Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 62/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea 678/2001 - art.12 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 62
Ședința publică de la 23 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Mugurel Șelea judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Liana Balaci
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror.
.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin încheierile de ședință din datele de 11 aprilie 2008, respectiv 18 aprilie 2008, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta decizie penală, având ca obiect apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ și inculpații și, împotriva sentinței penale nr. 439 din 03 octombrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL DOLJ în dosarul cu nr-.
CURTEA:
Asupra apelului de față:
Prin sentința penală nr. 439 din 03 octombrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL DOLJ în dosarul cu nr-, s-a dispus, în baza art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Lg.678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 pen. art. 74 pen. și art. 76 lit. b cp. condamnarea inculpatului - fiul lui și, născut la data de 05.11.1968 în C, jud.D, cu domiciliul în C, str. -, -.1,.175, jud. D, concubinaj, 3 copii minori, studii 10 clase, fără ocupație, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale - la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b
Cod PenalÎn baza art. 1 alin. 1 din OUG 112/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 cp. art. 74 cp. și art. 76 lit. e Cod Penal, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art. 2 alin. 1 din OUG 112/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 pen, art. 74 cp. și art. 76 lit. d Cp. condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, iar conform art. 33 lit. a și Cod Penal art. 34 lit. b pen.s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b pen.
În baza art. 861alin. 2 pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata termenului de încercare de 6 ani compus din durata pedepsei aplicate, la care se adaugă un interval de timp de 3 ani fixat de instanță.
A fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art.863alin. 1 pen. cu mențiunea de a se prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ și i s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 864pen.
În baza art. 88 pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestului preventiv de la 05.11.2005 la 15.09.2006.
În baza art. 12 al. 1 și 2 lit. a din Lg. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 pen. art. 74 pen. și art. 76 lit. b pen. s-a dispus, condamnarea inculpatei - fiica lui și, născută la 26.03.1968 în localitatea, județul D, cu domiciliul în localitatea, jud. D, concubinaj, 3 copii minori, 10 clase, fără ocupație, fără antecedente penale - la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b
Cod PenalÎn baza art. 1 alin. 1 din OUG 112/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 cp. art. 74 cp. și art. 76 lit. e Cp. s-a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 2 luni închisoare, iar în baza art. 2 alin. 1 din OUG 112/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 pen, art. 74 cp. și art. 76 lit. d Cp. condamnarea aceleiași inculpate la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a și Cod Penal art. 34 lit. b pen. s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b pen. iar în baza art. 861alin. 2 pen. suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate acesteia, durata termenului de încercare de 6 ani compus din durata pedepsei aplicate, la care se adaugă un interval de timp de 3 ani fixat de instanță.
A fost obligată inculpata ca, pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 863alin. 1 pen. cu mențiunea de a se prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ și i s-a atras atenția inculpatei asupra disp. art. 864pen.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă și s-a luat act că părțile vătămate, și C-tin, nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
Au fost obligați inculpații și la plata sumei de câte 500 lei fiecare cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul cu nr. 6D/P/2005 din 28 decembrie 2005 al Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Antidrog - Biroul Teritorial Dolj, au fost trimiși în judecată inculpații și, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 12 al.1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată prin OUG nr. 79/2005 art. 1, al.1 și art.2 al.1 din OUG 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002, toate cu aplicarea art. 41 al. 2. în final cu aplicarea art. 33 lit. a
Din actul de sesizare instanței, s-a reținut în fapt următoarea situație de fapt:
La data de 08.06.2004, lucrătorii de poliție din cadrul D s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul și concubina sa - inculpata - în perioada noiembrie 2002 - februarie 2004 au racolat și transportat, în mod fraudulos, în Anglia mai multe persoane pe care, prin înșelăciune, le-a exploatat la muncă în folos propriu.
Astfel, au fost racolați de inculpatul și inculpata, numiții, și, persoane cărora inculpații le promiseseră că le vor sprijini să-și găsească locuri de muncă bine plătite în Marea Britanie, țară în care ei cunosc persoane influente ce-i pot ajuta să obțină un statut de ședere legal.
În acest scop, au părăsit România legal prin punctul de frontieră Nădlac, la intervale diferite de timp, cu destinația Spania, numiții, și, iar odată ajunși pe teritoriul spaniol, erau direcționați către, unde erau așteptați de complici ai inculpaților, care le înmânau pașapoarte britanice valabile celor interesați să meargă la muncă în Marea Britanie.
Pentru ca persoanele racolate de inculpați să semene cât mai bine cu adevărații posesori ai documentelor britanice, li se făceau câteva retușuri privind fizionomia în sensul că li se schimba pieptănătura și culoarea părului, iar după caz li se puneau ochelari de vedere, iar apoi, persoanele în cauză erau îmbarcate în avion cu destinația Marea Britanie, fiind instruite să se legitimeze în fața autorităților britanice cu pașapoartele britanice.
Ulterior, cei în cauză au fost cazați la domiciliul inculpaților, de pe raza localității, iar prin falsificarea în continuare a altor documente cu privire la avizul de muncă, au fost angajați la firma Management (), firmă ce are ca obiect de activitate fabricarea de sandwich-uri, folosind ca mână de lucru emigranți români. Pentru munca prestată, cei în cauză primeau un salariu de aproximativ 800-1.000 lire sterline, din care traficanții își însușeau aproximativ 700-900 lire sterline, spunându-le persoanelor vătămate că sunt obligate să muncească pentru ei circa 2 ani, pentru a-și putea plăti datoriile ocazionate de venirea lor în Anglia, precum și cheltuielile de casare și masă. Totodată le spuneau persoanelor vătămate că sunt sclavii lor și nu vor putea fi liberi până nu-și plătesc efectiv datoriile, iar în situația în care vor încerca să fugă sau să sesizeze autoritățile britanice, vor avea grijă ca aceștia să fie urmăriți și omorâți de "prieteni" de-ai lor, amenințându-i de asemenea, că vor avea grijă ca și familiile lor din România să aibă de suferit.
O parte din amenințări au fost materializate, în sensul că în momentul în care persoanele vătămate și au contestat tratamentul la care erau supuși de inculpați, au fost loviți în mod repetat de inculpatul, care exercitat violențe, de asemenea, și asupra persoanei vătămate.
În cursul lunii martie 2004, în urma unui control de rutină efectuat de organele de poliție din localitatea sus-amintită pe linia legalității actelor de muncă ale angajaților firmei Management (), au fost depistați și expulzați cetățenii români, an și.
Cu privire la persoanele vătămate, și, acestea nu au fost expulzate, deoarece au solicitat azil politic în Marea Britanie, motiv pentru care au fost audiați de autoritățile britanice în baza Comisiei rogatorii formulate de Ministerul Public Român.
Atât persoanele vătămate audiate de autoritățile române, cât și cele audiate de autoritățile britanice, au arătat că au părăsit România în mod legal, prin Punctul de frontieră Nădlac, cu destinația Spania, țară din care, la îndemnul inculpatului și a învinuitei - cu care a ținut legătura telefonic - au trecut fraudulos în Anglia, având ca mod de operare folosirea de pașapoarte britanice, prin substituire de persoane.
Situația de fapt relatată mai sus, s-a probat pe parcursul urmăririi penale cu declarațiile persoanelor vătămate, procese-verbale și acte întocmite de organele de urmărire penală, declarațiile martorilor, declarațiile învinuiților, declarațiile inculpatului, Comisia Marea Britanie, iar în timpul cercetării judecătorești, au fost interogații inculpații și, s-au luat declarațiile părților vătămate, au fost audiați - sub prestare de jurământ - martorii, și .
În ceea ce privește latura civilă, în declarația dată în fața instanței, partea vătămată a arătat că se constituie parte civilă de la inculpata cu suma de 5000 lire sterline, bani pe care aceasta i-ar fi reținut din salariul pe care el l-a obținut în Anglia.
La dosar au fost depuse acte în circumstanțiere pentru inculpați, iar prin încheierea de ședință din data de 13 septembrie 2006, s- dispus efectuarea unei comisii rogatorii de către autoritățile britanice prin care s-a solicitat obținerea de dovezi - respectiv audierea părților vătămate:, și, iar la data de 28 iunie 2007 autoritățile judiciare engleze au răspuns la cererea de comisie rogatorie, că părțile vătămate menționate mai sus refuză să dea alte declarații și că ele consideră că declarațiile date anterior sunt suficiente în cauză.
În fapt, instanța de fond a constatat că inculpații Mari și, în perioada noiembrie 2002 - februarie 2004, au racolat și transportat, în mod fraudulos, în Anglia, mai multe persoane, pe care, prin înșelăciune, le-a exploatat la muncă în folos propriu.
Astfel, au fost racolați de inculpați, numiții, și, persoane cărora le-au promis că le vor sprijini să-și găsească locuri de muncă bine plătite în Marea Britanie, țară în care ei cunosc persoane influente ce-i pot ajuta să obțină un statut de ședere legal.
În acest scop, au părăsit România legal prin punctul de frontieră Nădlac, la intervale diferite de timp, cu destinația Spania, numiții, și, iar odată ajunși pe teritoriul spaniol, erau direcționați către, unde erau așteptați de complici ai inculpatului și ai inculpatei, care le înmânau pașapoarte britanice valabile celor interesați să meargă la muncă în Marea Britanie.
Pentru ca persoanele racolate să semene cât mai bine cu adevărații posesori ai documentelor britanice, li se făceau câteva retușuri privind fizionomia, în sensul că li se schimba pieptănătura și culoarea părului, iar după caz li se puneau ochelari de vedere, iar apoi, persoanele în cauză erau îmbarcate în avion cu destinația Marea Britanie, fiind instruite să se legitimeze în fața autorităților britanice cu pașapoartele britanice.
Ulterior, cei în cauză au fost cazați la domiciliul inculpaților de pe raza localității, iar în situația în care încercau să fugă sau să sesizeze autoritățile britanice, vor avea grijă ca aceștia să fie urmăriți și omorâți de prieteni de-ai lor, amenințându-i, de asemenea, că vor avea grijă ca și familiile lor din România să aibă de suferit - le vor omorâ și le vor arde casele.
O parte din amenințări au fost materializate, în sensul că, în momentul în care persoanele vătămate și au contestat tratamentul la care erau supuși de inculpații și, au fost loviți în mod repetat de inculpatul .
De asemenea, s-a stabilit că inculpații și au părăsit în mod legal România în cursul anului 2003, respectiv 02.05.2003 și 01.10.2003 inculpata și după ce au tranzitat teritoriul mai multor state, au ajuns în Franța, de unde, ulterior au trecut fraudulos frontiera de stat a Angliei, unde au rămas până la 03.11.2005, când au fost depistați de autorități, reținuți și returnați în România.
Mai mult, părțile vătămate, și și partea civilă au părăsit țara legal cu destinația Spania, dar la îndemnul inculpaților și cu ajutorul unor persoane din Spania au trecut fraudulos în Anglia cu pașapoarte false și prin substituire de persoane.
Ca atare, instanța de fond a constatat că faptele inculpaților și, astfel cum au fost descrise mai sus, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prevăzute de art.12 al.1 și 2 lit. a Lg.678/2001 pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 12 alin. 1 din Legea nr.678/2001, constituie infracțiunea de trafic de persoane, recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra ori de a-și exprima voința, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, iar în alin.2 al aceluiași articol prevede formele agravante ale infracțiunii menționând că traficul de persoane săvârșit de două sau mai multe persoane, împreună constituie una din formele agravante ale infracțiunii. De asemenea, potrivit art.2 pct.2 lit. din Legea nr.678/2001 prin exploatarea unei persoane se înțelege, prin recrutare, descoperirea, atragerea, angajarea și îndrumarea unei persoane. Astfel că, infracțiunea de trafic de persoane constă în efectuarea unor acte de comerț cu persoane, sens în care una din modalitățile de săvârșire a faptei este recrutarea făcută prin constrângere, prin fraudare sau prin alte mijloace prevăzute de lege.
Având în vedere faptul că, din probele administrate în ambele faze ale procesului penal, s-a reținut că inculpații și au contribuit la săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, fiecare având rolul său în recrutarea, transportarea, casarea și tratamentul aplicat părților vătămate, și și partea civilă care, prin promisiuni, au fost ademenite să plece în Anglia sub pretextul unei munci legale, dar inculpații urmărind exploatarea lor prin obligarea la muncă și primind sumele de bani obținute de părțile vătămate din aceste activități, realizează conținutul constitutiv al formei agravante a infracțiunii prev. de art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, respectiv săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună.
Mai mult, faptul că inculpații organizau plecarea peste hotare a părților vătămate prin obținerea mijlocului de transport, a persoanelor care să le însoțească, dar și a obținerii pașapoartelor și a cazării lor în Anglia la domiciliul inculpaților - sunt elemente din care rezultă că inculpații cunoșteau faptul că părțile vătămate urmau să lucreze în favoarea lor, activitate infracțională care se circumscrie prevederilor art.12 alin.2 din legea nr.678/2001, cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 pen. Reținerea dispozițiilor art.41 alin.2 pen. privind forma continuă a infracțiunii de trafic de persoane pentru ambii inculpați rezultă și din faptul că recrutarea, transportarea, cazarea și tratamentul aplicat de inculpați mai multor persoane a avut loc în același timp, în baza unei singure rezoluții infracționale în vederea realizării de foloase materiale, nefiind vorba în cauză de mai multe infracțiuni de trafic de persoane câți subiecți pasivi au fost recrutați în acest scop.
Faptele inculpaților și de a trece ilegal frontiera mai multor state în anul 2003 pentru a ajunge în Anglia unde au stat până în anul 2005 când au fost recrutați în România, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de trecere frauduloasă o frontieră prevăzută de art.1l al.1 OUG112/2001, potrivit căreia constituie infracțiune intrarea sau ieșirea dintr-un stat străin prin trece ilegală frontierei săvârșite de către un cetățean român domiciliat pe teritoriul României.
Faptele inculpaților și, astfel cum au fost descrise mai sus, de a racola și îndruma părților vătămate, și și partea civilă de a trece fraudulos frontiera de stat a Marii Britanii în perioada noiembrie 2002 - februarie 2004, s-a constatat că întrunesc conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute de art.2 al.1 OUG112/2001, care prevede că fapta cetățeanului român domiciliat pe teritoriul României care racolează, îndrumă sau călăuzește una sau mai multe persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei unui stat străin constituie infracțiune.
La individualizarea judiciară pedepselor, instanța de fond, în raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fiecare infracțiune în parte, a ținut seama de criteriile generale de individualizare prev. de art.72 pen. referitoare la gradul social concret al faptelor săvârșite, de împrejurarea că în perioada anilor 2002 - 2004 inculpații au traficat în scopul exploatării prin muncă a mai multor persoane, precum și cele referitoare la circumstanțele persoanele ale inculpaților, care nu sunt cunoscuți cu antecedente penale și dând eficacitate dispozițiilor art.74 lit. a pen. și art. 76 lit. b,c,d pen. s-a orientat, pentru fiecare inculpat în parte, la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.12 al.1 și 2 lg.678/2001; a unei pedepse de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.1 al.1 OUG 112/2001 și de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.2 al.1 OUG 112/2001.
În conformitate cu dispozițiile art.33 lit. a pen. și art. 34 lit. b pen. s-a dispus, pentru fiecare dintre cei doi inculpați, contopirea pedepselor mai sus menționate, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.
În cauză, s-a făcut pentru fiecare inculpat aplicarea dispozițiilor art. 71 pen. și, în conformitate cu dispozițiile art. 65 al. 2 pen. s-au interzis inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a, b pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, ca pedeapsă complementară
Cu privire la celelalte drepturi prev. de art. 64 pen. instanța de fond a considerat că acestea nu pot fi interzise nici unuia dintre inculpați, pentru următoarele considerente: dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natură aceleia de care s-au folosit inculpații pentru săvârșirea infracțiunii nu poate fi interzis pentru că aceștia nu au săvârșit fapta în exercitarea unei funcții sau profesii, iar dreptul de a fi tutore, curator ori drepturile părintești nu pot fi interzise celor doi inculpați pentru că faptele lor nu sunt de natură a aduce atingere gravă intereselor vreunui minor aflat în întreținerea lor.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților și, instanța de fond, având în vedere circumstanțele personale ale inculpaților și cele reale de săvârșire a faptelor reținute, a considerat că scopul preventiv - educativ al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpaților, fiind îndeplinite condițiile prev. de art.86/1 pen. Referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru fiecare dintre cei doi inculpați pe durata termenului de încercare de 6 ani, compus din cuantumul pedepsei, la care se adaugă un interval de 3 ani fixat de instanță.
De asemenea, instanța a obligat pe fiecare dintre cei doi inculpați ca, pe durata termenului de încercare, să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863al. 1 pen. cu mențiunea de a se prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ și le- atras atenția acestora asupra dispozițiilor art. 864Cod Penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau a nerespectării măsurilor de supraveghere.
S-a mai reținut că, față de inculpatul, la data de 05.11.2005, s-a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 30 zile, perioadă menținută ulterior de instanță în conformitate cu dispozițiile art. 3002C.P.P. până la data de 15.09.2006, când s- înlocuit măsura arestării preventive cu obligația de a nu părăsi țara, astfel că, având în vedere dispozițiile art. 88 pen. - care prevăd că timpul reținerii și arestării preventive se scade din durata pedepsei aplicate - instanța de fond, în conformitate cu dispozițiile acestui text de lege, a dispus deducerea din pedeapsa aplicată inculpatului a duratei arestului preventiv de la 05.11.2005, la 15.09.2006.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a constatat că partea vătămată s- constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 5000 lire sterline, reprezentând banii pe care inculpata i-ar fi oprit din salariul pe care îl obținea.
Ori, pentru a se putea angaja răspunderea civilă delictuală, este necesar ca partea civilă să probeze existența unui prejudiciu cert și determinabil, în directă legătură de cauzalitate cu fapta inculpatului, întrucât dispozițiile art. 998 civ. instituie obligația generală a oricărei persoane de a repara prejudiciul produs altuia prin fapta sa.
În cauză, prima instanță a constatat că partea civilă nu a făcut în nici un fel dovada prejudiciului solicitat, motiv pentru care s-a respins acțiunea civilă formulată de acesta.
Mai mult, în cauză nu s- putut face dovada sumelor de bani obținute de cei doi inculpați din activitatea lor infracțională, motiv pentru care, instanța de fond nu a putut dispune, în conformitate cu dispozițiile art.118 pen. și art. 19 din Legea 678/2001, confiscarea respectivelor sume.
În privința părților vătămate, C-tin, instanța de fond a constatat că acestea nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel atât Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ, cât și inculpații și.
În motivele de apel formulate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ, s-a criticat sentința instanței de fond pentru nelegalitate, susținându-se în esență că: nu s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 5 față Cod Penal de cei doi inculpați, în condițiile în care a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate acestora; instanța de fond a nu a indicat litera de la art. 74 Cod Penal, în condițiile în care a făcut atât aplicarea dispozițiilor privind circumstanțele atenuante, cât și a dispozițiilor privind efectele acestor dispoziții atenuante; nu s-a făcut aplicația dispozițiilor art. 118 lit. e privind Cod Penal confiscarea sumelor dobândite în mod ilicit de la părțile vătămate.
Inculpații și au criticat soluția instanței de fond pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii și, în privința inculpatului, într-o primă teză, să se dispună achitarea în baza art. 10 lit. a pentru C.P.P. infracțiunea prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Lg. 678/2001 modificată și completată prin nr.OUG 79/2005 și achitarea conform art. 10 lit. c pentru C.P.P. infracțiunea prev. de art. 1 alin. 1 și art. 2 alin. 1 din nr.OUG 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002.
În teză subsidiară, s-a solicitat redozarea pedepsei aplicată acestui inculpat, în sensul micșorării acesteia sub minimul special prevăzut de lege, dându-se eficiență maximă dispozițiilor art. 74 - 76 și Cod Penal, în final, cu aplicarea dispozițiilor art. 81
Cod PenalÎn privința inculpatei, s-a solicitat în principal achitarea în baza art. 10 lit. a C.P.P. pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată prin OUG79/2005, iar pentru infracțiunea prev. de art. 1 alin. 1 și art. 2 alin. 1 din nr.OUG 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002, achitarea în baza art. 10 lit. c C.P.P. întrucât fapta nu a fost săvârșită de către această inculpată.
În subsidiar, s-a solicitat redozarea pedepsei, în sensul aplicării unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acesteia, cu aplicarea dispozițiilor art. 81 privind Cod Penal suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Inculpații au arătat în motivele scrise de apel că instanța de fond nu a verificat apărările formulate de ei și a ignorat faptul că părțile vătămate au avut un interes esențial în denaturarea adevărului, tocmai pentru a obține azil în Anglia. Referitor la infracțiunea de trafic de persoane, s-a susținut că această faptă nu există, probele administrate nefăcând dovada că părțile vătămate au fost racolate și transportate în Anglia de către inculpați în interesul de a fi exploatate la muncă și nici că părțile vătămate ar fi fost amenințate în vreun fel să muncească în Anglia pentru inculpați. De asemenea, nu s-a ținut seama de contradicțiile evidente, existente între declarațiile părților vătămate date la urmărirea penală și cele date în fața instanței de judecată. În final, inculpații au arătat că nu au antecedente penale, au în întreținere trei minori, inculpata suferă de grave afecțiuni psihice - conform celor menționate în actele medicale depuse la dosar și certificatului de încadrare în grad de handicap.
Apelul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ este fondat, iar apelurile inculpaților sunt nefondate, urmând a fi soluționate ca atare, pentru următoarele considerente:
Analizând hotărârea apelată în baza lucrărilor și materialului aflat în dosarul cauzei, se constată că prima instanță reținut o situație de fapt corectă, bazată pe un material probatoriu concludent și just apreciat, în baza căruia faptele celor doi inculpați au fost încadrate în mod legal în prevederile infracțiunilor prev.de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea 678/2001, modificată și completată prin OUG nr.79/2005 și respectiv art.1 alin.1 și art.2 alin.1 din OUG nr.112/2001.
Susținerile apelanților inculpați în sensul că nu au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată sunt nefondate, fiind infirmate de probele administrate în cauză.
Astfel, în declarațiile date în faza de urmărire penală, părțile vătămate au descris în amănunțime modul în care cei doi inculpați au exercitat amenințări la adresa acestora și chiar violențe fizice, din momentul în care au ajuns pe teritoriul Angliei, unde au fost cazați la locuința celor doi inculpați de pe raza localității, iar prin falsificarea documentelor cu privire la avizul de muncă erau angajate la firma Management.
Din relatările părților vătămate rezultă de asemenea că sumele de bani primite cu titlu de salariu erau însușite de către cei doi inculpați, care le-au adus la cunoștință faptul că aveau obligația de a munci pentru aceștia un interval de 2 ani pentru a-și plăti datoriile ocazionate de venirea în Anglia, precum și cheltuielile de cazare și masă, cu amenințarea că în situația în care încercau să fugă sau să sesizeze autoritățile vor fi urmăriți și omorâți de către inculpați în colaborare cu alte persoane.
O parte din aceste amenințări adresate de către inculpați au fost puse în practică, în sensul că cei doi au aplicat lovituri părților vătămate și în momentul în care aceștia au avut obiecții cu privire la tratamentul aplicat.
Este nefondată susținerea inculpaților conform căreia nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție în privința acestora, întrucât declarațiile unora dintre părțile vătămate sunt contradictorii, cele din cursul urmăririi penale fiind ulterior modificate în faza de cercetare judecătorească.
În acest sens, menționăm că potrivit art.63 alin.2 Cod pr.penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită, iar conform art.62 Cod pr.penală, în vederea aflării adevărului organul de urmărire penală sau instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele pe bază de probe.
Așadar, mijloacele de probă prevăzute de lege pot fi administrate în toate fazele procesului penal, legea nefăcând nici o distincție în ceea ce privește valoarea lor probantă după cum au fost administrate în faza urmăririi penale ori în aceea a judecății.
În consecință, nu există un temei legal pentru a se crea o ordine de preferință între declarațiile succesive ale părților vătămate, instanța fiind îndreptăți să le rețină numai pe cele care consideră că exprimă adevărul în cauză.
Simpla modificare a conținutului unei declarații de către partea vătămată, indiferent de organul în fața căruia a fost făcută, nu poate produce efectul de a înlătura declarația retractată, cu atât mai mult cu cât situația de fapt, așa cum a fost reținută, rezultă și din alte probe ale dosarului.
De asemenea, faptul că nu s-a reușit audierea unora dintre părțile vătămate aflate pe teritoriul Angliei, prin intermediul Comisiei rogatorii din motive obiective, nu este de natură să conducă la concluzia că, declarațiile acestora date în cursul urmăririi penale nu conțin adevărul, așa cum s-a susținut de către apelanții inculpați, în raport de aspectele menționate mai sus.
De altfel, inculpații au recunoscut indirect săvârșirea infracțiunilor în momentul în care au solicitat condamnarea acestora la pedepse cu închisoarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei în condițiile prev.de art.81 Cod penal.
În raport de considerentele menționate mai sus, se apreciază că soluția de condamnare pronunțată de instanța de fond cu privire la cei doi inculpați este legală și temeinică, faptele săvârșite de cei doi, așa cum au fost descrise, întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor prev.de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea 678/2001, cu aplic.art.41 alin.2 și respectiv art.1 alin.1 și art.2 alin.1 din OUG nr.112/2001, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
Reținând vinovăția celor doi inculpați, prima instanță a dispus condamnarea acestora cu închisoarea, la individualizarea judiciară a pedepselor a avut în vedere în totalitate criteriile prev.de art.72 Cod penal, care se referă atât la pericolul social concret al faptelor săvârșite, dat de împrejurările și modalitatea de săvârșire a faptelor, rezonanța acestora pe plan internațional, cât și la circumstanțele personale ale inculpaților, inclusiv starea de boală invocată de inculpata, fără a atrage starea de iresponsabilitate, pedepsele aplicate fiind situate sub minimul special prevăzut de lege, în condițiile aplicării art.74, 76 Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art.861Cod penal, întrucât s-a apreciat că scopul educativ și prevenția generală pot fi atinse și fără privarea de libertate a celor doi inculpați.
Solicitarea apelanților inculpați, în sensul înlăturării dispoz.art.861Cod penal, referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei și, implicit a măsurilor de supraveghere impuse de instanță și aplicării art.81 Cod penal este nefondată, întrucât din analiza întregului material aflat la dosarul cauzei, rezultă necesitatea aplicării cu privire la cei doi inculpați a unor măsuri de supraveghere pe durata termenului de încercare, numai în aceste condiții cei doi inculpați oferind garanții că se vor îndrepta pe viitor.
Instanța de fond a omis însă, dispunând suspendarea sub supraveghere a pedepselor pentru cei doi inculpați, să facă aplicarea dispozițiilor imperative referitoare la pedeapsa accesorie.
Ca urmare, sub acest aspect apelul parchetului este fondat, astfel încât în baza art.379 pct.2 lit.b Cod pr.penală, se va admite, se va desființa în parte sentința apelată, se vor interzice apelanților inculpați cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata prev.de art.71 Cod penal (în raport de natura infracțiunilor săvârșite de către cei doi inculpați, se apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege).
În baza art.71 alin.5 Cod penal, se va dispune ca pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților, suspendarea executării pedepselor accesorii.
Apelul declarat de parchet este fondat și cu privire la cel de-al doilea motiv, referitor la măsura de siguranță a confiscării sumelor dobândite de inculpați prin săvârșirea infracțiunii.
Astfel, în mod greșit prima instanță, deși reține că inculpații au obținut anumite sume de bani prin săvârșirea infracțiunilor, nu a dispus confiscarea acestora, cu motivarea că nu s-a făcut dovada sumelor de bani obținute de inculpați din activitatea infracțională.
Cu toate acestea, din actele existente la dosarul cauzei, respectiv declarațiile părților vătămate date în cursul urmăririi penale, adresele eliberate de firma angajatoare a părților vătămate din care rezultă sumele obținute de către acestea în perioada angajării și respectiv extrasele de cont eliberate de Banca Națională, din care rezultă cu certitudine că în contul al cărei titular era inculpata erau depuse sumele de bani obținute de părțile vătămate, rezultă așadar că sumele însușite de către inculpați ca urmare a exploatării părților vătămate.
Ca urmare, fiind îndeplinite cerințele legale, se va dispune în baza art.19 alin.1 din Legea 678/2001 rap.la art.118 lit.e Cod penal, confiscarea specială cu titlu de măsură de siguranță de la inculpata a sumei de 23.114,56 lire sterline sau echivalentul în lei la data plății, reprezentând așadar sumele dobândite prin săvârșirea faptelor penale pentru care a fost trimisă în judecată, întrucât nu au fost restituite părților vătămate și nu au servit la despăgubirea acestora.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În raport de aceleași considerente, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală, se vor respinge ca nefondate, apelurile declarate de inculpați.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ, împotriva sentinței penale nr. 439 din 03 octombrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL DOLJ în dosarul cu nr-.
Desființează în parte sentința apelată.
Interzice inculpaților și drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b Cod Penal, pe durata prevăzută de art. 71
Cod PenalAplică dispozițiile art. 71 alin 5
Cod PenalÎn baza art. 19 alin 1 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. e Cod Penal;
Dispune confiscarea specială, cu titlu de măsură de siguranță, a sumei de 23.114,56 lire sterline sau echivalentul în lei la data plății, de la inculpata.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații ȘI, împotriva aceleiași sentințe penale.
Obligă apelanții - inculpați și, la plata sumei de 100 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru părțile lipsă.
Pronunțată în ședință publică de la 23 aprilie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud. -
Jud. fond.
Dact. 3 ex./19 mai 2008
Președinte:Mircea Mugurel ȘeleaJudecători:Mircea Mugurel Șelea, Liana Balaci
