Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 35/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 35/
Ședința publică din 14 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache judecător
JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu
Grefier: - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul ( fiul lui și, ns. la 14.11.1965), în prezent deținut în Penitenciarul Galați, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001 și art.329 Cod penal, împotriva sentinței penale nr. 123/12.05.2008, pronunțată de Tribunalul Brăila, în dosarul nr-.
Se constată că dezbaterea apelului a avut loc la data de 6 2008, când s-au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de pentru deliberare, a amânat pronunțarea în cauză la data de 14 2008, după care:
CURTEA
Asupra apelului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.123/12.05.2008 a Tribunalului Brăilaa fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II și b, e Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001; la o pedeapsă de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II, b, e Cod penal pe o durată de 3 ani; la o pedeapsă de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II, b, e Cod penal pe o durată de 3 ani pentru infracțiunea prev. de art.12 alin.1, de Legea 678/2001.
În baza art. 33 lit a - 34 lit b și art. 35 Cod penal s- dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare pedeapsă complementară prev. de art. 64 lit a teza a II, b, Codul penal pe o durată de 3 ani.
S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 28.11.2007 la zi.
S-a confiscat de la inculpat în folosul statului suma de 24.500 Euro, în echivalentul lei la data executării.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
"În perioada 2000-2004 victima majoră -, care participă în procesul penal în calitate de martor, a lucrat la magazinul alimentar proprietatea inculpatului. Victima a fost cazată în apartamentul deținut de inculpat și de soția sa și a fost în relații apropiate cu familia deoarece victima este verișoara soției inculpatului pe nume.
La începutul anului 2004 veniturile obținute din administrarea chioșcului de către inculpat au scăzut considerabil, astfel că, martora - nu a mai fost retribuită.
În primăvara anului 2004, inculpatul i-a propus martorei - să o ajute să plece în Spania și să se angajeze ca menajeră sau "baby-sitter".
Pentru aoc onvinge, inculpatul a asigurat-o pe martoră că va munci și el în Spania, iar din câștigurile realizate de el îi va plăti martorei salariile restante din România.
Inculpatul a achitat taxele pentru eliberarea pașaportului pentru martoră, iar la data de 26 mai 2004 cei doi au părăsit România împreună prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac ajungând inițial în și apoi în provincia Palma de ( conform proceselor - verbale de verificare în baza de date intrări-ieșiri pentru martoră și inculpat).
În momentul plecării din țară, inculpatul i-a cerut martorei pașaportul, motivând că la el acest act este în siguranță.
Imediat după ce au ajuns în provincia Palma de, inculpatul i-a comunicat martorei că singura posibilitate de a câștiga bani era să se prostitueze la un club.
Inițial, martora a refuzat să se prostitueze însă inculpatul a amenințat-o că o va abandona pe străzi în Spania.
Datorită faptului că se afla într-o țară străină a cărei limbă nu o cunoștea, nu avea pașaport asupra sa ca să se poată legitima în fața autorităților și nici bani cu care să se întoarcă în România, martora - a fost nevoită să accepte să practice prostituția în beneficiul inculpatului.
Astfel, inculpatul a reușit să creeze acea stare de dependență totală a martorei față de el, vulnerabilitatea ei față de lege(pe care martora a fost obligată să o conștientizeze) constituind un element cheie în exploatarea victimei.
Inculpatul a condus-o pe martoră la clubul " " din provincia Palma de și aceasta a practicat prostituția la acest club de 6 luni de zile.
În primele 3 luni de zile, inculpatul a locuit împreună cu martora într-un apartament închiriat de el și i-a luat toți banii obținuți din practicarea prostituției. De fiecare dată când lua banii, inculpatul pretexta că are datorii mari în B și că magazinul său va da faliment. Inculpatul nu a realizat venituri proprii cât a stat în Spania, singura sa sursă de venit fiind banii obținuți de către martoră prin practicarea prostituției. Inculpatul a trimis acesti bani în țară soției sale prin sistemul de transfer bancar " ".
mediu realizat zilnic de martora - era de 200 de euro.
La data de 22 august 2004, inculpatul s-a întors în România, dar i-a solicitat martorei - să-i trimită banii câștigați din practicarea prostituției în țară, tot prin serviciul " ". Astfel, începând cu data de 24 august 2004, martora a început să-i trimită inculpatului sume cuprinse între 200 și 300 de euro la intervale de cuprinse între 2 și 6 zile.
Inculpatul a revenit în Spania la data de 15 septembrie 2004 și a continuat să-și însușească de la martoră toți banii obținuți prin practicarea prostituției. Începând cu data de 20 septembrie 2004 inculpatul a reluat folosirea sistemelor de transfer de bani trimițând banii soției sale.
Martora a acceptat toată această stare de fapt de aproximativ 6 luni de zile, gândindu-se că avea și ea, la rândul ei, o obligație față de inculpat pentru că acesta o cazase în locuința sa din România pe perioada cât fusese angajată la magazinul său.
Până la urmă însă, acesta și-a dat seama că, de fapt inculpatul nu a urmărit decât să câștige cât mai mulți bani de pe urma ei, exploatând-o sexual.
Deși martora a încercat să scape de sub supravegherea inculpatului fugind și cazându-se la hotelul "" din provincia Palma de, acesta a reușit să o găsească și i-a cerut bani, de această dată sub pretextul că nu avea să mănânce și nu avea cu se să se întrețină.
În toamna anului 2005, învinuitul, i-a propus martorei să meargă în Spania pentru a practica prostituția. Inculpatul i-a promis că îi va face cunoștință cu vărul său "", din municipiul B, iar acesta din urmă o va sprijini material să ajungă în Spania și îi va facilita intrarea la un club unde să practice prostituția.
Totodată, învinuitul i-a sugerat martorei să o convingă și pe prietena sa minoră, să vină în Spania pentru a practica prostituția.
În aceiași perioadă, martora i-a comunicat prietenei sale, martora, propunerea făcută de învinuitul, aducându-i la cunoștință toate detaliile.
Având situații familiale deosebite și influențate de promisiunea că vor reuși să câștige sume de bani însemnate, cele două martore au acceptat propunerea învinuitului.
Imediat după ce a obținut acordul celor două martore, învinuitul l-a contactat pe vărul său "" - identificat ca fiind inculpatul și s-au hotărât să se întâlnească cu cele două martore.
În cursul lunii octombrie 2005, inculpatul, învinuitul și cele două martore s-au întâlnit într-un restaurant din localitatea F, județul
Cu această ocazie, inculpatul le-a promis celor două martore că le va achita taxele pentru eliberarea pașapoartelor, biletele de transport în Spania, le va caza în sa din provincia Palma de.În această provincie martorele urmau să fie așteptate de "", persoană despre care inculpatul a afirmat că este nepoata sa.
Numita "" a fost identificată ca fiind martora -.
În schimbul acestor servicii și a sumei de 4 milioane lei, pe care inculpatul a dat-o celor două tinere pentru obținerea pașapoartelor, acesta le-a cerut ca după ce vor ajunge la destinație și vor începe să obțină bani, să îi restituie câte 500 de euro fiecare.
Întrucât pentru plecarea din țară a celor două minore era necesar consimțământul părinților, inculpatul le-a sugerat acestora să-și mintă părinții și să le spună că au găsit într-un ziar un anunț publicitar prin care erau căutate persoane care să acorde îngrijire unor copii în Spania. Acesta le-a mai spus să comunice părinților că în anunț era scris și un număr de telefon de contact, numărul de telefon respectiv fiind cel al inculpatului.
Mama minorei, respectiv martora, i-a telefonat inculpatului și s-a întâlnit cu acesta în municipiul
Inculpatul a asigurat-o pe martora că cele două fete nu vor păți nimic și că el le va ajuta să se angajeze ca "-sitter".
În aceste condiții, atât martora cât și martora ( mama minorei ) și-au dat consimțământul pentru plecarea fiicelor lor în străinătate.
La data de 25 2005, cele două minore însoțite de mamele lor și-au ridicat pașapoartele, activitate supravegheată discret de către învinuitul, conform înțelegerii cu vărul său.
Pentru a se asigura că cele două minore nu vor reveni asupra deciziei de a pleca în Spania, inculpatul s-a oferit să le găzduiască pe cele două minore la domiciliul său situat în municipiul B, până la plecarea în Spania.
În cursul lunii decembrie 2005, cele două minore au locuit o perioadă scurtă de la domiciliul inculpatului. Acesta a hotărât să plece inițial în Spania doar minora, motivând că aceasta pare mai matură și nu va avea probleme la înscrierea la club unde nu erau primite persoanele minore. Convenția a fost ca în momentul în care martora va începe să obțină bani din practicarea prostituției, va trimite bani în țară inculpatului pentru achiziționarea unui bilet de transport în Spania pentru martora.
La data de 14 decembrie 2005, martora a părăsit țara prin Punctul de Trecere a Frontierei, ajungând în provincia Palma de unde a fost așteptată, conform înțelegerii avute cu inculpatul, de către martora -.
- a cazat-o pe martora în apartamentul său, iar a doua zi a condus-o la clubul "".
de aproximativ trei săptămâni, martora s-a prostituat la acest club câștigând zilnic 60 de euro din care plătea taxa de club de 12 euro. Toți banii câștigați de martoră erau destinați inculpatului, în contul datoriei de 500 Euro. Inculpatul i-a telefonat martorei pentru aod etermina să câștige mai mulți bani.
În perioada cât s-a aflat în Spania, martora a contactat-o telefonic pe martora și i-a relatat acesteia adevăratele condiții de muncă ca prostituată.
Imediat martora a anunțat-o pe mama sa, iar aceasta a luat-o de la domiciliul inculpatului și a dus-o acasă.
La data de 12 ianuarie 2006 martora a fost depistată de către autoritățile spaniole practicând prostituția în clubul "". Minora a fost audiată cu privire la circumstanțele în care a ajuns să practice prostituția în Spania și a fost apoi internată într-un centru pentru minori, fiind returnată în România la data de 24 februarie 2006.
În cursul anului 2006 victima -, l-a cunoscut în cadrul relațiilor de serviciu pe inculpatul.
Cunoscând că martora realiza venituri mici, inculpatul i-a propus acesteia să o ajute să-și găsească un loc de muncă în Spania ca ospătar într-un bar în care inculpatul a susținut că lucrează ca electrician.
Pentru aoc onvinge, inculpatul i-a precizat martorei că salariul pe care urma să-l câștige în Spania va fi de 1.200 euro lunar.
inculpatului nu i-au trezit suspiciuni martorei mai ales că părinții ei fuseseră anterior colegi de serviciu cu inculpatul, așa că acesta a așteptat să plece în Spania și cu resurse proprii și-a achitat taxele pentru eliberarea pașaportului.
Pentru plata transportului în Spania, martora a împrumutat de la inculpat suma de 400 euro, cu condiția ca în Spania martora să îi restituie suma împrumutată plus un comision de 200 de euro pentru "eforturile depuse de acesta".
La data de 25 februarie 2006, inculpatul împreună cu martora - au părăsit țara prin Punctul de trecere a frontierei.
În momentul plecării din țară, inculpatul i-a cerut martorei pașaportul și cartea de identitate, motivând că la el aceste acte sunt în siguranță și, totodată, au convenit ca banii obținuți de martoră în Spania să fie trimiși în țară odată cu banii inculpatului, pe numele soției acestuia, pentru a plăti un singur comision.
Martora și inculpatul au ajuns în localitatea de la locuind într-un apartament închiriat de inculpat.
Inculpatul a obligat-o pe martoră să întrețină relații sexuale cu el, motivând că "el trebuie să fie primul" dar fără a face alte precizări.
A doua zi martora a fost condusă la clubul "" iar inculpatul i-a precizat că altă modalitate de a câștiga bani nu există. Din acel moment inculpatul și-a schimbat atitudinea, devenind violent și i-a pretins martorei să-i restituie 1.500 de euro față de 600 euro cât ceruse în România.
Abia atunci martora și-a dat seama ce a vrut să spună inculpatul când a afirmat că "el trebuie să fie primul".
de 5 zile martora a refuzat să practice prostituția.
Având în vedere că martora se afla într-o țară străină a cărei limbă nu o cunoștea, neavând nici un și nici acte de identitate asupra sa, fiind dependentă de inculpat, aceasta a fost nevoită să accepte să practice prostituția în beneficiul acestuia.
Astfel, aceasta s-a prostituat de două săptămâni în clubul "", fiind apoi mutată de inculpat în clubul " Tico" unde a "lucrat" de două săptămâni.
mediu zilnic al martorei era de 150 euro, bani care au fost luați în totalitate de inculpat în contul datoriei pe care martora o avea către acesta și pentru achitarea cheltuielilor de cazare.
Deși inculpatul a continuat să o amenințe, martora - a refuzat să mai continue să practice prostituția. Inculpatul a refuzat să-i permită martorei să ia legătura cu familia sa, însă acesta a reușit să o sume pe mama sa de la telefon public din club și să-i comunice ce i s-a întâmplat în Spania.
Presat de telefoanele pe care inculpatul le-a primit din țară de la mama și fratele martorei, la care s-au adăugat amenințările repetate ale acesteia că îl va denunța autorităților judiciare din Spania, inculpatul i-a restituit martorei pașaportul și i-a dat suma de 100 euro.
Cu suma de 100 euro dată de inculpat la care s-a adăugat suma de 40 euro primită de la o persoană căreia i s-a făcut milă de martoră, aceasta și-a cumpărat biletul pentru întoarcerea în România.
La data de 8 aprilie 2006, martora a revenit în țară. Inculpatul i-a reținut, însă, cartea de identitate, condiționând restituirea actului de identitate de plata datoriei de 1.500 euro.
După revenirea în țară, martora nu a mai fost contactată de inculpat, și a fost nevoită să solicite eliberarea unui nou act de identitate.
În perioada de o lună de zile cât martora a fost obligată să practice prostituția, a câștigat circa 4500 euro, bani care au fost însușiți de inculpatul ".
Starea de fapt reținută în rechizitoriu după efectuarea cercetării judecătorești rămâne aceeași, inculpatul și două din victimele ce au putut fi audiate încercând să dea faptelor o altă față, în scopul atenuării răspunderii penale a celui dintâi.
Inculpatul a negat comiterea faptelor reținute în sarcina a, susținând că deplasarea victimei - în Spania a făcut-o în scopul ca aceasta să muncească și ar fi muncit la o spălătorie, iar el ca electrician la un complex hotelier nefiind în măsură să precizeze care anume, denumire, sediu etc.
Inculpatul a negat și că ar fi primit sume de bani de la -, deși aceasta pe lângă ce i-a înmânat personal i-a trimis și prin Serviciul " " existând în acest sens lista tranzacțiilor bancare.
A negat și că ar cunoaște pe martora minoră pe care a găzduit-o la locuința sa până a reușit să-i procure bilet de transport și pentru care a vorbit cu - s-o găzduiască și să o inițieze în practicarea prostituției.
A negat și exploatarea sexuală a martorei - deși probele sunt evidente că i-a facilitat deplasarea, că a supus-o unui tratament de natură să o constrângă a se prostitua și că îi lua banii obținuți din această activitate.
Martora - și-a menținut declarațiile date la urmărirea penală însă le-a dat faptelor o altă interpretare ori semnificație de natură să înlăture acuzația de trafic de persoane față de inculpat.
Ea a recunoscut că a fost ajutată de inculpat să obțină pașaportul, că a practicat prostituția și din sumele obținute îi dădea lui, că a primit-o și găzduit-o pe minora, care și ea practica prostituția și că a și fost condamnată pentru relația și ajutorul dat minorei în acest sens.
A recunoscut trimiterea de bani în țară inculpatului, dat a susținut că erau destinați mamei sale fără a preciza de câte ori, ce sume și dacă inculpatul i-a remis mamei care locuiește de altfel în județul
Martora minoră și-a menținut în parte declarațiile date la urmărirea penală în legătură cu înțelegerea inițială a sa și a martorei cu inculpatul în sensul deplasării în Spania, dar a negat că aceasta viza practicarea prostituției, aspect care este contrazis chiar de conduita martorei care pentru a ascunde scopul exact al deplasării a inventat existența anunțului din ziar; numărul de telefon al persoanei de contact etc.
În declarația dată la instanța de judecată, a fost constantă în susțineri martora - care a fost constrânsă de inculpat să se prostitueze, să-i predea sumele obținute și care la intervenția familiei a reușit să plece din Spania deși inculpatul i-a reținut actul de identitate.
Instanța, datorită neprezentării martorei, fiind plecată în străinătate nu a putut să o audiere și a procedat în conformitate cu prevederile art.327 al.3 pr.pen. dând citire în ședință publică declarațiilor acesteia date la urmărirea penală.
Față de întreg materialul probator administrat în cauză, atât la urmărirea penală cât și la cercetarea judecătorească, instanța va reține ca situație de fapt că în cursul anului 2004, inculpatul prin inducere în eroare și ajutorul dat, a deplasat-o pe martora majoră - în Spania, pe care a exploatat-o sexual prin obligarea la practicarea prostituției, folosindu-se de amenințări, violențe și primind de la aceasta sumele încasate din prostituție, faptă care în drept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art.12 al.1 din Legea nr. 678/2001.
Instanța reține și că, în baza unei singure rezoluții infracționale, în mod repetat inculpatul, în luna octombrie 2005 îndemnat pe minorele și să practice prostituția, privind sume de bani de pe urma practicării prostituției de către, faptele acestuia îndeplinind elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 al.1 și al.3 pen. cu aplic. art. 41 al.2 pen.
De asemenea, instanța a reținut ca stare de fapt și că în perioada februarie - aprilie 2006 inculpatul prin inducere în eroare a racolat-o pe martora -, a ajutat-o să se deplaseze în Spania și a exploatat-o sexual prin obligarea la practicarea prostituției folosind amenințări și violențe și însușindu-și sumele obținute de martoră.
În drept, fapta inculpatului descrisă mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 al.1 din Legea 678/2001.
Cele trei fapte au fost săvârșite de către inculpat înainte să fie condamnat definitiv pentru vreuna din ele, prin rezoluții infracționale distincte de unde rezultă că se află în concurs real de infracțiuni fiindu-le aplicabile și prevederile art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal.
Faptele săvârșite de inculpat au fost dovedite cu mijloacele de probă administrate în ambele faze ale procesului penal, precum declarațiile victimelor care nu au dorit să participe la proces ca părți vătămate; declarațiile părinților victimelor; procesele verbale de verificare la Poliția de Frontieră a intrărilor și ieșirilor din țară; proceselor verbale de recunoaștere din grup de către victime a inculpatului; înscrisul olograf ridicat cu ocazia percheziției de la domiciliul inculpatului conținând expresii folosite de prostituate și clienți în stabilirea relației specifice de practicare a raporturilor sexuale plătite; declarațiile martorilor și ale inculpatului.
Faptele au fost dovedite și constituind infracțiunile menționate mai sus, instanța a angajat răspunderea penală a inculpatului prin aplicarea unor pedepse la a căror individualizare va ține seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 al.1 Cod penal respectiv de dispozițiile generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială precum și de limitele de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare a legii speciale; de gradul de pericol al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În baza elementelor de individualizare expuse, instanța va observa că prin faptele sale inculpatul a adus atingere relațiilor sociale privind conviețuirea socială dar și a libertății persoanei inclusiv a celei sexuale.
Referitor la persoana inculpatului instanța va reține că acesta are antecedente penale minore fără a fi recidivist.
Pe parcursul procesului penal a avut atitudinea constantă de nerecunoaștere a faptelor comise.
În baza elementelor de individualizare și a circumstanțelor personale instanța va aplica inculpatului o pedeapsă în limitele textelor de incriminare și va aprecia că scopul pedepsei se poate realiza numai cu privare de libertate.
În baza art. 71 din Codul Penal va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a, litera și lit e din Codul penal apreciind că faptele săvârșite îl fac nedemn de a exercita aceste drepturi electorale și respectiv acela de a fi tutore.
În baza art. 350 Cod procedură penală și art. 88 Cod procedură penală va menține starea de arest a inculpatului și se va deduce din pedeapsa aplicata timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 28 2007 la zi ( 12 mai 2008).
Din punct de vedere al laturii civile instanța a reținut că victimele nu au dorit să participe la procesul penal ca părți vătămate și nu s-au constituit astfel părți civile.
Sumele primite de către inculpat de la victime urmare practicării prostituției sunt supuse confiscării în temeiul legii speciale, art. 19 al.1 din Legea 678/2001 dar și a dispozițiilor cadru din Codul Penal respectiv art. 118 lit
Instanța a arătat că va dispune în total, confiscarea de la inculpat a sumei de 24.500 euro obținută prin exploatarea sexuală a victimelor -, 20.000 euro(6 luni câte 3000 Euro și o lună 2000 Euro) și - 4.500 euro( câte 150 euro pe zi, de peste o lună).
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, criticând-o pe motive pe motive de nelegalitate.
Inculpatul, prin avocat ales, a solicitat achitarea pentru infracțiunea de proxenetism conf.art.11 pct.2 lit. a în ref. la art. 10 lit. a Cod pr. penală.
De asemenea, conf.art.11 pct. 2 lit.a în ref. la art.10 lit.a Cod pr.penală, a solicitat achitarea pentru infracțiunea de trafic de persoane, vizând-o pe martora -.
Cu privire la infracțiunea de trafic de persoane asupra victimei -, inculpatul a solicitat să se constate că există un dubiu, întrucât aceasta este rudă cu soția sa, el încercând doar să o ajute să plece în Spania și să își găsească un loc de muncă.
În concluzie, inculpatul a solicitat să se constate că nu se face vinovat nici de comiterea acestei infracțiuni, iar în subsidiar, în condițiile în care se va reține vinovăția sa, a susținut că pedeapsa de 3 ani închisoare este prea mare.
De asemenea, față de celelalte două infracțiuni arătate mai sus, cu privire la care s-a solicitat achitarea, inculpatul a solicitat în subsidiar reducerea pedepselor.
Cu privire la executarea pedepsei, inculpatul a solicitat ca în condițiile în care aceasta va fi redusă, să se dispună executarea la locul de muncă.
A mai arătat inculpatul că nu se justifică confiscarea sumei de 24.500 euro.A susținut că acele sume au fost trimise soției, nefiind primite de la nici una din martore, iar banii trimiși de martora - erau destinate mamei acesteia.
Apelul este nefondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de apel, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, se constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Considerăm că instanța de fond a reținut corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptelor și vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii cu intenție a celor trei infracțiuni reținute în sarcina sa.
1. Cu privire la prima infracțiune de trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001, se reține ca situație de fapt împrejurarea că în cursul anului 2004, inculpatul, prin inducere în eroare, a asigurat transportul în Spania, precum și cazarea martorei -, pe care a exploatat-o sexual, obligând-o la practicarea prostituției prin folosirea de amenințări și violențe.
Inculpatul a negat comiterea acestei infracțiuni, susținând că a ajutat-o pe martoră să meargă în Spania pentru a lucra la o spălătorie, negând primirea unor anumite sume de bani de la aceasta.
Audiată cu ocazia soluționării cauzei în fond, martora - a menținut în parte declarațiile date în faza urmăririi penale, însă a încercat să minimalizeze activitatea infracțională a inculpatului.
Astfel, cu ocazia audierii la termenul din 22.01.2008 ( deși nu fusese citată, întrucât la acea dată era stabilit doar un termen intermediar ), martora - a recunoscut că a fost ajutată de inculpat să ajungă în Spania și a practicat prostituția, iar împreună cu ea a locuit o anumită perioadă de și martora minoră.
A mai susținut martora că i-a dat inculpatului anumite sume de bani din dorința de a-l ajuta, întrucât se simțea obligată față de acesta și familia lui, deoarece a locuit la acesta o anumită perioadă de.
Contradicțiile existente între declarațiile inculpatului și ale martorei ( rudă cu soția inculpatului), date în fața instanței, conduc la concluzia nesincerității acestora.
Astfel, așa cum a reținut și instanța de fond, considerăm că declarațiile martorei date în faza urmăririi penale, coroborate cu restul materialului probator, confirmă vinovăția inculpatului.
În acest sens, considerăm că infracțiunea prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 ( vizând-o pe martora -), există în materialitatea ei și a fost comisă cu vinovăție de inculpat, motiv pentru care nu se impune achitarea acestuia conf. art. 11 pct.2 lit. a în ref. la art.10 lit.a Cod pr. penală ( așa cum s-a solicitat) și nici în baza vreunui alt temei reglementat de art.10 Cod pr. penală.
2. Sub aspectul infracțiunii prev. de art.329 alin.1 și 3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal, considerăm că în mod corect instanța de fond a reținut că inculpatul, în luna octombrie 2005 îndemnat pe martorele minore și să practice prostituția și a primit pe parcursul desfășurării activității infracționale sume de bani de la martora.
Contrar susținerilor inculpatului, considerăm că probele administrate în cauză confirmă împrejurarea că acesta se face vinovat de comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa.
Deși inculpatul a negat împrejurarea că le-ar cunoaște pe martorele și, probatoriile administrate în cauză infirmă susținerile acestuia.
Astfel:
Martora - a susținut că inculpatul a trimis-o pe martora, solicitându-i să o primească o anumită perioadă de în apartamentul în care locuia în Spania.
Martora a susținut că atât ea, cât și martora au fost ajutate de inculpat să-și procure pașaport și le-a promis că le va ajuta și să se deplaseze în Spania, pentru a-și găsi de lucru.( Cu privire la acest aspect, în faza cercetării judecătorești martora a încercat să dea o tentă de legalitate scopului deplasării în Spania). Cu ocazia audierii în faza urmăririi penale,martora a susținut că " inculpatul le-a spus că, dacă sunt hotărâte să meargă să practice prostituția în Spania, el le va da bani pentru achitarea taxelor de eliberare a pașapoartelor, a biletelor de transport în Spania, a cazării în casa lui din Palma de ".
A mai susținut martora că inculpatul le-a adus la cunoștință că în acea localitate vor fi așteptați de "" ( verișoara lui), care practică de mai mult prostituția într-un club.
Or, dacă susținerile inculpatului - în sensul că nu le cunoaște pe martore - ar fi reale, ar fi imposibil ca martora să cunoască atâtea amănunte cu privire la activitatea infracțională a acestuia.
Martora - audiată în faza de urmărire penală, a precizat că a plecat în Spania cu ajutorul inculpatului, locuind un cu martora -, și banii obținuți din practicarea prostituției i-a trimis inculpatului.
De asemenea declarațiile date de martoră în fața autorităților judiciare spaniole, confirmă vinovăția inculpatului.
Inculpatul a susținut că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de proxenetism,întrucât nu le-a racolat pe cele două martore.
Trebuie făcută precizarea că în sarcina inculpatului nici nu s-a reținut modalitatea racolării celor două martore minore, ci îndemnul practicării prostituției de către acestea, precum și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către martora.
Tot inculpatul a fost cel care le-a ajutat pe cele două martore să-și inducă în eroare părinții, cu privire la activitatea pe care o vor desfășura în Spania. Astfel, le-a sugerat acestora să precizeze părinților că în Spania se vor ocupa de îngrijirea unor copii, că au găsit un anunț în ziar referitor la acest aspect, că la acel anunț apărea și un număr de telefon, număr ce în final s- a stabilit că aparținea inculpatului.
De asemenea, martorele au fost cazate un anumit la domiciliul inculpatului. După plecarea martorei, martora a rămas la domiciliul inculpatului, însă după ce a aflat amănunte legate de desfășurarea activității de prostituție de la, aceasta și-a anunțat mama și a plecat acasă.
Față de cele de mai sus, considerăm că fapta de proxenetism prev. de art.329 alin.1,3 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal există în materialitatea sa și a fost comisă cu vinovăție de inculpat, motiv pentru care nu se poate dispune achitarea acestuia conform art. 11 pct. 2 lit. a în ref. la art.10 lit. a Cod pr. penală.
3.Cu privire la a treia infracțiune s-a reținut ca situație de fapt, împrejurarea că în perioada februarie - aprilie 2006 inculpatul prin inducere în eroare a racolat-o pe martora -, i-a asigurat transportul în Spania, a cazat-o și a exploatat-o sexual prin obligarea la practicarea prostituției folosind amenințări și violențe.
Martora - a declarat în mod constant, pe parcursul procesului penal, că a fost constrânsă de inculpat să practice prostituția și să-i predea sumele de bani obținute din această activitate, și doar la intervenția membrilor familiei a reușit să plece din Spania.
Apărările inculpatului, în sensul că martora - nu putea practica prostituția întrucât avea 100 kg și 30 de ani, "iar prostituția nu poate fi practicată de oricine", nu pot fi primite.
Victimele exploatării sexuale nu trebuie să îndeplinească un anumit tipar și nu există un anumit standard vizând vârsta, greutatea sau înălțimea.
Considerăm că probele administrate în cauză confirmă împrejurarea că fapta de trafic de persoane ( referitoare la martora - ) există în materialitatea ei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 12 alin.12 din Legea nr.678/2001 și a fost comisă cu vinovăție de inculpat, sub forma intenției directe, motiv pentru care nu se poate dispune achitarea acestuia conform art.10 lit.a Cod pr.penală și nici în baza altui temei reglementat de disp.art.10 Cod pr.penală.
Cu privire la declarația dată de martora cu ocazia soluționării cauzei în apel, considerăm că aceasta nu poate servi la aflarea adevărului.
Considerăm astfel, drept subiectivă declarația martorei, având în vedere împrejurarea că aceasta este soția inculpatului.
Mai mult, așa cum a susținut martora în partea finală a declarației, aceasta a fost prezentă în sala de judecată la termenele de la instanța de fond când au fost audiați inculpatul și ceilalți martori, percepând nemijlocit aspectele menționate în declarațiile acestora și interpretându-le subiectiv în favoarea inculpatului.
Or, având în vedere disp.art.86 alin.3 Cod pr.penală, conform cărora la ascultarea martorului se aplică în mod corespunzător disp.art.71-74, văzând și disp.art.71 Cod pr.penală conform cărora fiecare martor este ascultat separat, considerăm că participarea nemijlocită a martorei în sala de judecată, cu ocazia audierii celorlalți martori, conduc la încălcarea dispozițiilor legale mai sus arătate, cu consecința înlăturării declarației acesteia.
Față de cele arătate mai sus, considerăm că în mod corect instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru cele trei infracțiuni reținute în sarcina sa.
Având în vedere disp.art.72 Cod penal, considerăm că pedepsele aplicate inculpatului sunt legale și temeinice, reprezentând minimul special prevăzut de lege.
Reținerea de circumstanțe atenuante nu reprezintă o obligativitate pentru instanța de judecată, ci aplicarea disp.art.74 Cod penal se realizează prin raportare la celelalte criterii generale de individualizare a răspunderii penale prev. de art.72 Cod penal.
În speță, față de gravitatea infracțiunilor comise, față de modalitățile și împrejurările săvârșirii - așa cum s-a arătat mai sus -, față de persoana și atitudinea inculpatului manifestată pe parcursul procesului penal, în sensul negării întregii activități infracționale, considerăm că nu pot fi reținute în favoarea acestuia prevederile art. 74 Cod penal.
Mai, cu ocazia contopirii celor trei pedepse principale cu închisoarea, instanța de fond a manifestat clemență față de inculpat, stabilind ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, fără aplicarea unui spor.
Având în vedere cele arătate mai sus, văzând și disp.art.52 Cod penal, considerăm că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins față de inculpat doar prin executarea efectivă a pedepsei în regim de detenție.
Având în vedere probele administrate în cauză, considerăm ca fiind legală și temeinică dispoziția instanței de fond vizând confiscarea de la inculpat a sumelor de bani primite de la martorele exploatate sexual.
Față de cele de mai sus, se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Întrucât inculpatul a fost cercetat și judecat în stare de arest, față de soluția pronunțată pe fondul cauzei, având în vedere și împrejurarea că față de acesta se mențin și în prezent temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, respectiv disp.art.148 lit.f Cod pr.penală, urmează ca în conformitate cu disp.art.383 alin.11Cod pr. penală și art.350 Cod pr. penală, să se mențină starea de arest.
Conform art. 383 alin.2 Cod pr.penală se va deduce din pedeapsă durata arestării preventive de la 28.11.2007 la zi.
Conform art.192 alin.2 Cod pr.penală va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul (zis "", fiul lui și, născut la data de 14.11.1965 în comuna Jirlău, județ B, cetățenia română, studii 12 clase, căsătorit, ocupația-electrician la SC " " SRL, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în B,-, -.4, scara 5, etaj 1,.183, județul B, fără antecedente penale, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ), împotriva sentinței penale 123 din 12.05.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
În baza disp.art.383 alin 11Cod procedură penală și art.350 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului.
În baza disp.art.383 alin 2 Cod procedură penală deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 28.11.2007 la zi.
În baza disp. art. 192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul inculpat.
Pronunțată în ședință publică azi 14.11.2008.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
Red.dec.jud./27.11.2008
Jud.fond
Tehnored. /3 ex./27 2008
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu
