Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 71/2008. Curtea de Apel Bacau

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 71

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 06.05.2008

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Adrian Bogdan JUDECĂTOR 2: Nimineț Ștefan

- -- JUDECĂTOR 3: Popescu Elena

- -- grefier

*************

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua fost reprezentat legal de - - procuror

Pe rol fiind judecarea apelurilor formulate de inculpații, împotriva sentinței penale nr. 213 din 09.11.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanții inculpați, în stare de arest asistat din oficiu de avocat, în stare de arest asistat de avocat ales, asistat de avocat ales, avocat pentru intimatele părți cvivile B și, avocat . pentru intimata parte civilă, lipsă fiind intimatele părți civile și martora B.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei după care:

Apărătorii apelanților inculpați și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai insistă în audierea martorei B, d-na avocat A depunând la dosar un memoriu iar apărătorul apelantului inculpat Coa deverință.

Întrebați fiind, apelanții inculpați, și, pe rând, precizează că nu înțeleg să dea declarații în fața instanței de apel.

Apărătorul apelanților inculpați, apărătorii intimatelor părți civile și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părților, pentru dezbateri.

Avocat având cuvântul pentru apelantul inculpatsolicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, având în vedere motivele de apel aflate la fila 5o din dosar.

Consideră că pedeapsa aplicată inculpatului apelant este prea mare.

Având în vedere probatoriul administrat în cauză apreciază că nu se conturează comiterea celor trei infracțiuni reținute în sarcina inculpatului.

În faza de urmărire penală s-au administrat toate probele. Inculpatul nu are antecedente penale și nu a negat comiterea faptelor.

Instanța de fond a avut în vedere declarația martorei B, însă în afară de această declarație nu mai există nici o probă care să se coroboreze cu această declarație. Declarațiile celor trei părți civile sunt contradictorii, deoarece cele date în faza de urmărire penală nu au mai fost susținute în instanță.

Totodată arată că instanța de fond nu dat curs declarației numitei, în sensul de a fi audiată în instanță ci s-a dat citire declarației acesteia.

În ceea ce îl privește pe inculpatul, declarația acesteia este evazivă. Acest inculpat muncea legal în Italia, deoarece avea o afacere acolo.

Această persoana, a cărei declarație a fost avută în vedere de instanța de fond este oligofrenă, care are încă două dosare penale și în ambele este parte vătămată.

De asemenea arată că, convorbirile telefonice aflate în volumul trei nu fac referire la inculpatul.

Martorul în instanță a relatat că în faza de urmărire penală, în momentul în care a dat declarație i s-a spus să " vomite" tot ce știe, declarația acestuia fiind infirmată la instanța de fond.

S- depus o beretă de la un sutien, în susținerea acuzației împotriva inculpatului, însă nu rezultă de nicăieri că acea beretă aparținea lui B

În concluzie solicită achitarea inculpatului apelant în baza art. 10 lit. a deoareceC.P.P. faptele nu au fost comise de acesta.

În subsidiar solicită reanalizarea probelor și pe fond, redozarea pedepsei sub cei 4 ani și aplicarea art. 81/1 având în vedere că inculpatul nu posedă antecedente penale și are o situație familială grea.

Avocat având cuvântul pentru apelantul inculpat, se raliază la concluziile puse de dl. avocat L precizând că dosarul nu conține probele necesare din care să rezulte vinovăția inculpatului.

Solicită a se avea în vedere declarațiile părților vătămate și a martorilor și în special numitei B din care rezultă că acestea practicau prostituția, însă cel care le-a traficat este numitul.

Apelantul inculpat a întreținut relații sexuale cu aceasta însă cu acordul acesteia.

În concluzie solicită achitarea inculpatului în baza art. 1o lit. a iarC.P.P. în subsidiar redozarea pedepsei sub minimul special având în vedere circumstanțele reale și personale ale inculpatului si aplicarea art. 81

Solicită onorariu avocat oficiu din fondul special al MJ.

Avocat având cuvântul pentru apelantul inculpat,precizează că pedeapsa aplicată vizavi de gravitarea faptelor ar părea mică, însă inculpatul nu se face vinovat de comiterea faptelor reținute în sarcina sa.

Declarațiile părților vătămate nu îl vizează pe acesta, iar convorbirile telefonice nu relevă vinovăția inculpatului.

Dacă acesta a avut o discuție despre o persoană nu rezultă că inculpatul cunoștea ce face aceasta.

În consecință solicită achitarea inculpatului în baza art. 10 lit.a

C.P.P.

În subsidiar solicită a se reține circumstanțele atenuante și a se proceda în consecință.

Avocat având cuvântul pentru intimatele părți civile B șisolicită respingerea apelurilor declarate de inculpați, menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică, din probele administrate în cauză rezultând vinovăția inculpaților.

Solicită onorariu avocat oficiu din fondul special al MJ.

Avocat . având cuvântul pentru intimata parte civilăsolicită respingerea apelurilor declarate de inculpați, menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică, considerând că instanța de fond a pronunțat soluție corectă.

Solicită onorariu avocat oficiu din fondul special al MJ.

Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul precizează că din probele administrate în cauză rezultă vinovăția inculpaților pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora.

Deși martorul a revenit asupra declarației dată în faza de urmărire penală, totuși declarația dată în faza de urmărire penală se coroborează cu declarațiile părților vătămate, cu nota de interceptare telefonică din 7.07.2006, inculpatul recunoscând că i-a ajutat pe ceilalți inculpați să transporte victimele.

Instanța de fond a avut în vedere natura infracțiunilor, gravitatea acestora și împrejurările comiterii faptelor, pronunțând o soluție corectă.

În concluzie solicită respingerea apelurilor declarate de inculpați, menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică, menținerea stării de arest a inculpaților și și deducerea din pedeapsa de executat a perioadei executate.

Apelantul inculpatîn ultimul cuvânt, se raliază la concluziile apărătorului.

Apelantul inculpatîn ultimul cuvânt, se raliază la concluziile apărătorului, precizând că în Italia a avut o firmă și nu avea timp să se ducă în ia.

Apelantul inculpatîn ultimul cuvânt, se raliază la concluziile apărătorului.

S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.

CURTEA

DELIBERÂND

Prin Sp nr. 213 din 9.11.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul - s-a dispus:

În baza art. 12 alin. 1 si alin. 2 lit. a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul - fiul lui și născut la data de 06 noiembrie 1979 în comuna jud N, cu același domiciliu sat, studii 10 clase, cetățean român, fără ocupație, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane la pedeapsa de 8 ani închisoare și doi ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. la art. 64 lit. a teza a-- -a, lit. b Cod penal.

În baza art. 189 alin. 1,2 și 3 cod penal, a fost condamnat același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal la pedeapsa de 7 ani închisoare.

În baza art. 197 alin 1 și alin 2 lit. a cod penal, a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de viol la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.a și 34 lit. b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea deopt ani închisoare și doi ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. la art. 64 lit. a teza a -- -a, lit. b Cod penal.

În baza art. 357 alin. 3 Cod procedură penală s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzut de art. 64 lit. a teza a -- -a, lit. b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 357 alin. 2 Cod procedură penală și art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestului preventiv începând cu data de 07. 07. 2006 la zi.

În baza art. 350 alin. 1.pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

-. În baza art. 12 alin. 1 si alin. 2 lit. a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul - fiul lui și născut la data de 16 septembrie 1979 în comuna jud. N, cu același domiciliu sat, studii 8 clase, cetățean român, fără ocupație, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane la pedeapsa de 8 ani închisoare și doi ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. la art. 64 lit. a teza a -- -a, lit. b Cod penal.

În baza art. 189 alin. 1,2 și 3 cod penal, a fost condamnat același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal la pedeapsa de 7 ani închisoare.

În baza art. 197 alin 1 și alin 2 lit. a cod penal, a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de viol la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 357 alin. 2 Cod procedură penală și art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv începând cu data de 06. 12. 2006 la zi.

În baza art. 350 alin. 1 pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

III. În baza art. 12 alin. 1 si alin. 2 lit. a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 74 alin 1 lit. a și c și art. 76 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul - fiul lui și născut la data de 16 martie 1976 în comuna jud N, cu domiciliul în munic R str - - bloc 7. 44, studii liceale, cetățean român, administrator, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, doi copii minori, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, la pedeapsa de 3 ani închisoare și doi ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. la art. 64 lit. a teza a -- -a, lit. b Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale aplicată inculpatului.

În baza art. 82 Cod penal s-a stabiliat termen de încercare cinci ani începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 Cod penal.

În baza art. 14 alin.3 lit.b și art. 346 alin.1 pr.pen. cu aplicarea art. 998.civ. au fost obligat inculpații și in solidar să achite părților civile după cum urmează:

- 2500 euro despăgubiri materiale și 2000 de euro daune morale sau echivalentul in lei la data executării, către partea civilă B;

- 10000 de lei daune morale către partea civilă

În baza art.118 lit. e cod penal, s-a dispus confiscarea sumei de 85000 de euro de la inculpatul și a suma de 85000 de la inculpatul.

S-a constatat ca inculpații au fost asistați de apărători aleși.

În baza art. 191 alin. 1 pr. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut in vedere următoarea situație de fapt:

Despre inculpații și se știe inițial că au mai mers în mai multe rânduri atât în Italia, pentru a munci precum și în ia. a cumpărat un apartament în Italia despre care a arătat că l-a dobândit cu banii obținuți din derularea unor afaceri la o firmă de construcții pe care și-a deschis-o în această țară. La adăpostul acestor activități cei doi inculpați au început să caute persoane de sex feminin pe care le înșelau prin diverse promisiuni și le convingeau să meargă în străinătate la muncă. Astfel, partea vătămată a fost contactată în martie 2005 de către inculpatul care i-a propus să meargă în Italia ca damă de companie. În acest sens, inculpatul împreună cu coinculpatul au transportat partea vătămată cu autoturismul în orașul Padova unde a fost cazată în apartamentul lui. În instanță partea vătămată, cu ocazia audierii a declarat că în momentul sosirii în Italia a fost violată de către inculpatul însă această acuzație nu a fost cuprinsă în actul de sesizare a instanței și nu s-au făcut cercetări cu privire la ea, astfel că instanța nu s-a considerat legal sesizată.

Revenind la partea vătămată, imediat cum a ajuns în Italia aceasta a fost obligată să facă prostituție în stradă, punându-i-se în vedere că trebuie să recupereze suma de 500 euro ce a fost investită pentru aducerea sa în Italia. Încă de la bun început partea vătămată a fost amenințată la modul cel mai violent să iasă în stradă pentru a produce bani pentru cei doi inculpați. Toate sumele încasate de partea vătămată erau ulterior luate de. De precizat că la momentul sosirii în Italia partea vătămată era însărcinată urmare a unei relații pe care a avut-o cu prietenul său din România și în acest context, inculpatul a obligat-o să ia medicamente pentru a-i provoca avortul, lucru cu care deși partea vătămată nu a fost de acord nu s-a putut opune din cauză că era amenințată. După întreruperea sarcinii, părții vătămate i s-a făcut foarte rău și întrucât starea de sănătate reclama a fost transportată la spital unde s-a finalizat întreruperea cursului sarcinii pe cale medicală. La scurt timp după externarea din spital, fără a se respecta vreun termen de convalescență sau recuperare medicală, inculpatul a obligat-o să iasă din nou în stradă pentru a face prostituție.

Ulterior, partea vătămată a fost dusă de către inculpat într-un club unde a fost obligată să se prostitueze alături de o altă tânără pe nume din În acest loc partea vătămată a stat aproximativ două săptămâni toate sumele fiind încasate de. După aceasta, partea vătămată a fost din nou adusă în apartamentul lui unde între timp mai fuseseră aduse o persoană minoră, din R, ambele fiind obligate să se prostitueze. Într-una din zile inculpatul a încercat să o violeze pe minoră însă partea vătămată s-a opus motiv pentru care a fost bătută violent. De menționat că persoanele traficate erau obligate să iasă în stradă la prostituție chiar și în zilele de menstruație și chiar și atunci când aveau urme de lovituri.

În aceeași perioadă în care partea vătămată era exploatată în Italia, aceasta a sesizat că mai erau două persoane din Târgu N și din care fuseseră traficate și erau exploatate sexual de către cei doi inculpați.

Inculpatul le exploata sexual pe victime cu acordul unui alt român poreclit, căruia îi plătea o taxă de 25 euro pe zi.

Începând cu luna octombrie 2005, urmare a faptului că autoritățile italiene au sesizat existența rețelelor de traficanți în zonă, cei doi inculpați au dus-o pe partea vătămată în ia în orașul cu intenția de a continua exploatarea sexuală. Aici inculpatul i-a procurat părții vătămate un pașaport fals pe numele și a dus-o într-un bordel unde timp de o lună a obligat-o să facă prostituție, toți banii fiind încasați de inculpat. consta într-o casă compusă din două camere și era administrat de o femeie ce se ocupa de găsirea clienților. După aceasta, partea vătămată a fost din nou luată și dusă la un bordel "puf" administrat de doi cetățeni i pe nume și. Despre minoră se știe că aceasta a fost dată ulterior unor turci fără a se cunoaște exact suma de bani pe care a primit-o inculpatul. De precizat că minora pe nume despre care partea vătămată face vorbire este una și aceeași persoană cu. În acest club partea vătămată a stat aproape două-trei săptămâni în condițiile în care în prealabil au mai stat încă două săptămâni la acei turci cărora le-a fost "vândută" minora. În perioada în care a stat la clubul celor doi i, le-a întâlnit pe celelalte două părți vătămate B și. Cu această ocazie a înțeles de la că i-ar fi vândut-o pentru suma de 3000 euro însă s-a constatat că în fapt, inculpatul și au împărțit toate sumele realizate din exploatarea sexuală a părții vătămate. În perioada în care au locuit împreună cele trei părți vătămate acestea s-au confesat reciproc cu referire la traumele pe care le-au suferit, ocazie cu care partea vătămată a luat cunoștință de faptul că și Baf ost violată nu doar de ci și de inculpatul, experiență în urma căreia aceasta a rămas însărcinată și a fost obligată să întrerupă sarcina.

În cele din urmă partea vătămată a fost dusă de către în Cehia în februarie 2006 ca urmare a faptului că la din ia a avut loc o razie a poliției, ocazie cu care partea vătămată Baf ost luată de polițiști. În Cehia, partea vătămată a reușit să îl convingă pe să o lase să plece în țară iar acesta se pare că din milă i-a permis să se întoarcă.

Așa cum declară partea vătămată pe toată perioada cât a fost exploatată sexual de către inculpați aceștia au încasat de pe urma ei suma de 165.000 euro.

Partea vătămată B locuia în același sat cu inculpații și iar anterior plecării în ia era în relații de concubinaj cu un anume. Acesta a inițiat cu partea vătămată perspectiva de a merge în ia la un loc de muncă pe care îl va găsi. În acest context, inculpatul care la acea dată era deja plecat în străinătate a stabilit toate datele pentru a face posibilă aducerea părții vătămate în ia. Astfel, în noiembrie 2005 inculpatul a contactat-o și i-a spus că se ocupă el de asigurarea transportului până în ia și că va vorbi cu cumătrul său, inculpatul, care se va îngriji de plecarea sa din țară. Prin urmare, la scurt timp inculpatul a chemat partea vătămată în municipiul R și i-a spus că îi va asigura cele necesare plecării în ia și că o va combina cu un prieten de al său din S care urmează să o transporte până în ia, iar la destinație contravaloarea transportului va fi achitată de. În această ordine de idei, inculpatul a luat legătura cu administrator al unei firme de transport din S, care efectua în mod curent transporturi în ia și care în data de 24 noiembrie 2005 efectuat transportul părții vătămate de la în ia prin municipiul S.

La destinație, în orașul, Baf ost așteptată de care a plătit transportul și care ulterior a condus-o pe B la locuința unde era inculpatul împreună cu altă persoană de sex feminin pe nume. În locația în care a fost adusă partea vătămată a constatat că se afla un club de noapte și atunci a înțeles care era adevărata muncă pentru care fusese trimisă în ia. Deși inițial a căutat să dea de înțeles că nu vrea să practice prostituția, părții vătămate i s-a pus în vedere să nu facă nici o opoziție și să procedeze la fel ca celelalte fete din club.

În chiar prima seară inculpatul văzând că partea vătămată refuză să dea ascultare, a lovit-o și a avut relații sexuale cu aceasta împotriva voinței sale. De asemeni și celălalt inculpat a forțat partea vătămată să aibă relații sexuale cu el. Relațiile sexuale s-au consumat sub amenințarea cu violența și urmare a loviturilor aplicate de către inculpatul. Partea vătămată a insistat că vrea să plece înapoi în țară însă inculpații i-au spus expres că nu are voie să plece nicăieri întrucât s-au investit bani cu aducerea sa în ia și această sumă trebuie recuperată. După ce a fost instalată partea vătămată a primit un pașaport cu identitate falsă pe numele, cetățean italian și a fost chiar bătută pentru a fi forțată să învețe noua identitate.

În aceste împrejurări partea vătămată a fost exploatată sexual mai bine de trei luni, inculpații fiind cei care găseau clienții și se asigurau ca partea vătămată să le dea toți banii și să nu fugă. În perioada respectivă, după aprecierea părții vătămate, cei doi inculpați au încasat 75.000 euro.

Inițial, partea vătămată era cazată în diverse imobile închiriate de inculpați, imobile în care erau aduși clienții găsiți de către inculpați. În toată această perioadă, partea vătămată a constatat că cei doi inculpați mai aveau și alte fete pe care le obligau să se prostitueze și pe care le exploatau, menționând în acest sens pe () din, din R, din, () din Reșița. În ultima parte a perioadei cât a fost exploatată de cei doi inculpați, partea vătămată a fost dusă într-un club din, constând într-o clădire cu mai multe etaje fiecare etaj fiind dotat cu mai multe camere unde se făcea prostituție.În acest loc partea vătămată a cunoscut un cetățean italian căruia i s-a plâns de situația sa și l-a rugat să o ajute. Anterior venirii în acest club, partea vătămată a fost "vândută" de către cei doi inculpați unui proxenet pentru suma de 4500 euro.

În urma unui incident în care un client care a dorit să stea mai mult cu partea vătămată și a devenit violent deoarece a fost refuzat de către aceasta, cei care administrau clubul au fost verificați de către poliție, s-a luat declarații părții vătămate și s-au făcut verificări amănunțite. În aceste condiții proxenetul a apreciat că este periculos să o mai țină pe partea vătămată B și a hotărât să o trimită în Cehia. Aflând despre intențiile acestuia prin intermediul părții vătămate, partea vătămată B l-a sunat pe cetățeanul italian pe care l-a rugat să alerteze poliția și să o scape din acel local. În aceste condiții, a avut loc oad oua descindere a poliției e care de această dată a luat-o pe partea vătămată și i-a stabilit adevărata identitate. Pe toată durata cât a fost ținută forțat de către cei doi inculpați, partea vătămată a asistat la mai multe discuții dintre inculpați și diverse alte persoane cu care aceștia stabileau modalitățile în care să fie aduse în ia diverse persoane de sex feminin în vederea exploatării lor sexuale.

Partea vătămată B este deasemeni cuprinsă și în sinteza actelor de urmărire penală ale anchetei efectuată de Parchetul din și poliția din (fila 77 vol.1 ).

Partea vătămată domiciliată în jud. C S, a ajuns în ia în iulie 2005, transportul fiind înlesnit de un anume care după ce a exploatat-o aproximativ o lună de zile i-a vândut-o lui (cetățeanul despre care s-a precizat anterior ). În perioada în care a stat la acesta partea vătămată i-a cunoscut pe inculpații și, acesta din urmă convingând-o să meargă cu el și pentru a părea credibil i-a făcut chiar declarații de. Contând pe buna credință a celor doi, partea vătămată a fugit cu aceștia de la însă după scurt timp a înțeles că a fost înșelată și a fost obligată să practice prostituția prin violență și amenințări.Pentru cei doi inculpați partea vătămată s-a prostituat aproximativ patru luni de zile, perioadă în care inculpații ar fi încasat aproximativ 20.000 euro. În toată această perioadă, partea vătămată a constatat că cei doi inculpați aveau și alte fete pe care le exploatau în aceeași manieră, nominalizând aici pe, și, aceasta din urmă fiind trimisă de un anume din

Din datele culese de la autoritățile e s-a constatat că a reușit să fugă și de la inculpații din prezenta cauză și a fost în cele din urmă găsită din nou de către și care au adus-o înapoi la.

Întreaga situație de fapt expusă rezultă din declarațiile părților vătămate, declarația martorei B, raportul asupra cazului Romba instrumentat de Procuratura din, procesele verbale de consemnare a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul. O atenție aparte trebuie acordată martorului care in inițial a dat o declarație la urmărirea penală iar in instanța a retractat totul spunând că a fost amenințat de anchetator. Ceea ce este mai interesant este faptul că martorul s-a solidarizat cu inculpații și chiar a devenit pătimaș in cursul declarației dând dovadă de partizanat. În orice caz nu se poate neglija faptul ca martorul, în cuprinsul primei declarații martorul precizează unele detalii ce nu putea fi cunoscute de anchetator.

În drept, fapta inculpaților și de a fi întreținut relații sexuale cu partea vătămată B împotriva voinței acesteia, împreună, cu intenție directă, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de viol prevăzută de art.197 alin.1 și alin.2 lit.a C Penal.

Deasemeni, fapta acelorași doi inculpați de a o fi reținut pe partea vătămată B împotriva voinței acesteia, împreună, cu scopul de aoo bliga să practice prostituția, cu intenție, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art.189 alin.1,2 și 3 Penal.

Faptele inculpaților de a fi racolat utilizând promisiuni false și de a fi transportat în afara țării părțile vătămate B, și de a le fi exploatat sexual împotriva voinței acestora, precum și pe partea vătămată, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din legea 678/2001. Aceste fapte deși fiecare în sine întrunește conținutul constitutiv al unei infracțiuni distincte, prin modul în care au fost săvârșite rezultă că au avut la bază o rezoluție infracțională unică și în consecință sunt incidente dispozițiile art.41 alin.2 C Penal.

Fapta inculpatului de a fi facilitat transportul părții vătămate B în urma înțelegerii cu ceilalți doi coinculpați, în sensul transportării efective a acesteia din municipiul R în localitatea de unde a plecat cu microbuzul spre ia, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din legea 678/2001.

În apărarea lor, toți cei trei coinculpați au negat în mod constant săvârșirea infracțiunilor și au încercat să dovedească că sunt persoane onorabile, care duc o viață decentă, cinstită, care câștigă cu greu banii muncind în construcții, făcând propria lor firmă fără a aștepta ajutor de la nimeni. În această ordine de idei, inculpații au solicitat audierea mai multor martori, atât în circumstanțiere cât și în apărarea pe latură penală.

Majoritatea martorilor audiați au declarat în mod constant că ei cunosc pe inculpați ca fiind persoane respectabile, oneste, și incompatibile cu infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată.

Instanța a apreciat că este posibil ca martorii să fi cunoscut această latură a inculpaților, însă acest fapt nu exclude în mod obligatoriu posibilitatea reală ca cei trei să fi săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată. Ca drept dovadă, martorii au făcut relatări cu privire la aspectele pe care le cunoșteau din perioada în care aceștia locuiau în comuna, neavând cunoștință decât din auzite despre modul de viață al acestora în străinătate.

Pe de altă parte, cei mai mulți dintre martori au căutat să inducă ideea că partea vătămată B era o femeie de moravuri ușoare, fiind de notorietate că aceasta practica prostituția.

Chiar admițând că partea vătămată avea asemenea preocupări, că partea vătămată ar fi cunoscut motivul pentru care merge în străinătate, nici o împrejurare sau nici o cauză nu poate fi atât de importantă încât să se disprețuiască total valori umane fundamentale cum sunt libertatea vieții sexuale, libertatea de mișcare, dreptul de a decide singur cu privire la propria persoană. Nu se poate nimeni autojustifica în exploatarea unei alte ființe umane pe considerentul că aceasta prin modul sau de viata si preocuparile pe care le are oricum nu pune nici un preț pe sine însăși. Dreptul de a decide dacă sinele are sau nu o valoare aparține acelei persoane și nu altcuiva.

Așadar, instanța a apreciat probele si faptele probatorii indicate de inculpați ca vădit irelevante și inapte în a restabili prezumția de nevinovăție în favoarea inculpaților. Prin toate probele administrate la cererea acestora s-a încercat să se dovedească doar faptul negativ că ei nu au cunoscut părțile vătămate și nu au săvârșit nici una din faptele ce le sunt puse în sarcină, fiind însă incapabili să dovedească faptul pozitiv contrar ori daca acesta s-a prefigurat nu a exclus niciun moment situatia de fapt dovedita mai presus de orice îndoială rezonabila.

În niciuna din probele administrate de instanță la cererea inculpaților nu s-a reușit a se combate în vreun fel realitățile ce se desprind cu prisosință din conținutul convorbirilor telefonice dintre inculpatul și "" din Aceste convorbiri trădează până la evidență faptul că între inculpați a existat o înțelegere, că inculpații aveau ca preocupare racolarea, transportul și exploatarea sexuală a victimelor și că toți s-au impacientat în urma plângerilor formulate de partea vătămată B.

Așa fiind, tribunalul a dispus condamnarea inculpaților pentru infracțiunile care au fost reținute în sarcina fiecăruia.

La stabilirea pedepselor aplicate inculpaților și instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzută la art.72 C Pen. ținându-se seama de împrejurarea că infracțiunea de trafic de persoane a fost săvârșită în formă continuată și în concurs real cu celelalte două infracțiuni, respectiv viol și lipsire de libertate în mod ilegal, de limitele de pedeapsă prevăzute în textul special pentru fiecare infracțiune, gradul de pericol social sporit prin modalitatea și mijloacele prin care au fost săvârșite infracțiunile, persoana inculpaților, care prin modul în care au gestionat apararea și au uzat de drepturile procesuale au dovedit un caracter insidios, o lipsă de responsabilitate și de asumare conștientă a consecințelor propriilor fapte.

În raport de toate aceste împrejurări, s-a apreciat că singura modalitate de asigurare a prevenției și de reintegrare a inculpaților este aplicarea unei pedepse cu închisoarea ce se va cuantifica în primul rând în raport de gradul de pericol social concret.

Față de dispoziția textului special din teza finală a art.12 din legea 678/2001, s-a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută la art.64 lit. a, teza a - a și lit. În contextul naturii infracțiunii s-a constatat că nu se impun a fi interzise celelate drepturi enumerate de art.64 C Penal.

Pedepsele stabilite pentru fiecare infracțiune în parte au fost contopite după regula înscrisă în art.34 lit.b C Penal.

Deasemeni, s-a aplicat față de inculpați pedeapsa închisorii prevăzută de art.71 alin2 C Pen.

S-a dispus asupra menținerii stării de arest a inculpatului în condițiile în care instanța pronunță o hotărăre de condamnare, fapt ce face ca starea de pericol social să subziste.

În raport de dispozițiile art.88 C Pen. s-a dedus din pedepsele aplicate durata reținerii și arestului preventiv.

Cu referire la inculpatul, în mod similar la stabilirea pedepsei s-a avut în vedere art.72 C Pen privind criteriile generale de individualizare și s-a avut în vedere în primul rând gradul de pericol social relativ mai redus al infracțiunii săvârșite de acesta tocmai prin contribuția minimă pe care acesta a avut-o, contribuție rezumată la un singur act material constând în transportul persoanei vătămate B din municipiul R până în localitatea.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea însă la stabilirea cuantumului s-a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art.74 alin.1 lit. a și c CP en, în sensul că inculpatul este lipsit de antecedente penale, a avut o conduită bună înainte de săvârșirea infracțiunii, iar în cursul judecării cauzei după ce i-a fost revocată măsura arestării preventive s-a prezentat la toate termenele. Așadar, pedeapsa a fost cuantificată în raport de limita prevăzută de art.76 lit.b C Pen.

În privința modalității de executare, avându-se în vedere aceleași criterii mai sus arătate, s-a apreciat că reeducarea inculpatului poate fi atinsă și prin suspendarea condiționată a executării conform art.81 C Pen și s-a făcut aplicarea art.82 C Pen și art.359 C Pr Pen.

Totodată s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului conform art.88 C Pen.

Referitor la latura civilă în cauză părțile vătămate s-au constituit părți civile după cum urmează: B suma de 2500 euro daune materiale constând în cheltuieli cu refacerea sănătății și 2000 euro daune morale, s-a constituit parte civilă cu suma de 165.000 euro daune materiale și 50.000 lei daune morale iar partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2000 euro daune materiale și 50.000 lei daune morale.

De precizat că sumele cu care s-au constituit părți civile cu titlu de daune materiale și B în cererea inițială formulată în cursul urmăririi penale vizează în fapt sumele pe care acestea apreciază că le-ar fi realizat prin practicarea prostituției. Cum astfel de sume sunt un produs al infracțiunii inculpaților, s-a apreciat că acestea nu pot face obiectul restituirii sub formă de daune materiale. Din acest motiv instanța a considerat, față de suferința fizică și morală prin care au trecut partile vatamate că este rezonabil a se admite suma de câte 10.000 lei cu titlu de daune morale față de și și suma de 2000 euro daune morale și 2500 euro daune materiale astfel cum s-a solicitat în cursul judecății de către partea vătămată B. Despăgubirile materiale pentru această parte vatamată sunt justificate prin faptul că în afara traumelor psihice la care a fost supusă a fost traumatizată și fizic fiind forțată să avorteze, fapt ce a generat o serie de complicații ce nu s-au putut remedia decât pe cale medicală cu costuri evidente.

Prin urmare, cei doi inculpați și au fost obligați la plata despăgubirilor civile mai sus stabilite conform art.14 alin.3 lit.b, art.346 C Pr Pen și art.998 C Civ.

Tribunalul a apreciat totodată că în toată perioada în care s-a desfășurat activitatea infracțională inculpații și au realizat mai multe sume de bani. Astfel, s-a încasat din ˝vânzarea˝ părții vătămate și B către sumele de 3000, respectiv 4500 euro; apoi 2000 euro au fost încasați din activitatea de prostituție de pe urma părții vătămate (fila 38 dosar), 50.000 euro sumă încasată din exploatarea din prostituție a părții vătămate în perioada în care aceasta a fost în Italia, 55.000 euro (fila 53) în perioada în care aceasta a fost exploatată în ia și banii au fost încasați de către inculpați împreună cu, și în final suma 75.000 euro(fila 9) pe care cei doi inculpați au realizat-o din exploatarea părții vătămate B în ia.

Este posibil ca sumele realizate să fie mai mari însă, doar asupra celor arătate mai sus există certitudine în ce privește întinderea. Rezultă astfel, din . că cei doi inculpați, împreună au încasat suma de 170.000 euro.

În raport de dispozițiile art.118 lit.e C pen, s-a constatat că se impune a fi confiscată suma de câte 85.000 euro de la fiecare dintre inculpații și.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpați, și.

Apelantul inculpat critică temeinicia soluției adoptate de prima instanță, apreciind în esență că aceasta reprezintă rezultatul unei greșite evaluări a probelor administrate în cauză.

S- arătat de către apelant, prin motivele de apel depuse în scris la dosarul cauzei, că hotărârea de condamnare pronunțată contra acestuia, s-a întemeiat pe exclusiv pe probele administrate în faza de urmărire penală, instanța de fond ignorând principiul administrării nemijlocite a probelor încălcând astfel și dispozițiile art.62 Cpp.

O altă critică se referă la greșita condamnare a inculpatului pentru infracțiunea de viol, apreciindu-se că aceasta în conformitate cu jurisprudența în materie, este absorbită în conținutul infracțiunii de lipsire de libertate.

Apreciind că probele administrate în cursul procesului penal, nu sunt apte de a releva fără dubiu vinovăția inculpatului ,acesta solicită admiterea apelului, desființarea sentinței de condamnare și pronunțarea unei soluții de achitare întemeiată pe dispozițiile art.10 lit.a Cpp.

În subsidiar, în situația în care instanța de apel va aprecia că există probe care dovedesc existența faptelor și vinovăția inculpatului față de acestea, apelantul solicită reținerea de circumstanțe atenuante judiciare și aplicarea dispozițiilor art.81 sau 86/1 Cp referitoare la suspendarea executării pedepsei rezultante.

Apelanții inculpați și nu au expus în scris criticile aduse sentinței atacate, însa oral în fața instanței de apel, prin apărătorii lor, invocă motive de apel similare cu cele arătate de inculpatul .

Astfel, cei doi inculpați susțin că ansamblul probator administrat în cauză nu conține probe temeinice în învinuire care să justifice pronunțarea unei soluții de condamnare a acestora.

Prin urmare apelanții inculpați și solicită în principal, achitarea acestora, în temeiul art. 10 lit.a Cpp, iar în subsidiar reținerea de circumstanțe atenuante și aplicarea unei pedepse rezultante cu suspendarea condiționată în ceea ce îl privește pe inculpatul.

Curtea examinând actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, constată că apelurile declarate în cauză sunt nefondate pentru considerentele ce se vor prezenta în continuare.

Instanța de fond, în urma analizei probelor administrate în cauză, a reținut o situație de fapt corespunzătoare adevărului și a stabilit o încadrare juridică corectă a faptelor imputate inculpaților prin actul de sesizare al instanței.

Susținerile inculpaților referitoare la nevinovăția acestora sunt lipsite de fundament real nefiind susținute de suport probator, în mod legal prima instanță evaluând temeinicia probelor in acuzare administrate in cauză, a pronunțat o soluție de condamnare a celor doi apelanți inculpați pentru faptele ce au constituit obiectul judecății în prezentul proces penal.

Instanța de apel nu poate primi criticile apelanților-inculpați care consideră că probele în acuzare administrate în cursul procesului penal nu au forța probantă de a răsturna prezumția relativă de nevinovăție ce operează în favoarea acestora.

Susținerile inculpatului care apreciază că soluția adoptată de prima instanță s-a întemeiat exclusiv pe probele administrate în faza de urmărire penală, nesocotindu-se astfel principiului administrării nemijlocite a probelor, nu pot fi primite de către

Potrivit art.63 al.2 Cpp, probele nu au valoarea dinainte stabilită, iar în conformitate cu art.62 din același cod, în vederea aflării adevărului organul de urmărire penală și instanța de judecată au îndatorirea să lămurească,pe bază de probe cauza sub toate aspectele.

Prin urmare, se impune concluzia că mijloacele de probă pot fi administrate în toate fazele procesului penal,legea nefăcând deosebire în ceea ce privește forța lor probantă, în raport cu împrejurarea dacă ele au fost administrate în cursul urmăririi penale ori al cercetării judecătorești.

Inculpatul, consideră că instanța de fond nu a procedat la o analiză temeinică a tuturor probele administrate în cauză, nearătând în concret în conținutul expunerii, care sunt mijloacele de probă pe care s-a sprijinit soluția condamnare pronunțată în cauză și care au fost înlăturate.

În susținerea acestei teze, inculpatul sesizează existența unor declarații contradictorii date de părților vătămate B, și de martorul în cele două faze procesuale. În atare situație, inculpatul critică omisiunea instanței de fond de a proceda la o analiză comparativă a declarațiilor cu conținut diferit date de către aceeași subiecți procesuali, nearătând care dintre declarațiile acestora reflectă adevărul.

Curtea reamintește că în lipsa unui temei legal care să reglementeze o ordine de preferință între declarațiile succesive ale părților vătamate, inculpatului sau ale martorilor, instanța poate să considere, atunci când declarațiile acestora sunt contradictorii, că numai una dintre ele este expresia adevărului, având obligația de a le înlătura, motivat, pe celelalte. Într-o asemenea situație, instanța va reține că sunt expresia adevărului acele declarații care se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Criticile apelantului inculpat nu sunt întemeiate, instanța de fond, a înlăturat motivat atât probele administrate la cererea inculpaților cu care s-a încercat a se combate probele în acuzare administrate în cauză, cât și probele administrate din oficiu care nu reflectă adevărul, indicând corelativ care sunt probele pe care s-a întemeiat soluția de condamnare adoptate în cauză.

În ceea ce privește critica adusă de inculpatul, cu privire la inexintența infracțiunii de viol, care în opinia sa, este absorbită în conținutul infracțiunii de lipsire de libertate, instanța de apel, apreciază că nici acest motiv de apel nu este fondat.

În condițiile speței cele două infracțiuni coexistă fiind savârșite în concurs real, având naturi și obiecte juridice speciale diferite.

Dacă în cazul infracțiunii de lipsire de libertate, obiectul juridic special constă în relațiile sociale referitoare la libertatea fizică a persoanei, adică la dreptul acesteia de a se deplasa și acționa în conformitate cu propria sa voință, în ceea ce privește infracțiunea de viol, obiectul juridic special constă în relațiile sociale referitoare la libertatea și inviolabilitatea sexuală a persoanei.

În conformitate cu jurisprudența constantă în materie, infracțiunea de viol include în conținutul ei, în mod, lipsirea de libertate necesară realizării raportului sexual prin constrângere, însă în speță lipsirea de libertate a părții vătămate B depășește această necesitate, fiind lipsită de libertate de către inculpați timp de 4 luni, în scopul exploatării sale sexuale, motiv pentru care ambele infracțiuni își păstrează autonomia, fiind comise în concurs.

Nefondate sunt și criticile inculpatului, referitoare la neaudierea nemijlocită a părții vătămate. Având în vedere că datele din dosarul cauzei relevă împrejurarea că partea vătămată este plecată în Italia pentru o durată nedeterminată, instanța de fond s-a aflat în imposibilitatea de o audia nemijlocit, ținând cont la judecarea cauzei, de declarațiile date de aceasta în faza de urmărire penală.

Examinând, ansamblul probelor administrate în cele două faze procesuale,instanța de apel, constată că soluția de condamnare pronunțată de prima instanță este legală și temeinică, astfel încât vinovăția apelanților-inculpați este pe deplin dovedită de probele în acuzare administrate în cauză.

Astfel conținutul declarațiilor părților vătămate care îi incriminează direct pe apelanții inculpați se coroborează cu elementele de fapt ce rezultă din celelalte probe existente în cauză.

Relevante la aflarea adevărului constituie declarația martorului dată la urmărirea penală precum și conținutul interceptărilor convorbirilor telefonice purtate între inculpatul și numitul "". Elementele de fapt ce rezultă din convorbirile celor doua persoane sus menționate, confirmă activitatea infracțională a inculpaților ce a constat în racolarea, transportul și exploatarea sexuală a victimelor.

Față de aceste considerente, Curtea constată că reproșurile celor trei apelanți inculpați care invocă nevinovăția lor față de faptele pentru care au fost condamnați de către prima instanță sunt lipsite de fundament real.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelanților inculpați de către prima instanță, Curtea apreciază că prima instanță a analizat în mod corect toate aspectele legate de pericolul social al faptelor cât și persoana inculpaților, pedepsele aplicate fiind de natură să realizeze rolul preventiv a acestora.

Infracțiunile ce formează obiectul judecății sunt deosebit de grave, dat fiind faptul că traficul de persoane constituie un fenomen tot mai prezent în sfera criminalității organizate. În contextul social actual, tot mai multe tinere devin victime ale traficului de persoane, plecând în străinătate cu vise caracteristice vârstei, trezindu-se singure printre străini, sechestrate, amenințate, abuzate, adevărate sclave ale persoanelor care săvârșesc astfel de infracțiuni.

Având în vedere că faptele deduse judecății au lovit valori umane supreme, respectiv dreptul la viață și la libertate, riposta statului ca reprezentant al societății trebuie sa fie deosebit de fermă, aplicând prin organele sale judiciare, pedepse apte să asigure realizarea ordinii de drept.

Pentru cele ce preced, constatând că sentința apelată este legală și temeinică, Curtea va respinge ca nefondate apelurile celor trei inculpați.

Având în vedere că subzistă în continuare temeiuri care justifică detenția preventivă inculpaților și, instanța de apel va menține starea de arest a acestora.

În baza art 381 Cpp deduce în continuare arestarea preventivă a apelanților inculpați la zi.

Va constata că apelanții inculpați și au avut apărători aleși.

Văzând și dispozițiile art. 189, 192 al.2,4 Cpp.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.379 pct.1 lit.b CPP respinge ca nefondate apelurile declarate de apelanții-inculpați, și împotriva Sp. nr.213 din 09.11.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr.-.

În baza art.350 CPP menține starea de arest a apelanților inculpați și.

În baza art.381 CPP deduce în continuare arestarea preventivă a apelanților inculpați de la 9.11.2007 la zi.

Constată că apelanții inculpați și au avut apărători aleși.

În baza art.189 CPP dispune plata din fondurile MJ a onorariilor apărătorilor din oficiu (100 lei), (80 lei) și . (80 lei), către Baroul

În baza art.192 al.2,4 CPP obligă apelanții-inculpați să plătească statului următoarele sume cu titlu de cheltuieli judiciare, în care s-au inclus și onorariile apărătorilor desemnați din oficiu:

- 250 lei;

- 150 lei;

- 150 lei.

Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare pentru apelanții inculpați și de la comunicare pentru celelalte părți.

Pronunțată în ședință publică azi, 6.05.2008, în prezența apelanților inculpați arestați și.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR

- - - -

PT. GREFIER - -

aflat în,

GREFIER SECȚIE

Red.sent.

Red.dec.apel -

Tehnored. - 2 ex.

19/20.05.2008

Președinte:Adrian Bogdan
Judecători:Adrian Bogdan, Nimineț Ștefan, Popescu Elena

#Judecator Adrian Bogdan

Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 71/2008. Curtea de Apel Bacau

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 71/2008. Curtea de Apel Bacau