declarațiile acestora sunt nesincere întrucât sunt contrazise de declarațiile martorilor (audiați la urmărirea penală), de procesele verbale întocmite cu ocazia perchezițiilor domiciliare (unde au fost găsite fotografii unor tinere în ipostaze diferite cu, formulare ), precum și de interceptările telefonice din care rezultă că inculpatul a desfășurat activități infracționale și după data de 23.11.2006.

Spre finalul hotărârii prima instanță argumentează încadrarea în drept a faptelor deduse judecății, identică cu cea reținută în actul de sesizare.

Critica noastră nu vizează faptul că instanța de fond acceptat aceleași încadrări juridice date faptelor prin actul de sesizare, ci faptul că omis analiza apărările formulate de inculpați vizând atât încadrările juridice cât și existența sau lipsa unuia din elementele constitutive ale acestor infracțiuni.

Instanța nu argumentează de ce a reținut în sarcina inculpaților infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, respectiv infracțiunea de constituire sau aderare la un grup infracțional organizat. Cu privire la aceste infracțiuni, având în vedere apărările formulate de inculpați, era necesar să se indice rolul pe care l-a avut fiecare participant la comiterea faptelor de trafic de persoane, trafic de minori sau proxenetism.

Mai mult, avocatul ales al inculpatului, depus la dosarul cauzei (fila 19, vol. IV) un înscris eliberat de autoritățile judiciare din Italia, din care rezultă că acesta a fost arestat în perioada 19.03.2003 - 19.11.2006. Instanța de fond omis a analiza această probă, reținând fără nici motivare în fapt și în drept împrejurarea că în perioada 29.01.2003 - ianuarie 2007 inculpatul comis infracțiunea prev. de art. 7 din Legea 39/2003.

De asemenea, instanța nu a argumentat și nu a indicat aspectele care au condus la reținerea cuantumului sumelor dispus fi confiscate de la inculpați.

Față de cele de mai sus, având în vedere argumentele care conduc la nulitatea hotărârii primei instanțe, desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare, considerăm că nu se mai impune analizarea celorlalte motive de apel, cu excepția celui invocat de inculpata, vizând publicitatea ședințelor de judecată.

Inculpata a invocat nulitatea hotărârii primei instanțe și prin prisma faptului că ședințele de judecată au fost publice, fiind încălcate dispozițiile art. 24 din Legea 678/2001.

Contrar susținerilor inculpatei, considerăm că în mod corect instanța de fond procedat la judecarea cauzei în ședință publică (cu excepția ședințelor de judecată de la temenele din 21.01.2009 și respectiv 11.02.2009).

Practica judiciară a stabilit că în situația în care inculpații sunt judecați și pentru alte infracțiuni decât cea prevăzută de art. 13 din Legea 678/2001, nu sunt incidente prevederile art. 24, iar ședințele de judecată vor fi publice ( se vedea decizia 2072/2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Astfel, susținerile inculpaților și referitoare la încălcarea prevederilor art. 290.C.P.P., la termenele de judecată din 21.01.2009 și 11.02.2009 (fără a se aduce în discuția părților, în prealabil, necesitatea declarării ședinței secrete) sunt fondate. Însă, aceste aspecte nu pot fi valorificate singular prin aplicarea art. 197 alin.2 C.P.P. întrucât prin soluția pronunțată pe fondul cauzei și prin raportare la aspectele înserate la punctul 2. din prezenta hotărâre actele procedurale efectuate de instanța de fond au fost menținute doar până la data de 17.09.2008.

Față de cele arătate mai sus se vor admite apelurile declarate de inculpații, și.

Se va desființa sentința penală nr. 154 din 10.04.2009 Tribunalului Vrancea și se va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Conform art.383 alin. 3 Cod procedură penală vor fi menținute actele procedurale efectuate în cauza până la termenul din 17.09.2008.

În rejudecare instanța de fond va proceda la legala citare tuturor părților, inclusiv victimelor, respectându-se astfel dispozițiile art. 24 alin.2 din legea 678/2001).

De asemenea, prima instanță va proceda la legala citare și în calitate de victimă inculpatei, va asigura respectarea drepturilor procesuale ce decurg din această calitate, precum și audierea.

Pe parcursul cercetării judecătorești, urmează ca instanța de fond să administreze atât probatoriile reținute în dosarul de urmărire penală ( audierea victimelor și martorilor) cât și orice alte probatorii pe care le va considera necesare sau care vor fi solicitate de inculpați în vederea respectării dreptului la un proces echitabil.

Urmează ca prima instanță să aibă în vedere și celelalte motive de apel invocate de inculpați, motive ce țin de soluționarea cauzei pe fond.

Cu ocazia dezbaterilor în apel inculpatul solicitat ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituit în cursul urmăririi penale asupra autoturismului Mercedes Benz.

Conform art. 168 Cod procedură penală în contra măsurii asiguratorii și a modului de aducere la îndeplinire acestuia, inculpatul se poate plânge instanței de judecată în orice fază procesului penal.

Analizând actele și lucrările dosarului considerăm că cererea inculpatului este nefondată.

Astfel, în cursul urmăririi penale s- dispus instituirea sechestrului asigurator asupra autoturismului Mercedes Benz aparținând inculpatului . Măsura indisponibilizării fost instituită pentru se împiedica înstrăinarea acestui bun și în final pentru a se asigura executarea unei eventuale măsuri confiscării sumelor dobândite de inculpat prin comiterea faptelor deduse judecății.

Având în vedere soluția pronunțată pe fondul cauzei ( prin trimitere spre rejudecare la instanța de fond) întrucât instanța de apel nu poate preconiza în prezent o eventuală soluție asupra legalei confiscări a sumei de 137.500 euro și nici asupra cuantumului exact sumei ce s-ar impune fi confiscată considerăm că nu este oportună ridicarea măsurii sechestrului asigurător.

În conformitate cu dispozițiile art.383 alin.1¹și art.350 Cod procedură penală urmează a fi menținută măsura arestării preventive inculpaților și.

Considerăm că la acest moment subzistă temeiurile care au stat la baza arestării preventive celor doi inculpați, respectiv cele prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală.

, astfel, în vedere împrejurarea că faptele aduse ca învinuire inculpaților sunt prevăzute de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

De asemenea, probatoriile administrate în cauză confirmă la acest moment împrejurarea că lăsarea în libertate inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică.

În ceea ce privește împlinirea termenului rezonabil al măsuri arestării preventive se poate aprecia că acesta nu este incident în cauză.

În concluzie, apreciem că în speță nu au intervenit modificări ale temeiurile care au stat la baza arestării preventive celor doi inculpați, nefiind incidente prevederile art. 139 alin. 1 Cod procedură penală, sens în care nu poate fi primită cererea acestora privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Conform art. 192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentelor apeluri vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de inculpații ). ) (fiul lui și, născut la data de 27.02.1973 în comuna, județul G, CNP -, domiciliat în G,-, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G ) (fiul lui și, născut la data de 18.10.1958 în comuna, județul G, CNP -, domiciliat în G,-, - 4,. 70, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G), (fiul lui și, născut la 23.02.1982, com.,-, Jud. G și (fiica lui și, născut la 24 aprilie 1984), domiciliată în G,-, -9,.5, jud. G, împotriva sentinței penale nr.154/10.04.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în dosarul nr-.

Desființează sentința penală 154 din 10.04.2009 a Tribunalului Vrancea și dispunetrimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

În baza disp. art. 383 alin. 3 Cod procedură penală menține actele procedurale efectuate în cauză până la termenul de judecată din 17.09.2008.

Respinge ce nefondatăcererea inculpatului privind ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului instituit în cursul urmăririi penale prin ordonanța din 03.10.2007 asupra autoturismului Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare -.

Respinge ce nefondatecererile inculpaților și privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

În baza disp. art. 383 alin.1¹și art. 350 Cod procedură penală menține măsura arestării preventive a inculpaților și.

În baza disp. art. 192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentelor apeluri rămân în sarcina statului.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru inculpații, și, partea vătămată - G, nr. 12, -. 25, Județ G și victimele -fiica lui și, născută la 05.06.1978, în com., jud. G, din G, str. -, -. 11; com. SAT., S, Județ G, -. - G, PRIN AFIȘARE LA CONSILIUL LOCAL, Județ G, - S, Județ G, - G, GH. nr. 9, -. 2, Județ G, - G, BD.-, nr. 86, -. 30, Județ G, - G, nr. 2, - 11,. 38, Județ G, - PRIN AFIȘARE LA CONSILIUL LOCAL G, - G, BD.-, nr. 86, -. 31, Județ G, - G, 1 2.. 1,. 2, Județ G, -. - G, B- G, nr. 21, - 4,. 19, Județ G, - G, -B,. 102, Județ G, - P N, -, nr. 26, -. 12, Județ N, -, SAT., Județ G, - G, nr. 3, -. 62, Județ G, -, SAT., Județ G, -, Județ G, - L, Județ G, - PRIN AFIȘARE LA CONSILIUL LOCAL G, - G, nr. 9,. 9B,. 22, Județ G, - S, Județ G, -, SAT, Județ G, -com., sat., jud. G și de la pronunțare pentru victima.

Pronunțată în ședință publică azi 29.01.2010.

Președinte, Judecător,

- - - - -

Grefier,

- -

Red.C/08.02.2010

Tehnored.MT/4 ex./08.02.2010.

Jud.fond._

Președinte:Mariana Cristache
Judecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu

Vezi şi alte speţe de drept penal: