Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 33/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR-

615/2008

DECIZIA PENALĂ NR.33/

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 11.02.2009

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Cristina Rotaru

JUDECĂTOR 2: Luciana Mera

GREFIER - - -

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat prin procuror.

Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 78/30.01.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI -SECȚIA I PENALĂ în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut in ședința publică răspunde apelantul inculpat personal și asistat de avocat ales,lipsind intimatele părți vătămate, și.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează atașarea dosarului nr-.

Constatând ca nu sunt excepții de invocat, probe de administrat și cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată si acordă cuvântul în susținerea apelului.

Aparatorul ales al apelantului inculpat susține, ca prin motiv de apel, ca instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la o cererea a sa, si in temeiul disp.art.379 pct.2 lit.b Cod Procedură Penală solicita admiterea apelului, casarea sentinței si trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal. Învederează ca instanța a recunoscut sentința penala nr.557/23.03.2005 a Tribunalului din, a încetat procesul penal cu privire la faptele reținute la punctele 2,4,7 din rechizitoriu, apărarea a solicitat contopirea pedepselor pentru cele doua fapte concurente, iar instanța nu s-a pronunțat pe aceasta cerere.

Învederează ca nu poate solicita contopirea in cursul judecării apelului întrucât inculpatul ar fi privat de exercitarea unei cai de atac.

Al doilea motiv de apel vizează achitarea inculpatului in temeiul disp.art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod Procedură Penală cu privire la fapta reținuta la punctul 1 in rechizitoriu, in dauna părții vătămate.Sustine ca declarația acesteia nu se coroborează cu nici o proba din dosar, ca inculpatul a încercat sa o ajute in sensul ca a trimis-o cu autobuzul in România, insa aceasta nu s-a conformat.

Cu privire la fapta reținuta la punctul 4 din rechizitoriu, menționează ca inculpatul a recunoscut comiterea acesteia, a avut o atitudine sincera, si poate fi condamnat pentru savârșirea infracțiunii de proxenetism, nu trafic de persoane întrucât respectivele părți vătămate nu au fost forțate, ele fiind cele care se prostituau, erau amendate in Italia de către organele de politie, apoi iți reluau activitatea. Solicită aplicarea unei pedepse îndreptate spre minimul special al legii, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

Considera pedeapsa aplicata pentru savarsirea infracțiunii la Legea nr.39/2003 ca fiind mult prea mare, mai ales ca nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, nerezultând existenta grupului infracțional organizat, o ierarhie a acestuia, atribuțiile membrilor grupului, aceștia fiind doar vecini, care s-au întâlnit întâmplător in Italia.

Solicita achitarea si cu privire la aceasta infracțiune, iar in subsidiar, redozarea pedepsei, aplicarea unei pedepse îndreptate sub minimul special al legii, cat mai aproape de pedeapsa principala aplicata in cauza. Arata că, întrucât a solicitat achitarea pentru fapta de la punctul 1 din rechizitoriu, automat se elimina forma continuata a infracțiunii prevăzuta de Legea 39/2003.

Susține, si in acest moment, cererea privind revocarea măsurii obligării de a nu parasi tara,formulata aproape la fiecare termen de judecata. Învederează ca inculpatul s-a prezentat la fiecare termen de judecata, are afaceri judiciare in Italia si solicita revocarea acestei măsuri pentru a-si rezolva problemele in Italia.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de admitere a apelului inculpatuluinumaicu privire la prima critica formulata, in sensul ca instanța de fond, recunoscând sentința pronunțata de Tribunalul din, nu trebuia sa facă contopirea pedepselorcitrebuia sa facă aplicarea disp.art.89 Cod Penal, in sensul deducerii perioadei executate din pedeapsa aplicata prin aceasta sentința, respectiv perioada cuprinsa intre 11.10.2004-14.08.2006.

Cu privire la celelalte critici, susține ca sunt neîntemeiate, vinovăția inculpatului fiind dovedita prin declarațiile părților vătămate care se coroborează cu cele ale coinculpatei, procesele-verbale întocmite de organele de politie. Cu privire la infracțiunea prevăzuta de Legea nr.39/2003 susține ca nu se impune achitarea întrucât inculpații se cunoșteau de mult timp,aveau sarcini precise in cadrul grupului infracțional,iar vinovăția acestora a fost confirmata prin condamnarea pronunțata in dosarul din care s-a disjuns prezenta cauza.

Cu privire la infracțiunea de trafic de persoane, având in vedere probatoriul administrat, poziția de recunoaștere a faptelor, apreciază ca nu se impune redozarea pedepsei având in vedere modalitatea de savarsire a faptei, pe o perioada îndelungata de timp.

In replica, aparătorul ales al apelantului inculpat susține ca procurorul vorbește despre alte probe decât cele reținute pentru fapta indicata la punctul 1 din rechizitoriu.

In ultimul cuvânt, apelantul inculpat susține ca părțile vătămate au fost determinate de organele de politie sa dea declarațiile împotriva lui, ca la instanța din Italia i s-a aplicat pedeapsa de 4 ani închisoare pentru fapte împotriva a patru minore si declară ca achiesează concluziilor aparatorului ales.

CURTEA:

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr. 78/.01.2008 a Tribunalului București pronunțată în dosarul nr- s-a respins cererea de revocare a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara formulată de inculpatul, ca neîntemeiată.

S-a recunoscut sentința nr.557/23.03.2005 pronunțată de Judecătorul pentru anchete preliminare de pe lângă Tribunalul, Italia.

S-a constatat că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 4 ani și 63 000 euro amendă pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.110, 600 bis alin.1 și 81 Cp, împotriva părților vătămate, și; infracțiuni prevăzute de art.12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit. c din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.37 lit. b Cod Penal(trafic de persoane) și de art.13 alin.1 și 3 teza a II a și alin.4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit. c din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.13 cu Cod Penal aplicarea art.37 lit. b Cod Penal(trafic de minori) - fapte reținute la punctele 2, 4 și 7 din rechizitoriul nr.74D/P/2006 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial București.

Prin urmare, în baza art.11 pct.2 lit. b raportat C.P.P. la art.10 lit.j a C.P.P. încetat procesul penal împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit. c din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.37 lit. b Cod Penal(trafic de persoane-împotriva părții vătămate - pct.7 rechizitoriu) și de art.13 alin.1 și 3 teza a II a și alin.4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit. c din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.13 cu Cod Penal aplicarea art.37 lit.b Cod Penal(trafic de minori-împotriva părților vătămate și - pct.2 și 4 rechizitoriu).

S-a constatat că din pedeapsa aplicată prin sentința nr.557/23.03.2005 pronunțată de Judecătorul pentru anchete preliminare de pe lângă Tribunalul, Italia, inculpatul a fost arestat de la data de 11.10.2004 și până la data de 14.08.2006, când pedeapsa a fost amnistiată prin Legea nr.241/2006 a Statului Italia.

S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul, prin avocat ales, din infracțiunea prevăzută de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit. c din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.37 lit. b în Cod Penal infracțiunea prevăzută de art.329 alin.2 Cod Penal, ca neîntemeiată.

În baza art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.2 lit. b pct.12 din Legea nr.39/2003 a condamnat pe inculpatul (fiul lui și, născut la 01.07.1970), la pedeapsa închisorii de 7 ani.

În baza art.65 alin.1 a Cod Penal aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzută de art.64 alin.1 lit. a și b pe Cod Penal o perioadă de 7 ani, potrivit art.53 pct.2 lit. a

Cod Penal

În baza art.12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit. c din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.37 lit.b a Cod Penal condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 5 ani (infracțiune săvârșită împotriva părților vătămate - și ).

În baza art.65 alin.1 a Cod Penal aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzută de art.64 alin.1 lit.a și b pe Cod Penal o perioadă de 5 ani, potrivit art.53 pct.2 lit.a

Cod Penal

În baza art.33-art.34 a Cod Penal contopit cele două pedepse cu închisoarea aplicate, astfel încât inculpatul execută pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.

În baza art.71 a Cod Penal interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a și b

Cod Penal

În baza art.35 alin.3 a Cod Penal aplicat pedeapsa complementară cea mai grea, și anume pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a și b pe Cod Penal o perioadă de 7 ani care va fi executată după executarea pedepsei principale a închisorii, potrivit art.66

Cod Penal

În baza art.88 a Cod Penal dedus perioada arestării preventive de la data de 18.08.2006 la 04.10.2007.

În baza art.14-art.346 cu C.P.P. referire la art.998 și urm. civ. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și a obligat inculpatul la plata echivalentului în lei al sumei de 2000 euro cu titlul de daune morale la cursul BNR de la data plății, către aceasta.

A luat act că partea vătămată - nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art.191 a C.P.P. obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această soluție Tribunalul a reținut că prin rechizitoriul nr. 74/D/P/2006 din data de 13.10.2006, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Bucureștia dispus trimiterea în judecată a inculpatului, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.2 lit.b pct.12 din Legea nr.39/20003, cu aplic. art.37 lit.b Cod penal, trafic de persoane, prev. de art.12 al.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal, cu aplic. art.37 lit.b Cod penal și trafic de minori, prev. de art.13 al.1, al.3 teza a II-a și al 4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu alic.art.41 al.2 Cod penal și art.13 Cod penal, cu aplic. art.37 lit.b Cod penal, toate cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.2 lit.b pct.12 din Legea nr.39/20003, trafic de persoane, prev. de art.12 al.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, și trafic de minori, prev. de art.13 al.1, al.3 teza a II-a și al 4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal și art.13 Cod penal, toate cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, arestat în lipsă, pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.2 lit.b pct.12 din Legea nr.39/20003, trafic de persoane, prev. de art.12 al.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal și trafic de minori, prev. de art.13 al.1, al.3 teza a II-a și al 4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu alic. art.41 al.2 Cod penal, toate cu aplic. art.33 lit.a Cod penal și, arestat în lipsă, pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.2 lit.b pct.12 din Legea nr.39/20003, trafic de persoane, prev. de art.12 al.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr. 678/2001 și trafic de minori, prev. de art.13 al.1, al.3 teza a II-a și al 4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu alic. art.41 al.2 Cod penal și art.13 Cod penal, toate cu aplic. art.33 lit.a Cod penal.

Prin actul de sesizare, s-au reținut următoarele:

În perioada septembrie 2003 - mai 2005, inculpații, și, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, care a desfășurat în mod repetat activități privind traficul de persoane, respectiv, prin înșelăciune, le-au recrutat pe părțile vătămate, (minoră, în vârstă de 17 ani), (minoră în vârstă de 16 ani), (minoră în vârstă de 17 ani), și (minoră în vârstă de 17 ani), le-au cazat în locuințele lor din B și le-au transportat în Italia, în scopul exploatării acestora, prin obligarea lor la participarea prostituției.

Astfel, în urma efectuării urmăririi penale, au rezultat următoarele:

1. În cursul anului 2003, anterior lunii septembrie, partea vătămată, prin înșelăciune, a fost recrutată de către inculpata și transportată în Italia, în scopul exploatării acesteia, prin obligarea la practicarea prostituției, atât de ea personal, cât și de inculpatul.

Astfel, potrivit declarațiilor părții vătămate (filele 26-29; 32-38), rezultă că inculpata i-a promis acesteia, că o va ajuta să se angajeze la o pizzerie din. Pentru a-i întări încrederea, inculpata i-a spus că ea a mai lucrat acolo, arătându-i chiar și fotografii cu locul respectiv, și de altfel, chiar vor lucra împreună când vor ajunge acolo.

Pe de altă parte, inculpata s-a ocupat și de obținerea pașaportului pentru partea vătămată, în sensul că aceasta din urmă, fiind lipsită de venituri materiale, inculpata a suportat toate taxele ocazionate în acest sens, precum și toate cheltuielile privind transportarea părții vătămate în Italia. Chiar și inculpatul a arătat că el a ajutat-o pe partea vătămată cu bani pentru biletul de călătorie Italia, iar concubina sa, inculpata cu suma de bani ce trebuia să fie arătată la trecerea graniței.

Astfel, în urma verificărilor efectuate (procese verbale, filele 54-55) rezultă că partea vătămată, însoțită de către inculpata, a părăsit teritoriul României, la data de 23.09.2003, prin același punct de frontieră, T și cu același autoturism, cu număr de înmatriculare -.

De altfel, în declarațiile sale, partea vătămată a susținut că până la A, au fost conduse de către inculpatul, concubinul inculpatei, cu autoturismul acestuia, marca Mercedes, de unde acesta le-a urcat într-un microbuz cu destinația Italia -, aspect recunoscut și de inculpatul.

Din verificările efectuate (proces verbal, fila 490) a rezultat că, într-adevăr inculpatul, în perioada respectivă, a deținut un autoturism marca Mercedes, cu numărul de înmatriculare B-55-, aspect recunoscut chiar și de acesta din urmă, precum și de către ceilalți inculpați și părți vătămate în cauză.

Faptul că partea vătămată a părăsit teritoriul României însoțită de către inculpata, a fost confirmat și de către aceasta din urmă (declarație, fila 450 vero). Pe de altă parte, inculpata chiar a recunoscut că, toate cheltuielile ocazionate de transportul părții vătămate în Italia au fost suportate de ea personal.

Deși inculpata a susținut că odată ajunse în Italia, a ajutat-o pe partea vătămată să-și găsească un loc de muncă, într-o pizzerie din, împreună cu ea, partea vătămată a susținut că, dimpotrivă, inculpata i-a precizat că totul a fost o minciună, și că de fapt, va trebui să participe prostituția. De asemenea, partea vătămată a arătat că, întrucât a refuzat să practice prostituția, inculpata a amenințat-o, și chiar a agresat-o fizic.

Ulterior, la scurt timp, au ajuns în Italia și inculpatul, împreună cu numita zisă "", mama inculpatei, care potrivit declarațiilor părții vătămate i-au aplicat același tratament, în cele din urmă, neavând încotro, fiind nevoită să practice prostituția pentru aceștia, toți banii astfel obținuți fiind luați de către inculpații și.

În urma verificărilor efectuate a rezultat că inculpatul a părăsit teritoriul României împreună cu numita, la aceeași dată, 15.10.2003, prin același punct de frontieră T, cu același autoturism, cu număr de înmatriculare -, aspect ce se coroborează cu declarațiile părții vătămate.

Fiinc audiată, inculpata, a negat în mod constant faptul că ar fi înșelat-o pe partea vătămată și că ar fi dus-o în Italia pentru a fi exploatată de ea și concubinul său, inculpatul, prin obligarea sa la practicarea prostituției.

De asemenea, atât inculpata -, cât și inculpatul au susținut că, în repetate rânduri au încercat să o trimită pe partea vătămată acasă, în România, însă aceasta a refuzat. Inculpatul a arătat că, el, personal a cumpărat bilet și ar fi aruncat-o pe partea vătămată într-un microbuz cu destinație România, însă "ar fi auzit" de la șoferul microbuzului că aceasta, după o anumită distanță parcursă, s-ar fi dat jos din microbuz.

Or, partea vătămată a susținut că inculpatul a "vândut-o" unui cetățean, contra sumei de 1.800 Euro care, a transportat-o în Ungaria, unde urma să fie obligată tot la practicarea prostituției. Din declarațiile părții vătămate, a rezultat că, aceasta a reușit să scape din Ungaria, profitând de faptul că, aflându-se pe stradă cu cetățeanul, a văzut un echipaj de poliție și a început să țipe, ocazie cu care a dat declarații cu privire la tot ceea ce i s-a întâmplat, în cele din urmă fiind returnată în România.

Astfel, în urma verificărilor efectuate a rezultat că, într-adevăr partea vătămată a fost returnată din Ungaria, la data de 28.11.2003 (fila 24), aspect ce se coroborează cu declarațiile acesteia și infirmă susținerile inculpaților și.

Un alt aspect relevant constă în aceea că, partea vătămată, era vecină cu cei doi inculpați și avea și o situație materială precară, un copil minor de întreținut, aspecte cunoscute de către cei doi inculpați. Iar pe de altă parte, partea vătămată suferă și de epilepsie cu tulburări psihice critice (certificat de încadrare în gradul de handicap, fila 39), toate acestea la un loc, făcându-o să fie o victimă ușor de convins.

Având în vedere starea ei de sănătate psihică, faptul că nu avea bani nici măcar să-și facă un pașaport, precum și dorința de a câștiga niște bani, au constituit factori care au condus la convingerea cu multă ușurință din partea inculpaților că, în Italia, îi vor asigura un loc de muncă bine plătit, realitatea urmând a se dovedi cu totul alta.

În cauză urmează a se dispune disjungerea materialului de urmărire penală și continuarea cercetărilor față de zisă "" (mama inculpatei ), în vederea stabilirii participației acesteia la fapta reținută mai sus.

2. În cursul lunii septembrie 2004, partea vătămată, în vârstă de 17 ani, prin intermediul unei persoane rămasă neidentificată "", l-a cunoscut pe numitul "", identificat ulterior în persoana inculpatului (proces verbal de prezentare spre recunoaștere de pe planșă foto, filele 69-75), ocazie cu care, acesta din urmă i-a propus să meargă în Italia, unde el are un club, să lucreze acolo.

Potrivit declarațiilor părții vătămate (filele 58-65) a rezultat că, întrucât era minoră și nu avea pașaport, inculpatul s-a ocupat el de acest lucru, împreună cu o altă persoană, rămasă neidentificată și anume zis "", prietenul lui "". După ce a obținut pașaportul, partea vătămată a fost transportată în Italia de către inculpatul, cu autoturismul acestuia marca Mercedes cu număr de înmatriculare B-55-.

Astfel, din cercetările efectuate, a rezultat că partea vătămată a părăsit teritoriul României cu autoturismul mai sus menționat, însoțită de către inculpatul, la data de 22.09.2004, prin punctul de trecere al frontierei De asemenea, a mai rezultat că în același autoturism se mai afla și partea vătămată, precum și inculpatul .

Acest aspect se coroborează întocmai cu declarațiile părților vătămate și, potrivit cărora, inculpatul le-a condus cu autoturismul său până la A, unde s-au întâlnit cu inculpații și părinții acestuia, inculpatul, inculpatul, precum și partea vătămată.

Astfel, din declarațiile acestora a rezultat că inculpații le-au condus separat și s-au întâlnit la A, unde au înnoptat o noapte la hotel și unde, de altfel, au stabilit că părțile vătămate și vor trece frontiera împreună cu inculpații și, iar partea vătămată cu inculpații și. Acest aspect rezultă de altfel și din verificările efectuate (procese verbale, filele 84, 130-131), primii părăsind România prin punctul de trecere al frontierei T, la data de 22.09.2004, cu autoturismul inculpatului marca Mercedes cu numărul de înmatriculare B-55-, iar ceilalți la data de 23.09.2004 (a doua zi), prin același punct de trecere al frontierei, T, cu autoturismul cu număr de înmatriculare -.

În ceea ce privește pe părinții inculpatului, părțile vătămate au susținut că aceștia s-au întors în

Potrivit declarațiilor părții vătămate, a rezultat că ajunsă în Italia, la, inculpatul a cazat-o atât pe ea, cât și pe partea vătămată într-o casă închiriată, unde se mai aflau deja alte persoane, precum "" care avea mai multe fete ce practicau prostituția pentru el.

De asemenea, partea vătămată a susținut că inculpatul i-a spus că și ea trebuie să practice prostituția pentru el, cu atât mai mult cu cât îi datorează suma de 2.500 Euro, din care 1.000 Euro reprezentând suma de bani pe care a plătit-o pentru ea numiților "" și, iar 1.500 Euro, reprezentând cheltuielile suportate cu ocazia obținerii pașaportului și transportului său în Italia.

Deși partea vătămată inițial a refuzat să practice prostituția, aflându-se într-o țară străină a cărei limbă nu o cunoștea, fiind lipsită de pașaport (ce i-a fost luat de către inculpatul ), bani și alte mijloace de subzistență, în cele din urmă, neavând încotro, a fost nevoită să se supună, toți banii astfel obținuți fiind luați de către inculpatul.

Partea vătămată a mai arătat că, întrucât în nu reușeau să obțină suficienți bani din practicarea prostituției, inculpatul a dus-o atât pe ea și pe partea vătămată -, cât și pe partea vătămată (care între timp venise la cu inculpații - și, cazându-se în aceeași locuință cu inculpatul ) în, unde de asemenea au fost obligate de acesta să practice prostituția. După circa 5 zile, partea vătămată - a fost prinsă de către autoritățile judiciare din, ocazie cu care, în urma declarațiilor făcute de către aceasta, organele de poliție, au reușit să le scape, atât pe ea, cât și pe partea vătămată, și le trimită în România, iar inculpatul a fost arestat.

Declarațiile părții vătămate se coroborează întocmai cu declarațiile părții vătămate în acest sens, afirmații care sunt susținute și de verificările efectuate de către organele de urmărire penală, potrivit cărora, într-adevăr, susnumitele au revenit în România, la aceeași dată, 22.12.2004, cu același zbor, pe Aeroportul Otopeni.

În cauză s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală, în vederea continuării cercetărilor față de numiții "", zis "", și părinții inculpatului, respectiv și și stabilirii participației acestora la fapta reținută mai sus.

3. În luna septembrie 2004, partea vătămată, prin înșelăciune a fost recrutată și transportată de către inculpatul în Italia, în scopul exploatării acesteia, prin obligarea la practicarea

prostituției.

Din declarațiile părții vătămate mai sus menționate (filele 94-97, 108-115), rezultă că inculpatul zis "", i-a promis că-i va asigura un loc de muncă în Italia, respectiv femeie de serviciu într-un restaurant din, cu un salariu de 600 Euro pe lună, având totodată asigurată atât cazarea cât și mâncarea. Totodată, partea vătămată a susținut că inculpatul, a prezentat-o unui individ "" zis "", recunoscut în persoana inculpatului (proces verbal, filele) care, "trebuia să o vadă și să-și dea acordul". Astfel, inculpatul fiind de acord, și întrucât partea vătămată nu avea pașaport, acesta, împreună cu inculpatul au suportat toate taxele necesare în vederea obținerii acestuia, precum și cheltuielile ocazionate de transportul părții vătămate în Italia.

Partea vătămată a mai arătat faptul că, înainte de a pleca în Italia, a locuit la domiciliul inculpatului, de pe strada -, imobil în care de altfel locuiau și inculpații și, la care erau cazate părțile vătămate și. De asemenea, la domiciliul acestora a venit și inculpatul, ocazie cu care aceștia au stabilit cum vor pleca în Italia.

Ca și partea vătămată, și partea vătămată a fost transportată până la A, unde au dormit cu toții la hotel iar a doua zi s-au despărțit și au părăsit teritoriul României separat, așa cum în prealabil au stabilit inculpații, Astfel, părțile vătămate și au trecut frontiera împreună cu inculpații și, la data de 22.09.2004, cu autoturismul inculpatului marca Mercedes cu numărul de înmatriculare B-55-, iar partea vătămată împreună cu inculpații și la data de 23.09.2004 (a doua zi), prin același punct de trecere al frontierei, T, cu autoturismul cu număr de înmatriculare -.

Odată ajunsă în Italia, la, partea vătămată a declarat că inculpatul i-a luat pașaportul și împreună cu inculpatul au obligat- să practice prostituția atât la, cât și la (la fel ca și partea vătămată ), banii astfel obținuți fiind luați de către cei doi inculpați. De asemenea, partea vătămată a susținut că, deoarece a refuzat să practice prostituția, atât inculpatul, cât și inculpatul au agresat-o fizic, în cele din urmă determinând-o să cedeze.

Potrivit declarațiilor părții vătămate rezultă ca a reușit să scape și sa se întoarcă în România, profitând de prezența organelor de poliție pe strada unde erau de inculpați să întrețină relații sexuale, ocazie cu care a declarat tot ceea ce i s-a întâmplat, și ajutată să se întoarcă în țară.

Declarațiile părții vătămate sunt susținute și de declarațiile martorului care a fost de față atunci când inculpatul a venit la domiciliul acesteia și i-a propus să meargă la muncă în Italia, precum și atunci când inculpatul a venit a doua oară, însoțit fiind de către inculpatul zis "", pentru a convinge.

De asemenea, declarațiile părții vătămate se coroborează întocmai și cu declarațiile părților vătămate și, care au relatat aceleași fapte și împrejurări cu privire la cei patru inculpați (, și ) care le-au transportat în Italia în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției.

În ceea ce privește pe inculpații și, părțile vătămate mai sus menționate au arătat că, odată ajunși cu toții în Italia, au locuit cu toții în același imobil, unde aceștia din urmă aveau alte fete, care practicau prostituția pentru ei.

4. În luna septembrie 2004, partea vătămată, în vârstă de 16 ani, 1-a cunoscut pe inculpatul zis "", ocazie cu care acesta i-a propus să lucreze ca damă de companie într-un club din Italia.

Astfel, fiind de acord, la data de 22.09.2004, partea vătămată a părăsit teritoriul României prin punctul de trecere al frontierei T, cu autoturismul inculpatului, marca Mercedes cu număr de înmatriculare B-55-, împreună cu acesta din urmă, precum și cu inculpatul și partea vătămată.

Declarațiile părții vătămate (filele 135-142) se coroborează atât cu declarațiile părții vătămate, cât și cu declarațiile părții vătămate, din care rezultă ca acestea au fost transportate din B la A, separat, de către inculpații, și, la A înnoptând la hotel o noapte, după care s-au despărțit în m două grupuri, astfel cum s-a reținut la punctele 2 și 3 din expozitiv, și s-au deplasat până în Italia, respectiv până la.

Odată ajunsă la, partea vătămată, a susținut că, atât ea, cât și celelalte fete, au fost cazate toate într-un imobil de către inculpatul, unde de altfel a locuit și acesta, precum și inculpații lonescu, și. De asemenea, aceasta a susținut că manifestându-și dorința de a vedea clubul în care va lucra, inculpatul i-a precizat că este o problemă, deoarece ea și partea vătămată sunt minore iar până va găsi alt loc de muncă, trebuie să practice prostituția pentru el, pentru a-și recupera banii cheltuiți cu ele.

Astfel, în zilele ce au urmat, fiind lipsită de pașaport, partea vătămată, la fel ca și părțile vătămate și, a fost nevoită să întrețină relații sexuale cu diferiți clienți, pe străzile unde erau conduse de către inculpatul, atât în, cât și în, toți banii astfel obținuși fiind luați de către acesta din urmă.

Așa cum am mai arătat la punctele 2 și 3 din expozitiv, partea vătămată, împreună cu părțile vătămate și, au reușit să scape și să se întoarcă în România, cu ajutorul organelor de poliție din Italia.

5. În cursul lunii februarie 2005, partea vătămată, în vârstă de 16 ani, 1-a cunoscut prin intermediul unei persoane "" (neidentificată până în prezent), pe inculpatul, ocazie cu care acesta și părinții săi, și, i-au promis asigurarea unui loc de muncă în Italia, ca femeie de serviciu într-un bar.

Potrivit declarațiilor părții vătămate (filele 152-159) și a mamei sale, martora (fila 170), rezultă că, inculpatul a venit la domiciliul lor din comuna în repetate rânduri, pentru a-i asigura că totul va fi bine. De asemenea, martora a susținut că la solicitarea inculpatului, s-a prezentat la un notariat din B, însoțită fiind de numita (mama inculpatului ) unde a dat o declarație prin care era de acord ca fiica sa minoră, partea vătămată, să poată părăsi teritoriul României împreună cu inculpatul.

Totodată, din declarațiile părții vătămate, rezultă că tot inculpatul și părinții săi s-au ocupat și de obținerea pașaportului său, suportând toate taxele necesare în acest sens.

Astfel, după obținerea pașaportului, partea vătămată a părăsit teritoriul României la data de 13.02.2005, prin punctul de trecere al frontierei Nădlac (proces verbal, fila 164). De asemenea, potrivit declarației părții vătămate, inculpatul a condus-o cu trenul până la A, unde acesta a aranjat să treacă frontiera României în autoturisme diferite, după care s-au reîntâlnit pe teritoriul Ungariei, de unde și-ai continuat drumul împreună cu același autoturism, până în Italia, Respectiv până la. Astfel, din verificările efectuate în evidențele (proces verbal, fila 563), rezultă că, într-adevăr, inculpatul a părăsit teritoriul României, prin același punct de trecere al frontierei, Nădlac, și la aceeași dată, 13.02.2005, la fel ca și partea vătămată, dar cu alt autoturism, ceea ce confirmă declarațiile acesteia din urmă.

Odată ajunsă la, partea vătămată a fost cazată de către inculpatul într-un hotel, după care a fost obligată să practice prostituția pentru el, și nicidecum angajată ca femeie de serviciu într-un bar așa cum îi promisese.

După circa 3 luni, respectiv la data de 18.04.2005, partea vătămată a revenit în România, însoțită fiind de către inculpatul, prin punctul de trecere al frontierei, cu autoturismul cu numărul de înmatriculare - (fila 166).

Din declarațiile acesteia rezultă că, inculpatul a găzduit-o la domiciliul său circa 5 zile, după care s-a întors la părinții săi. Insă la scurt timp, la insistențele numiților și, părinții inculpatului, partea vătămată s-a întors în Italia, împreună cu inculpatul. Astfel, din verificările efectuate, a rezultat că partea vătămată a părăsit teritoriul României, însoțită de către inculpatul, la data de 08.05.2005, cu autoturismul cu număr de înmatriculare -, prin punctul de trecere al frontierei

De asemenea, în declarațiile sale, partea vătămată a susținut, că împreună cu ei, inculpatul a mai luat încă, o fată, și anume pe partea vătămată, aspect ce rezultă și din verificările efectuate m evidențele, precum și din declarațiile acesteia din urmă, asupra cărora vom reveni.

În Italia, inculpatul a dus-o tot în orașul, unde împreună cu partea vătămată a practicat prostituția pentru inculpatul, banii astfel obținuți fiind luați în totalitate de acesta.

Partea vătămată a declarat că în repetate rânduri, inculpatul a agresat-o fizic, motivând că nu face destui bani, fapt pentru care în cele din urmă a reușit să fugă de la acesta, fiind găsită de către autoritățile din Italia și returnată în România.

În cauză s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală, în vederea continuării cercetărilor față de părinții inculpatului, respectiv și, precum și față de numita "" și stabilirii participației acestora la fapta reținută mai sus.

6. În cursul lunii nai 2005, partea vătămată, a fost "cumpărată" de către inculpatul de la numitul zis "" și transportată în Italia, în scopul exploatării acesteia prin obligarea sa la practicarea prostituției.

Astfel, fiind audiată, partea vătămată a declarat că la începutul anului 2005, aflându-se la o înmormântare în comuna Schitu, județul G (unde domiciliază), împreună cu prietena sa, martora, i-au cunoscut pe numiții "" și "" (din care, numitul "" a fost identificat ulterior în persoana numitului cu care s-au împrietenit și au păstrat o perioadă lungă.

La scurt timp, numiții și "" i-a propus părții vătămate și martorei să vină în B, că le vor ajuta să-și găsească loc de muncă la.

Astfel, fiind de acord cu propunerea acestora, atât partea vătămată, cât și martora au fost aduse în B de cei doi, au fost cazate în locuința numitului și obligate să practice prostituția pentru ei.

Din declarațiile părții vătămate (filele 185-192), a rezultat că, întrucât nu era mulțumit de ea a "vândut-o" inculpatul, care a transportat-o în Italia și a obligat-o, de asemenea, să practice prostituția pentru el. totodată, partea vătămată a arătat că înainte să plece în Italia, inculpatul a găzduit-o o perioadă în locuința sa din B, timp în care s-a ocupat de obținerea pașaportului său.

Astfel, din verificările efectuate în evidențele (proces verbal, filele 207-208), a rezultat că partea vătămată a părăsit teritoriul României la data de 8.05.2005, cu autoturismul cu număr de înmatriculare -, prin punctul de trecere al frontierei T, împreună cu inculpatul și partea vătămată.

De asemenea, partea vătămată a confirmat susținerile părții vătămate, potrivit cărora i-a solicitat martorei declarație notarială pentru aop utea lua în Italia pe fiica sa minoră.

în Italia, partea vătămată, a arătat că inculpatul a dus-o atât pe ea cât și pe partea vătămată, în localitatea, le-a cauzat într-un hotel, după care le-a obligat să practice prostituția, toți banii astfel obținuți fiind luați de acesta.

După o anumită perioadă de timp, partea vătămată a reușit să fugă și să se întoarcă în România.

Faptul că partea vătămată a fost "cumpărată" de către inculpatul de la numitul a fost confirmat și de către martora în declarațiile sale (filele 209-213).

De asemenea, martora a susținut că, la rândul său, a fost vândută de către numitul unui alt individ "" care, de asemenea a obligat-o să practice prostituția și de la care a reușit în cele din urmă să fugă.

În cauză s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală, în vederea continuării cercetărilor față de numiții zis "", "" și "" și stabilirii participației acestora la fapta reținută mai sus.

7. În cursul lunii aprilie 2004, partea vătămată a fost "cumpărată" de către inculpatul de la numitul "", găzduită la domiciliul său și al concubinei sale inculpata și trimisă în Spania, în scopul exploatării acesteia prin obligarea la practicarea prostituției.

Astfel, potrivit declarațiilor părții vătămate (filele 225-229) a rezultat că, în cursul anului 2003, prin intermediul unei persoane "" l-a cunoscut pe numitul "" cu care s-a mutat în cele din urmă în B și pentru care a practicat prostituția circa 1 an de zile. După 1 an, numitul "" a vândut-o altui individ "" care, la rândul său, a vândut-o inculpatului.

Partea vătămată a arătat că inculpatul a cazat-o la domiciliul său din B, timp în care s-a ocupat de obținerea pașaportului său. Cu ocazia obținerii pașaportului, partea vătămată l-a cunoscut și pe inculpatul, despre care a susținut că l-a însoțit pe inculpatul și pe ea, atunci au fost să depună actele necesare pentru pașaport. După ce a obținut pașaportul, partea vătămată a fost transportată personal până la A, de către inculpatul care, a urcat-o într-un autocar și a trimis-o în Italia, unde a fost așteptată de către inculpata și un alt "".

Din verificările efectuate în evidențele a rezultat că partea vătămată a părăsit teritoriul României la data de 6.03.2004, prin punctul de trecere al frontierei T, perioadă în care inculpata se afla în Italia, aspect recunoscut și de către inculpatul în declarațiile sale.

Odată ajunsă în Italia, partea vătămată a fost cazată de către inculpata într-un apartament, după care a practicat prostituția pentru aceasta și pentru concubinul său, inculpatul.

În declarațiile sale, partea vătămată a susținut că după aproximativ 2 luni a plecat din la, unde a continuat să practice prostituția pentru un cetățean albanez zis "" despre care face vorbire în declarațiile sale și inculpatul.

Totodată, partea vătămată a confirmat și faptul că, în perioada cât a stat în, inculpatul a venit acolo însoțit de către părțile vătămate și care au practicat prostituția pentru el, ocazie cu care, de altfel, inculpatul a și fost arestat de către autoritățile din Italia.

În cauză s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală, în vederea continuării cercetărilor față de numiții "", "", "" și "" și stabilirii participației acestora la fapta reținută mai sus.

8. Faptul că, inculpații, și, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, care a desfășurat în mod repetat activități privind traficul de persoane rezultă în mod nemijlocit din declarațiile părților vătămate în cauză, care se coroborează între ele, precum și cu ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză.

Astfel, în declarațiile lor, părțile vătămate, deși au fost recrutate sau "cumpărate" în mod separat de către unul sau altul din inculpați, de cele mai multe ori au fost cazate la domiciliile acestora din B (str.- nr.13, sector 3, unde locuiau inculpații, și, sau la domiciliul inculpaților și,-, sector 3), timp în care inculpații făceau demersuri în vederea obținerii pașapoartelor pentru părțile vătămate, după care le transportau în Italia unde erau obligate să practice prostituția. De asemenea, părțile vătămate au susținut că în perioada în care erau găzduite la unul dintre aceștia, inculpații se întâlneau în repetate rânduri, ocazie cu care stabileau detaliile transportării lor în Italia. Și în Italia, părțile vătămate au arătat că, locuiau împreună cu inculpații în același imobil, de cele mai multe ori, fiind transferate de la unul la altul, în vederea practicării prostituției.

De asemenea, așa cum a rezultat din verificările efectuate în evidențele Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, părțile vătămate au părăsit teritoriul României, la aceeași dată, cu același autoturism și prin același punct de trecere al frontierei cu inculpații.

Pe de altă parte, inculpații, și, fiind audiați au recunoscut că se cunosc foarte bine de mulți ani, că sunt chiar vecini, perioadă în care au comercializat împreună CD-uri în zona Sf.G și, arătând că sunt prieteni, vizitându-se reciproc.

Cu toate acestea, inculpații nu au recunoscut că între ei ar fi existat vreo înțelegere în sensul săvârșirii de infracțiuni privind traficul de persoane.

Astfel, inculpatul a arătat (declarații, filele 409-413) că el nu a locuit niciodată în Italia împreună cu ceilalți inculpați, aspect infirmat de către părțile vătămate, și. Totodată, inculpatul a negat că le-ar cunoaște pe aceste părți vătămate.

În ceea ce privește pe inculpata, aceasta a declarat că inculpatul (concubinul său), împreună cu inculpații și, transportau persoane în și din România, persoane care de cele mai multe ori erau cazate la domiciliul său.

De asemenea, cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatei au fost găsite mai multe acte de identitate ale unor părți vătămate în cauză ( ), precum și ale altora, persoane care, până în prezent nu au putut fi găsite și audiate. Despre aceste documente de identitate, inculpata a susținut că "probabil au fost lăsate la ea de către inculpații sau, care obișnuiau să lase la ea diferite acte sau bunuri, motivând că se pot pierde". Ulterior, inculpata a revenit asupra declarației, arătând că aceste acte de identitate i-au fost date spre păstrare de către inculpatul, acesta fiind trimis de către inculpatul, pe motiv că nu au ce face cu ele în Italia. Totodată, inculpata a susținut că nu îi cunoaște pe titularii acestor acte de identitate găsite la domiciliul său, cu prilejul efectuării percheziției domiciliare.

În declarațiile sale, inculpata a mai arătat că, în Italia i-a văzut pe inculpații și însoțiți de multe fete, dar nu are cunoștință dacă acestea practicau sau nu prostituția.

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut (declarații filele 497-512) că le cunoaște pe părțile vătămate, (despre care știa că sunt și minore) și, și că le-a dus în Italia unde au practicat prostituția pentru el. totodată, inculpatul a arătat că acestea au știu și au fost de acord cu acest lucru, în felul acesta, el obținând foloase materiale de pe urma lor.

În declarațiile sale, inculpatul a recunoscut, de asemenea, că în Italia, respectiv la, a locuit în același imobil cu părțile vătămate și, unde de altfel au sosit și cazat, după circa 2 zile și inculpații și, împreună cu partea vătămată.

Pe de altă parte, inculpatul a recunoscut că, întrucât în, părțile vătămate, și nu câștigau destui bani din practicarea prostituției, le-a dus în, unde au continuat să practice prostituția, parte din banii astfel obținuți de acestea, fiind dați lui, timp în care inculpații, și au rămas la.

În ceea ce privește pe partea vătămată, inculpatul a susținut că într-adevăr a luat-o de la numitul "" (însă la insistențele părții vătămate), a cazat-o la domiciliul său și a ajutat-o să-și obțină pașaportul (plătind toate taxele necesare), după care a trimis-o în italia (suportând tot el cheltuielile de transport) cu un autocar din A, până unde a transportat-o el personal. De asemenea, inculpatul a arătat că nu a cunoscut că susnumita este minoră, aflând despre aceasta la A, când a condus-o la autocar.

Deși partea vătămată a susținut că în Italia a fost așteptată de către inculpata, care se afla deja acolo, atât acesta din urmă, cât și inculpatul au negat acest aspect.

Din ansamblul probelor administrate în cauză, a rezultat că inculpații au adus atingere unor valori fundamentale ocrotite de legea penală, respectiv ansamblul relațiilor de conviețuire socială și morală publică, iar prin conținutul lor concret, prezintă un grad de pericol social ridicat.

Prin urmare, faptele de "comerț" cu persoane, săvârșite de cei în cauză în scopul exploatării acestora, și obținerea de foloase materiale considerabile în acest fel, sunt apreciate ca fiind deosebit de grave, întrucât părților vătămate le-a fost încălcată și limitată libertatea de mișcare în raport cu propria lor voință.

9. În cauză au fost audiate și persoanele vătămate (filele 269-271) și (filele 259-261).

Astfel, numita a susținut că în cursul anului 2004, inculpații și au ajutat-o să plece în Italia, deși avea interdicție în acest sens, unde de altfel a practicat prostituția pentru aceștia.

De asemenea, numita a arătat că în luna iunie 2004, prin înșelăciune a fost recurată de către inculpații, și, cazată la domiciliul său de către acesta din urmă și transportată în Italia unde a fost obligată la practicarea prostituției.

Întrucât numitele și nu au mai putut fi găsite în vederea audierii și stabilirii tuturor împrejurărilor cu privire la cele întâmplate, s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală, în vederea continuării cercetărilor față de inculpații, și sub acest aspect.

Încadrarea juridică a faptelor.

Faptele reținute în sarcina inculpatului (la punctele 1,2,3,4,7 și 8 din expozitiv) care, în perioada septembrie 2003 - mai 2005, împreună cu inculpații, și, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat ce a desfășurat în mod repetat activități privind traficul de persoane, respectiv prin înșelăciune, le-a recrutat pe părțile vătămate, (minoră, în vârstă de 17 ani), (minoră, în vârstă de 16 ani) și (minoră, în vârstă de 17 ani), le-au cazat în locuințele lor din B și le-au transportat în Italia, în scopul exploatării acestora, prin obligarea lor la practicarea prostituției, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de: inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 cu ref.la art.2 lit.b pct.12 din Legea nr.39/2003 cu aplic.art.37 lit.b Cod penal;trafic de persoaneprev.de art.12 al.1 și al.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu ref.la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001 cu aplic.art.41 al.2 Cod penal, cu aplic.art.37 lit.b Cod penal;trafic de minoriprev.de art.13 al.1, al.3 teza a II-a și al.4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu ref.la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal și 13 Cod penal, cu aplic.art.37 lit.b Cod penal, toate cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.

Faptele reținute în sarcina inculpatei (la punctele 1,7 și 8 din expozitiv) care, în perioada septembrie 2003 - mai 2005, împreună cu inculpații, și, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, ce a desfășurat în mod repetat activități privind traficul de persoane, respectiv prin înșelăciune, a recrutat-o pe partea vătămată și a transportat-o în Italia, a primit-o în Italia, de la inculpatul, pe partea vătămată (minoră, în vârstă de 17 ani), în scopul exploatării acestora, prin obligarea lor la practicarea prostituției, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de:inițiere și constituire a unui grup infracțional organizatprev.de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 cu ref.la art.2 lit.b pct.12 din Legea nr.39/2003;trafic de persoaneprev.de art.12 al.1 și al.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu ref.la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001,trafic de minoriprev.de art.13 al.1, al.3 teza a II-a și al.4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu ref.la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu aplic.art.13 Cod penal, toate cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.

Faptele reținute în sarcina inculpatului (la punctele 2,3,4 și 8 din expozitiv) care, în perioada septembrie 2003 - mai 2005, împreună cu inculpații, și, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat care a desfășurat în mod repetat activități privind traficul de persoane, respectiv prin înșelăciune le-a recrutat pe părțile vătămate (minoră, în vârstă de 17 ani), și (minoră, în vârstă de 16 ani), le-au cazat în locuințele lor din B și le-au transportat în Italia, în scopul exploatării acestora, prin obligarea lor la practicarea prostituției, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de:inițiere și constituire a unui grup infracțional organizatprev.de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 cu ref.la art.2 lit.b pct.12 din Legea nr.39/2003; trafic de persoane prev.de art.12 al.1 și al.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu ref.la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001,trafic de minoriprev.de art.13 al.1, al.3 teza a II-a și al.4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu ref.la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal și art.13 Cod penal, toate cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.

Faptele reținute în sarcina inculpatului (la punctele 2,3,4 și 8 din expozitiv) care, în perioada septembrie 2003 - mai 2005, împreună cu inculpații, și au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, care a desfășurat în mod repetat activități privind traficul de persoane, respectiv prin înșelăciune, le-a recrutat pe părțile vătămate (minoră, în vârstă de 17 ani), și (minoră, în vârstă de 16 ani), le-au cazat în locuințele lor din B și le-au transportat în Italia, în scopul exploatării acestora prin obligarea lor la practicarea prostituției, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de:inițiere și constituire a unui grup infracțional organizatprev.de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 cu ref.la art.2 lit.b pct.12 din Legea nr.39/2003; trafic de persoane prev.de art.12 al.1 și al.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu ref.la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001,trafic de minoriprev.de art.13 al.1, al.3 teza a II-a și al.4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu ref.la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal și art.13 Cod penal, toate cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.

Faptele reținute în sarcina inculpatului (la punctele 2,3,4,5,6 și 8 din expozitiv) care, în perioada septembrie 2003 - mai 2005, împreună cu inculpații, și, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, care a desfășurat în mod repetat activități privind traficul de persoane, respectiv prin înșelăciune, le-a recrutat pe părțile vătămate (minoră, în vârstă de 17 ani), (minoră, în vârstă de 16 ani), (minoră în vârstă de 17 ani) și, le-au cazat în locuințele lor din B și le-au transportat în Italia, în scopul exploatării acestora, prin obligarea lor la practicarea prostituției, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de: inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 cu ref.la art.2 lit.b pct.12 din Legea nr.39/2003; trafic de persoane prev.de art.12 al.1 și al.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu ref.la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal;trafic de minoriprev.de art.13 al.1, al.3 teza a II-a și al.4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu ref.la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal, toate cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.

Cauza a fost înregistrată sub numărul - pe rolul acestei secții la data de 13.10.2006.

În fazacercetării judecătorești, au fost audiațiinculpații(filele 130-132 dos. fd, vol. I), (filele 133-134, dos. fd. vol. I), (fila 135 dos. fd, vol. I), (fila 136 dos. fd, vol I), (fila 137 dos.fd, vol. I),părțile vătămate(filele 138-139 dos. fd, vol. I), (filele 140-141 dos. fd. vol. I), (fila 142 dos. fd, vol. I), (fila 143 dos. fd, vol. I),martorii(fila 185 dos. fd, vol. I), (filele 298-299 dos. fd. vol. I), declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.

La termenul din data de 30.03.2007, în instanță s-a prezentat partea vătămată care a depus acte medicale cu privire la starea de sănătate, solicitând acordarea unui termen în vederea angajării unui apărător și care la întrebarea instanței dacă mai dorește să dea o declarație a afirmat că dorește să se termine procesul, că nu mai are nimic de declarat în afara celor declarate la urmărirea penală. La acest termen, instanța a încuviințat părții vătămate cererea de acordare a unui termen în vederea angajării unui apărător, însă această parte vătămată nu s-a mai prezentat ulterior.

Cu privire la părțile vătămate și, deși au fost citate și s-a dispus aducerea acestora cu mandat de aducere, nu s-a putut administra proba cu declarația lor având în vedere faptul că (filele 85, 105 dos. fd, vol. II) nu mai locuiește la adresa cunoscută, pe de o partea, iar a refuzat să se prezinte în fața instanței (filele 97-98 dos. fd, vol. II).

Cu privire la martorul, deși instanța a dispus față de acest martor următoarele măsuri - citare, mandat de aducere și amendă în cuantum de 1.000 lei, acesta a refuzat să se prezinte în fața instanței, motiv pentru care, având în vedere și acordul inculpaților, s-a dispus citirea declarației acestuia dată în faza urmăririi penale, potrivit disp. art.327 alin.3 Cod procedură penală.

În faza cercetării judecătorești, a fost administrată și proba cu înscrisuri, constând în înscrisuri în circumstanțiere, precum și hotărârea penală nr.557/2005 pronunțată de Tribunalul din, definitivă și în baza căreia in. a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare, fiind arestat la data de 11.10.2004 și eliberat la data de 14.08.2006 în baza unui decret de amnistiere acordat de Statul Italia.

Cu privire la acest din urmă înscris, constatând că părțile vătămate din procedura derulată în fața autorităților italiene corespund în parte cu cele din procedura din România, instanța a dispus la termenul din data de 30.01.2007, efectuarea unei adrese către Ministerul Justiției - Direcția de Relații Internaționale și Integrare Europeană prin care a solicitat confirmarea autenticității hotărârii penale depuse de inc. în temeiul disp. art.115 din Legea nr.302/2004 modificată prin Legea nr.224/2006, adresă de la care nu s-a primit încă nici un răspuns deși așa cum rezultă din adresele trimise de Ministerul Justiției, această instituție a solicitat în mai multe rânduri Statului Italian relațiile cerute de instanță.

Având în vedere situația de mai sus, la termenul din data de 27.07.2007, instanța a dispus efectuarea unei comisii rogatorii cu același obiect în regim de urgență cu motivarea ce se regăsește în cuprinsul acelei încheieri la care se face trimitere.

Întrucât nici până la termenul din data de 21.09.2007, nu s-au primit relațiile nici de la Ministerul Justiției nici răspunsul comisiei rogatorii, instanța a pus în discuția părților disjungerea cauzei cu privire la inculpatul, având în vedere starea de arest preventiv a inculpaților, și pe care aceste informații nu îi priveau.

Cu privire la disjungere părțile și procurorul au fost de acord mai puțin apărătorul inculpata care a solicitat disjungerea cauzei și față de aceasta, cerere pe care instanța a respins-o la același termen pentru motivele expuse în încheiere.

Având în vedere faptul că la termenul din data de 21.09.2007, înainte de disjungere a fost pusă în discuție și legalitatea măsurii arestării preventive a inc., formulându-se o cerere din partea acestuia de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, instanța o va analiza pe aceasta mai întâi.

Astfel, cu privirela măsura arestării preventive a inculpatului zis "",instanța a reținut următoarele.

Prin actul de sesizare, s-a reținut în sarcina acestui inculpat faptul că, în perioada septembrie 2003-mai 2005, împreună cu inculpații, și, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, ce a desfășurat în mod repetat activități privind traficul de persoane, respectiv, prin înșelăciune, le-a recrutat pe părțile vătămate, (minoră de 17 ani), (minoră de 16 ani) și (minoră de 17 ani), le-au cazat în locuințele lor din B și le-au transportat în Italia, în scopul exploatării acestora prin practicarea prostituției, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.2 lit.b pct.12 din Legea nr.39/20003, cu aplic. art.37 lit.b Cod penal, trafic de persoane, prev. de art.12 al.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal, cu aplic. art.37 lit.b Cod penal și trafic de minori, prev. de art.13 al.1, al.3 teza a II-a și al 4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu alic. art.41 al.2 Cod penal și art.13 Cod penal, cu aplic. art.37 lit.b Cod penal, toate cu aplic. art.33 lit.a Cod penal.

Prin încheierea din Camera de Consiliu a Tribunalului București, Secția I Penală, dată în dosarul nr-, s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpaților, și, pe o durată de 29 respectiv 30 de zile, de la data încarcerării, emițându-se mandatele de arestare preventivă nr.165/UP; 164/UP; 163/UP și 162/UP.

Pentru a dispune astfel, judecătorul a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală și art.148 lit. c, h și i Cod procedură penală.

Prin încheierea din data de 16.10.2006, Tribunalul București - Secția I Penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și a menținut starea de arest inculpaților, cu motivarea că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri se mențin și impun privarea în continuare de libertate.

Potrivit disp. art.139 alin.1 Cod procedură penală, măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.

Conform disp. art.136 Cod procedură penală, scopul măsurilor preventive este de a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau a inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei. Potrivit aceluiași articol acest scop se poate realiza prin una din cele patru măsuri preventive prevăzute la alin. 1 cu îndeplinirea condițiilor legale pentru fiecare dintre acestea. Măsura arestării preventive este o stare excepțională, regula fiind starea de libertate. S-a mai arătat că scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, deci tot prin înlăturarea restrângerii libertății persoanei, ceea ce confirmă concluzia că măsura arestării preventive este una excepțională. Pe de altă parte este necesar ca durata acestei măsuri să nu depășească un termen rezonabil prin raportare la circumstanțele concrete ale procedurii.

Verificând, în conformitate cu disp. art.139 alin.1 Cod procedură penală, cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, tribunalul a constatat că temeiurile care au determinat arestarea inițială nu mai impun în continuare privarea inculpatului de libertate, având în vedere că, pe de o parte, cercetarea judecătorească este aproape finalizată, iar pe de altă parte faptul că durata arestării inculpatului nu trebuie să depășească operioadă rezonabilă.

Astfel, instanța a reținut că la data de 28.04.2006, Tribunalul București Secția a I-a Penală a emis mandat de arestare pe numele inculpatului, care a fost pus în executare la data de 18.08.2006, ca urmare a extrădării sale din Italia unde a executat o pedeapsă privativă de libertate pentru aceleași fapte.

Durata arestării preventiveexecutată până în prezent este apreciată de către instanță ca fiind suficientă față de circumstanțele concrete ale cauzei, având în vedere că motivele pentru care au fost acordate ultimele două termene în cauză au fost primirea relațiilor de la Ministerul Justiției, audierea a două părți vătămate care nu vor să se prezinte, deși s-au luat toate măsurile procesuale față de acestea ca și a unui martor care se află în aceeași situație.

Cu privire lapericolul social concretpentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpatul, temei inițial al măsurii arestării preventive care a subzistat pe parcursul procesului penal, instanța a reținut că acesta se raportează la conduita anterioară și ulterioară faptei a inculpatului precum și la modalitățile concrete de comitere a faptei, împrejurări din care să rezulte indicii care să formeze instanței convingerea că, prin lăsarea în libertate a inculpatului, relațiile sociale ocrotite ar fi afectate chiar și numai potențial.

Cercetarea judecătorească a relevat faptul că, prin modalitățile concrete de comitere a faptelor, lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică precum și faptul că scopul măsurii preventive va putea fi atins și prin înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara care este restrictivă de libertate de mișcare și prin obligațiile impuse este aptă să ocrotească relațiile sociale.

De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că, în această etapă procesuală și cu privire la obiectul cererii deduse judecății, nu poate face o analiză a probelor administrate întrucât aceasta ar echivala cu o antepronunțare, motiv pentru care s-a limitat la cele expuse mai sus.

Instanța a mai reținut în plus următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.114¹alin.1 din Legea nr.302/2004 modificată prin Legea nr.224/2006, intrate în vigoare la data de 01.01.2007, o persoană în privința căreia s-a pronunțat o hotărâre definitivă pe teritoriul unui stat membru al nu poate fi urmărită sau judecată pentru aceleași fapte dacă, în caz de condamnare, hotărârea a fost executată, este în curs de executare sau nu mai poate fi executată potrivit legii statului care a pronunțat condamnarea.

Prin sentința nr.557/2005 a Tribunalului din din data de 23.03.2005, definitivă prin respingerea recursului inculpatului de către Curtea de Casație, la data de 13.06.2006, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare și o amendă de 63.000 EURO pentru comiterea infracțiunilor de asigurare a intrării nelegale pe teritoriul statului italian a cinci persoane și în scopul recrutării de persoane destinate prostituției și exploatării sexuale, comise în și alte localități anterior datei de 11.10.2004, a determinat și favorizat practicarea prostituției unor minore, pe care le-au exploatat determinându-le să îi dea sumele de bani obținute din prostituție și desfășurând între timp activitate de control telefonic periodic fie efectuând drumuri cu mașina, comise în și alte localități în perioada anterioară datei de 11.10.2004, și aceleași activități față de o majoră, în aceleași localități și perioadă.

Executarea acestei pedepse a început la data de 11.10.2004, urmând să expire la data de 10.10.2008.

La data de 14.08.2006, s-a constatat existența condițiile de amnistiere a restului de pedeapsă rămas de executat, dispunându-se punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu e arestat în altă cauză.

Prin adresa din data de 30.01.2007, instanța a solicitat Ministerului Justiției, efectuarea procedurii prevăzută de art. 115 din Legea nr. 302/2004 mod. prin Legea nr. 224/2006, în vederea verificării competenței instanței italiene care a pronunțat această sentință.

În același sens, având în vedere lipsa relațiilor solicitate la Ministerul Justiției, s-a dispus efectuarea la data de 27.07.2007 a unei comisii rogatorii cu același obiect în regim de urgență.

Mandatul de arestare preventivă nr. 162/UP/28.04.2006, emis în lipsă pe numele inculpatului a fost pus în executare la data de 18.08.2006, imediat după liberarea acestuia din Italia.

Având în vedere cele de mai sus, constatând că părțile vătămate din procedura urmată în statul italian a vizat, în principiu, aceleași părți vătămate ca cele din prezenta cauză (, și ), iar faptele sunt similare cu cele din prezenta cauză, ținând seama de dispozițiile art.6 din CEDO, referitoare la durata rezonabilă a procedurii astfel cum aceasta a fost definită în jurisprudența instanței europene de la Strasbourg, precum și dispozițiile sus citate din Legea nr.302/2004 mod. prin Legea nr.224/2006, instanța apreciază că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului s-au schimbat pentru considerentele care preced.

Nu în ultimul rând, instanța a constatat că perioada pentru care inculpatului i se reține faptele prin actul de sesizare este septembrie 2003 - mai 2005, or, acesta a fost arestat de autoritățile italiene la data de 11.10.2004, deci cu 7 luni înainte de mai 2005, aspect care poate fi o eroare materială dar care va fi analizat cu ocazia fondului.

În consecință, în baza dispozițiilor art.139 alin.1 Cod procedură penală, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului, arestat în baza nr.162/UP/28.04.2006, emis de Tribunalul București, Secția I Penală cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara. Conform disp. art.145¹alin.2 rap. la art.145 alin.1¹și alin.1²Cod procedură penală, pe durata măsurii preventive, inculpatul va respecta următoarele obligații:

- să se prezinte la instanță ori de câte ori este chemat

- să se prezinte la Secția de Poliție de domiciliu conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat

- să nu își schimbe locuința fără încunoștiințarea instanței

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme

- să nu se apropie de părțile vătămate, și, martorul precum și de membrii familiilor acestora și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

- să nu se afle în locuința părților vătămate menționate mai sus.

Conform disp. art.145 alin.2²Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor impuse, se poate lua față de acesta măsura arestării preventive și va dispune punerea în libertate a acestuia dacă nu este arestat în altă cauză.

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză a constatat următoarea situație de fapt:

În perioada septembrie 2003-mai 2005 inculpatul împreună cu coinculpații -, -, și, a inițiat și constituit un grup infracțional cu scopul de a recruta persoane de sex feminin în vederea practicării prostituției în Italia.

1. Astfel, s-a reținut că în cursul anului 2003 partea vătămată - a fost recrutată, prin înșelăciune, de inculpata - și transportată în Italia pentru a practica prostituția, banii obținuți fiind împărțiți de către inculpații și -.

În momentul în care a fost recrutată inculpata - a spus părții vătămate că va lucra într-o pizzerie din orașul italian, însă odată ajunsă în Italia părții vătămate i s-a adus la cunoștință că va practica prostituția. Inițial aceasta s-a opus, dar fiind supusă agresiunilor fizice și verbale, de către inculpată și de mama acesteia, a cedat și a fost folosită în scopul pentru care a fost adusă în Italia. Ulterior partea vătămată a fost vândută unui cetățean de naționalitate maghiară contra sumei de 1 800 euro.

2. În luna septembrie 2004 partea vătămată - (în vârstă de 17 ani) l-a cunoscut pe inculpatul prin intermediul numitei "", și fiind ademenită sub pretextul de a lucra în clubul pe care îl deținea inculpatul în Italia a părăsit teritoriul României la data de 22.09.2004 în autoturismul aparținând inculpatului cu numărul de înmatriculare B-55- marca Mercedes, fiind însoțită de partea vătămată - și de coinculpatul. De formalitățile necesare pentru obținerea pașaportului s-a ocupat inculpatul împreună cu numitul.

în Italia partea vătămată - a fost cazată într-o locuință închiriată împreună cu cealaltă partea vătămată -, locuință în care se afla numitul "" care avea mai multe fete ce lucrau pentru el.

De asemenea, a fost informată că va trebui să practice prostituția iar banii obținuți îi preda inculpatului, acesta motivând că partea vătămată îi datorează suma de 2500 euro reprezentând suma de bani pe care a plătit-o pentru ea numiților " " și ( 1000 euro) iar diferența de 1 500 euro constă în cheltuielile efectuate cu obținerea pașaportului și transportul în Italia.

Inițial partea vătămată - a refuzat să practice prostituția, însă fiindu-i reținut pașaportul de către inculpat și fiind nevoită să aibă mijloacele necesare pentru subzistență, a acceptat.

Deoarece în nu obținea bani suficienți din practicarea prostituției, atât partea vătămată - cât și partea vătămată - au fost transportate în localitatea, unde au fost depistate de autoritățile judiciare italiene și returnate în România cu cursa aeriană la data de 22.12.2004, iar inculpatul a fost arestat.

3. Tot în cursul lunii septembrie 2004 fost recrutată și partea vătămată de către inculpatul sub pretextul de a lucra în Italia ca femeie de serviciu într-un restaurant din, cu un salariu lunar de 600 euro.

A fost prezentată și inculpatului, care a fost de acord cu angajarea acesteia, și împreună cu inculpatul s-au ocupat de obținerea pașaportului, suportând și cheltuielile necesare deplasării în Italia. Până la obținerea pașaportului această parte vătămată a locuit la domiciliul inculpatului din B, strada - unde se mai aflau și inculpații - și, precum și părțile vătămate - și -.

La data de 23.09.2004 partea vătămată împreună cu inculpații și - au trecut frontiera României prin punctul T cu autoturismul cu numărul de înmatriculare AR-04. iar părțile vătămate -, - și inculpatul la data de 22.09.2004 cu autoturismul acestuia, așa cum s-a precizat mai înainte.

În Italia parții vătămate i-a fost reținut pașaportul de către inculpații și și forțată, prin agresiuni fizice, să se prostitueze, atât la cât și la, banii obținuți fiind luați de către cei doi inculpați.

Partea vătămată a fost ajutată de autoritățile italiene să se întoarcă în țară.

4. În cursul lunii septembrie 2004 partea vătămată - ( în vârstă de 16 ani) l-a cunoscut pe inculpatul zis " Calul ", care i-a propus să lucreze ca damă de companie în Italia.

Aceasta a părăsit teritoriul țării la data de 22.09.2004 împreună cu partea vătămată - și inculpații și în autoturismul cu numărul de înmatriculare B-55- marca Mercedes, prin punctul de trecere a frontierei

în Italia partea vătămată și-a manifestat dorința de a vedea clubul în care va lucra, însă inculpatul i-a adus la cunoștință faptul că fiind minoră emiterea actelor necesită timp, motiv pentru care trebuie să practice prostituția. În acest scop a întreținut relații sexuale cu diferiți clienți atât la cât și la, banii obținuți fiind luați de către inculpatul.

Partea vătămată -, ca și părțile vătămate - și au fost depistate de autoritățile judiciare italiene în timp ce practicau prostituția și ajutate să se întoarcă în țară.

5. În cursul lunii aprilie 2004 partea vătămată OG a fost cumpărată de inculpatul de la numitul " " și ajutată să obțină pașaportul pentru a putea fi transportată în Italia unde a practicat prostituția, banii obținuți fiind împărțiți de către inculpat și concubina sa, inculpata -.

Situația de fapt reținută este dovedită prin următoarele mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal, respectiv: declarația părții vătămate - din cursul urmăririi penale ( în cursul cercetării judecătorești aceasta nu a putut fi găsită și audiată cu toate eforturile rezonabile depuse), proces-verbal de prezentare spre recunoaștere a inculpaților și -, și planșe fotografice; declarațiile părții vătămate -, raport de anchetă socială, proces-verbal de prezentare spre recunoaștere a inculpaților și și planșă fotografică, declarațiile părții vătămate, proces-verbal de prezentare spre recunoaștere a inculpaților și și planșă fotografică, declarațiile părții vătămate -, proces-verbal de prezentare spre recunoaștere a inculpatului și planșă fotografică, declarațiile părții vătămate, proces-verbal de prezentare spre recunoaștere a inculpaților, - și - și planșe fotografice; procese-verbale de verificare în evidențele privind intrările/ieșirile din România ale părților vătămate și ale inculpaților.

De asemenea, situația de fapt reținută s-a coroborat și cu sentința nr.557/23.03.2005 pronunțată de Judecătorul pentru anchete preliminare de pe lângă Tribunalul, Italia, rămasă definitivă la data de 28.10.2005 prin decizia Curții de Apel din 22.09.2005 prin care a fost respinsă ca inadmisibilă calea de atac declarată de către inculpatul.

Astfel, în motivația acestei sentințe s-a constatat prin autoritatea lucrului judecat că inculpatul a săvârșit pe teritoriul statului Italia infracțiunile prevăzute de art.12, alin.3 și 3 ter. Din decretul 286/98; art.110, 600 bis alin.1 și 81 cpv cp și de art.110 cp, 3 nr.4 și 8 din Legea 75/58.

Prin urmare, s-a reținut prin sentința pronunțată de statul italian că inculpatul a condus-o pe numita împreună cu alte două fete românce ( și ) în Italia cu mașina personală marca Mercedes. Acolo aceasta a practicat prostituția pentru numitul, iar celelalte două fete pentru. Cei doi asigurau fetelor cele necesare practicării prostituției, le supravegheau personal sau prin intermediul numitei și le încasau sumele de bani obținute. De asemenea, numita a precizat că inculpatul revenea în România pentru a aduce fete în Italia cu Mercedesul, iar pașaportul său a fost reținut de față de care avea o atitudine de temere, motiv pentru care a practicat prostituția.

Numita a declarat că împreună cu alte două românce ( și ) a fost adusă cu Mercedesul în Italia la data de 17.07.2004 de către zis Calul și. Ea se afla sub protecția lui în timp ce celelalte fete se prostituau pentru.

Tot prin sentința statului italian s-a reținut că partea vătămată - a fost adusă în Italia împreună cu partea vătămată - de către cu mașina sa personală marca Mercedes, unde au fost cazate într-un apartament din localitatea în care se mai aflau două fete ( și ) și un băiat. Încă din prima seară acestea s-au prostituat urmând ca banii să fie luați de către pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare, iar ulterior câștigurile urmau să fie împărțite. Precizează că la data de 24.09.2004 în apartament au sosit încă două fete - una pe nume, cealaltă de etenie rromă și doi băieți, respectiv și. La scurt timp a decis transferul la, unde, și s-au prostituat, în continuare, pentru acesta, fiind supravegheate de către inculpat iar sumele de bani obținute au fost predate lui, identificat în persoana inculpatului.

Părțile vătămate - și în plângerile depuse confirmă cele susținute de către partea vătămată -, descriind modul în care au fost aduse în Italia, locuințele în care au fost cazate, persoanele cu care locuiau și faptul că trebuiau să predea sumele de bani obținute lui.

Instanța nu va examina infracțiunile pentru care inculpații -, -, și au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.74/D/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - deoarece cauza a fost disjunsă numai cu privire la inculpatul formându-se dosarul nr- al Tribunalului București Secția I Penală.

În drept, fapta inculpatului care la intervale scurte de timp a recrutat, transportat și cazat, prin înșelăciune, pe părțile vătămate -, și în Italia, promițându-le că vor fi angajate în diferite servicii, în scopul exploatării sexuale ale acestora întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.37 lit.b Cod Penal, de trafic de persoane.

Fapta aceluiași inculpat de a recruta, transporta și caza prin înșelăciune, la intervale scurte de timp pe părțile vătămate minore - și - în scopul exploatării sexuale ale acestora întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.13 alin.1 și 3 teza a II a și alin.4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.13 cu Cod Penal aplicarea art.37 lit.b Cod Penal, de trafic de persoane.

De asemenea, fapta inculpatului care împreună cu inculpații - și au constituit un grup infracțional în vederea săvârșirii faptelor prevăzute de art.678/2001 constituie infracțiunea prevăzută de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.2 lit.b pct.12 din Legea nr.39/2003.

Cu privire la cererea de revocare a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, instanța a constatat că aceasta nu este întemeiată, întrucât scopul măsurilor preventive, prevăzut de art.136 constă C.P.P. în buna desfășurare a procesului penal și atâta vreme cât procedura penală este în curs de desfășurare nu se poate vorbi de încetarea temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, astfel că o astfel de cerere nu este justificată.

Referitor la cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.37 lit.b în Cod Penal infracțiunea prevăzută de art.329 Cod Penal( pentru partea vătămată ), instanța a constatat că nu este întemeiată întrucât din materialul probator administrat în cauză rezultă fără tăgadă că inculpatul a comis sub aspectul laturii obiective infracțiunea prevăzută de Legea nr.678/2003.

Având în vedere că prin sentința nr.557/23.03.2005 pronunțată de Judecătorul pentru anchete preliminare de pe lângă Tribunalul, Italia inculpatul a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.12, alin.3 și 3 ter. Din decretul 286/98; art.110, 600 bis alin.1 și 81 cpv cp și de art.110 cp, 3 nr.4 și 8 din Legea 75/58 împotriva părților vătămate, și, instanța în temeiul art.10 din Legea nr.302/2004 va recunoaște această sentință și va constata că infracțiunile respective au corespondent în legislația română în legea nr.678/2001 cu referire la infracțiunile prevăzute de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.37 lit.b și Cod Penal de art. 13 alin.1 și 3 teza a II a și alin.4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.13 cu Cod Penal aplicarea art.37 lit.b

Cod Penal

Prin urmare, în baza art.11 pct.2 lit.b raportat C.P.P. la art.10 lit.j a C.P.P. încetat procesul penal împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.37 lit.b Cod Penal(trafic de persoane-împotriva părții vătămate - pct.7 rechizitoriu) și de art.13 alin.1 și 3 teza a II a și alin.4 teza I și ultima teză din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.13 cu Cod Penal aplicarea art.37 lit.b Cod Penal( trafic de minori-împotriva părților vătămate și - pct.2 și 4 rechizitoriu).

De asemenea, a constatat că din pedeapsa aplicată prin sentința nr.557/23.03.2005 pronunțată de Judecătorul pentru anchete preliminare de pe lângă Tribunalul, Italia, inculpatul a fost arestat de la data de 11.10.2004 și până la data de 14.08.2006, când pedeapsa a fost amnistiată prin Legea nr.241/2006 a Statului Italia.

Având în vedere cele expuse, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea care să răspundă scopului acesteia definit prin art.52 În Cod Penal aplicarea pedepsei, instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod Penal, și anume: limitele de pedeapsă fixate în legile speciale pentru infracțiunea de trafic de persoane și de constituire a unui grup organizat, gradul de pericol ridicat al infracțiunilor comise, persoana inculpatului care nu se află la primul conflict cu legea penală (conform fișei de cazier judiciar de la dosar), precum și de atingerea adusă valorilor sociale ocrotite.

Sub acest aspect, instanța a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.2 lit.b pct.12 din Legea nr.39/2003 și de 5 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.c din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.37 lit.b

Cod Penal

Constatând că sunt îndeplinite condițiile concursului de infracțiuni, în baza art.33-art.34 a Cod Penal contopit cele două pedepse cu închisoarea aplicate, astfel încât inculpatul execută pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.

În baza art.71 a Cod Penal interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a și b

Cod Penal

De asemenea, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzută de art.64 alin.1 lit.a și b pe Cod Penal o perioadă de 7 ani, respectiv de 5 ani, potrivit art.53 pct.2 lit.a Cod Penal, urmând ca în baza art.35 alin.3 să Cod Penal se aplice pedeapsa complementară cea mai grea, și anume pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a și b pe Cod Penal o perioadă de 7 ani care va fi executată după executarea pedepsei principale a închisorii, potrivit art.66

Cod Penal

În baza art.88 a Cod Penal dedus perioada arestării preventive de la data de 18.08.2006 la 04.10.2007.

În baza art.14-art.346 cu C.P.P. referire la art.998 și urm. civ. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și va obliga inculpatul la plata echivalentului în lei al sumei de 2000 euro cu titlul de daune morale la cursul BNR de la data plății, către aceasta.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul, criticând soluția ca netemeinică și nelegală și solicitând în principal casarea cu trimiterea spre rejudecare la tribunal în vederea contopirii pedepsei din cauză cu pedeapsa aplicată de Tribunalul din.

În secundar s-a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală.

Curtea, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 371 alin. 2 Cod procedură penală constată că apelul formulat este fondat.

Inculpatul a fost trimis în judecată împreună cu inculpații, și an prin Rechizitoriul 74/D/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT, cauză înregistrată la Tribunalul București - Secția I Penală sub nr. -, dar, în faza de judecată pentru inculpatul cauza a fost disjunsă, formându-se dosarul nr- a Tribunalului București, Secția I Penală.

În dosarul nou format - a Tribunalului București nu au fost însă depuse toate probele necesare soluționării cauzei.

În dosarul de urmărire penală din prezenta cauză, majoritatea actelor (declarații de inculpați, declarații de părți vătămate, declarația martorului, procesele-verbale de intrare-ieșire din țară a inculpatului ) sunt ilizibile, actele depuse reprezentând fotocopii ale actelor efectuate în dosarul nr. -.

În ceea ce privește actele din faza de judecată, deși în motivarea cauzei înregistrate sub nr. - se precizează că în faza de judecată au fost audiați inculpații, părțile vătămată, martorii, declarațiile fiind consemnate și atașate la dosar, în prezenta cauză lipsesc declarațiile martorilor și ale părților vătămate și, nefiind depuse, deși reprezentau, probe esențiale în soluționarea cauzei.

Ca atare instanța de fond s-a pronunțat prin sentința penală nr. 78/30.01.2009, fără a avea la dispoziție întreg materialul probator.

De asemenea cea mai mare parte a sentinței penale reprezintă o reluare a sentinței pronunțate în cauza -.

Din examinarea sentinței penale nr. 78/F/30.01.2008 nu rezultă care sunt faptele reținute de prima instanță în sarcina inculpatului, fiind expusă doar situația de fapt reținută de Parchet în Rechizitoriul nr. 74/D/P/2006 și de asemenea lipsește o analiză a probatoriului din care să rezulte vinovăția inculpatului pentru faptele ce i-au fost reținute în sarcină de Parchet, deși Tribunalul a dispus condamnarea lui.

Sentința 78/F/30.01.2008 este nu doar nemotivată, dar din examinarea dosarului nr- rezultă că instanța la pronunțarea soluției nu a avut la dispoziție întreg materialul probator efectuat în cauză, o parte din actele efectuate în dosarul nr. -, neregăsindu-se în prezentul dosar, cu toate că aveau legătură cu inculpatul.

Deși conform art. 371 Cod procedură penală, apelul are un efect devolutiv și ca atare instanța de apel pronunță o nouă hotărâre în care poate fi reanalizat fondul cauzei, motiv pentru care art. 379 pct. 2 nici nu prevede drept caz expres de desființare a unei hotărâri nemotivarea acesteia, în speță, pronunțarea de către instanța de apel în condițiile în care judecarea fondului nu îndeplinește condițiile unui proces echitabil, ar avea drept efect privarea inculpatului de un grad de jurisdicție.

Instanța de apel poate să suplinească anumite lipsuri ale judecății în primă instanță, dar nu se poate substitui acesteia, realizând o judecată pe care instanța fondului nu a realizat-

De aceea Curtea, în baza art. 379 pct. 2 lit. b va admite apelul, va desființa sentința penală și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 78/.01.2008 a Tribunalului București pronunțată în dosarul nr-, desființează sentința penală și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului București.

Respinge cererea formulată de inculpat de revocare a măsurii obligării de a nu părăsi țara ca nefondată și menține această măsură preventivă.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică azi, 11.02.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

na

Grefier,

Red.

Dact.

3 ex.-7.04.2009

-Secția I Penală

Jud. fond:

Președinte:Cristina Rotaru
Judecători:Cristina Rotaru, Luciana Mera

Vezi şi alte speţe de drept penal: