Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 91/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 91/
Ședința publică din data de 20 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu judecător
JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de - procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VRANCEA și de inculpata, domiciliată în comuna Vidra, sat, județul G, împotriva sentinței penale nr. 249 din 23 iunie 2008 Tribunalului Vrancea.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 07.10.2009 și au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 16.10.2009, apoi la data de 20.10.2009.
După deliberare,
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 249 din 23.06.2008 a Tribunalului Vranceaa fost condamnată inculpata, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001, cu aplic. art.41 alin.2 pen. la 3 ani și 10 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a, b și e pen.
I s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b și e pen. în condițiile art.71 pen.
În baza art.861și art.862pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 6 ani.
În baza art.71 alin.5 pen. s-a dispus și suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art.863alin.1 pen. inculpata se va supune, pe durata termenului de încercare stabilit, următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA;
b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existență.
În baza art.863alin.3 pen. inculpata va respecta, pe durata termenului de încercare, următoarele obligații:
- să nu intre în legătură cu părțile vătămate;
- să participe la programele specifice organizate de Serviciul de probațiune de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA.
În baza art.863alin.4 pen. s-a stabilit ca organ de supraveghere - Serviciul de probațiune de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA.
S-a atras atenția inculpatei asupra disp.art.864pen. cu privire la consecințele neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor stabilite de instanță.
În baza art. 19 alin.1 din Legea nr.678/2001 și art.118 lit.e pen. s-a dispus confiscarea de la inculpată a sumei de 17.000 Euro sau echivalentul acestei sume în moneda națională, calculat la cursul de schimb de la data plății.
S-a respins ca nefondată acțiunea civilă a părții vătămate.
În baza art.191 alin.1 pr.pen. a fost obligată inculpata la 2000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a dispus ca onorariile pentru apărătorii din oficiu ai părților vătămate, în sumă de 200 lei, să fie avansate din fondurile Ministerului Justiției
Pentru a pronunța această sentință s-au reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Vrancea, cu nr.36/D/6/2007 din 18 iunie 2007 s-a pus în mișcare acțiunea penală și a fost trimisă în judecată inculpata, zis,", cercetată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de:
- art.12 al.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 al.2 cod penal, constând în aceea că, în perioada 2004-2006, în baza aceleiași hotărâri infracționale le-a racolat pe, - - și, sub promisiunea oferirii unor locuri de muncă în Turcia, le-a înlesnit apoi transportul în această țară pentru ca, ulterior, prin acte de amenințare și violență să le exploateze sexual în folosul său, obținând astfel importante sume de bani (72.700dolari SUA).
La TRIBUNALUL VRANCEA cauza a fost înregistrată sub nr-.
Părțile vătămate și, deși au fost citate în mod repetat, chiar și cu mandat de aducere, nu s-au prezentat în fața instanței de judecată.
În timpul urmăririi penale partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză solicitând obligarea inculpatei la plata sumei de 60.000 Euro, reprezentând banii pe care i-a obținut din practicarea prostituției la care a fost obligată de către inculpată și însușită de către aceasta, și la plata sumei de 1.000 Euro, reprezentând contravaloarea bunurilor reținute și nerestituite de către inculpată.
Inculpata fiind audiată (fila 26-28 dosar fond) a negat comiterea faptelor care i-au fost reținute în sarcina sa prin rechizitoriu.
A confirmat totuși, că le cunoaște pe părțile vătămate și că în cursul anului 2006 călătorit cu acestea cu autocarul firmei," în Turcia. De asemenea, a confirmat faptul că îi cunoaște pe martorii audiați în această cauză cu excepția numiților Burs, -, și.
Analizând probele administrate în cauză instanța a reținut următoarele:
În perioada 2005-2006, inculpata a racolat mai multe tinere și sun pretextul că le poate asigura un loc de muncă în Turcia în orașul, le-a înlesnit acestora deplasarea, prin procurarea pașapoartelor, prin suportarea contravalorii transportului și asigurarea cazării, pentru ca ulterior, să le oblige pe tinerele racolate la practicarea prostituției în folosul său, prin exercitarea de amenințări și violențe.
Astfel, la sfârșitul anului 2005, inculpata fiind în vizită la concubinul său, aflat în arestul V, a cunoscut-o pe partea vătămată, care se afla în vizită la concubinul ei, care se afla tot în arestul
În aceste împrejurări, inculpata a luat cunoștință de faptul că partea vătămată are un copil minor în întreținere și că se află într-o foarte proastă stare materială. Profitând de starea în care se afla victima, inculpata a luat hotărârea de aor acola în vederea obligării acesteia la practicarea prostituției în Turcia, pentru a obține venituri din această activitate.
În acest sens, inculpata i-a propus părții vătămate că îi poate asigura un loc de muncă în Turcia - la.
Imediat ce partea vătămată a fost de acord cu această propunere, inculpata a asigurat transportul spre în data de 10 februarie 2006 cu un autocar al firmei,", suportând și cheltuielile de transport. Pentru a nu da de bănuit autorităților vamale, inculpata a cerut părții vătămate să nu stea pe aceeași bancă cu ea.
La, inculpata și partea vătămată s-au cazat la hotelul,". După ce i-a reținut pașaportul, inculpata i-a cerut părții vătămate să practice prostituția pentru a obține bani. La început partea vătămată a refuzat, însă în urma amenințărilor care o vizau pe ea, pe concubinul și pe copilul ei, cât și în urma violențelor exercitate de către inculpată, știindu-se supravegheată permanent de către inculpată direct și prin alte persoane din Turcia, fiind fără pașaport și într-o țară străină, partea vătămată a fost nevoită să practice prostituția aproximativ o lună de zile.
Înainte de expirarea vizei, partea vătămată a fost adusă în România de către inculpată și apoi constrânsă în același mod să meargă în Turcia de încă două ori pe câte o lună de zile, pentru a practica prostituția în folosul inculpatei.
În total, partea vătămată a fost exploatată sexual aproximativ 3 luni, timp în care a obținut importante sume de bani, care au fost însușiți de către inculpată.
Pentru a obține cât mai mulți bani, inculpata impunea părții vătămate un anumit program, extrem de obositor. Potrivit declarației părții vătămate de la fila 83 dosar urmărire penală, aceasta era nevoită să desfășoare activitățile de prostituție impuse de inculpată alături de alte două tinere ( și, care nu au putut fi identificate) de la ora 900dimineața, până noaptea târziu.
În luna ianuarie 2006, inculpata a racolat și pe partea vătămată. Inculpata, profitând de relația de rudenie existentă între ea și soțul părții vătămate și de încrederea de care se bucura în fața părții vătămate, i-a propus acesteia să meargă în Turcia pentru a avea grijă de un infirm pentru a obține un venit decent.
Odată ce partea vătămată a acceptat propunerea, inculpata s-a ocupat atât de obținerea pașaportului cât și de asigurarea transportului, suportând toate cheltuielile.
Inculpata a făcut deplasarea la, cu un autocar al firmei,", însoțită de partea vătămată și de alte două tinere racolate (care nu au putut fi identificate), cărora le promisese de asemeni, locuri de muncă în Turcia.
Ajunse la, inculpata împreună cu cele trei tinere, s-au cazat la hotelul," din cartierul. Aici, inculpata le-a dezvăluit celor trei tinere, motivul real pentru care le-a adus în Turcia, precizându-le că trebuie să practice prostituția pentru a putea să-și recupereze banii cheltuiți cu obținerea pașapoartelor și transportul.
Datorită amenințărilor și violenței fizice folosite de către inculpată, partea vătămată cât și celelalte două victime, au acceptat să se prostitueze în folosul inculpatei aproximativ o lună de zile.
În tot acest timp, inculpata era cea care racola pe clienți, iar partea vătămată era obligată să întrețină raporturi sexuale cu aceștia la hotelul,Prag" din Instambul.
Și în acest caz, toți banii obținuți de către partea vătămată din practicarea prostituției erau însușiți de către inculpată.
După expirarea vizei pentru Turcia partea vătămată a revenit în țară și după ce i-a spus soțului său ce i s-a întâmplat, s-a prezentat la organul de poliție pentru a reclama faptele săvârșite de inculpată.
S-a precizat că din probele administrate nu rezultă că inculpata a săvârșit acte materiale de trafic de persoane și asupra victimelor - - și.
S-a arătat că din declarația numitei () - - (fila 38 ) se reține că aceasta l-a cunoscut pe (fratele concubinului inculpatei) în 1999, iar în septembrie 2004 s-a căsătorit cu acesta, că încă din vara anului 2004 i-a propus să meargă în Turcia pentru a găsi de lucru, că în luna iulie 2004, după ce împlinise 18 ani, a dat curs propunerii soțului ei și s-a deplasat în Turcia la, cu un autocar al firmei,", împreună cu inculpata, cazându-se apoi la același hotel. În continuare susține că inculpata i-ar fi spus că urmează să se prostitueze, dar tot ea arată că: inculpata, nu a efectuat nici un moment vreo presiune fizică sau psihică în scopul de a mă obliga să mă prostituez" și că cel care a exercitat violențe asupra sa pentru a se prostitua a fost doar soțul ei,. S-a precizat că din aceeași declarație rezultă că inculpata nu și-a însușit în mod ilicit vreo sumă de bani de la - -.
S-a reținut că în același sens a declarat și mama numitei - -, respectiv martora, în fața instanței la data de 16.06.2008.
S-a precizat că aceste declarații se coroborează și cu declarațiile martorului (filele 63-64 ) și Burs (fila 65 ).
Prin urmare, s-a apreciat că nu sunt probe clare în sensul că inculpata a săvârșit vreo acțiune specifică traficului de persoane prev. de art.12 din Legea nr.678/2001.
Mai mult, s-a precizat că în timpul urmăririi penale nu s-a făcut vreo legătură între activitatea infracțională a inculpatei și alte persoane, în calitate de complici sau coautori.
S-a arătat că aceeași situație se constată și în cazul numitei. Coroborând declarația acesteia (filele 55-56 ) cu declarațiile martorilor (filele 63-64 ) și (fila 69 ), s-a arătat că rezultă că tot numitul a racolat-o și a obligat-o să se prostitueze în Turcia și tot el și-a însușit sumele de bani rezultate din activitatea de prostituție.
Așa fiind, instanța nu a reținut în sarcina inculpatei actele materiale privitoare la aceste două victime.
Cu privire la cuantumul sumelor pe care inculpata le-a însușit din practicarea prostituției de către părțile vătămare, instanța, având în vedere probele administrate în cauză și situația de fapt reținută mai sus, a constatat că acestea nu pot fi stabilite cu exactitate și nici în raport cu toate victimele.
Astfel, partea vătămată, a susținut că în fiecare zi întreținea raporturi sexuale cu 25-30 de persoane, că încasa câte 45 de dolari de persoană și că în aproximativ o lună cât a fost exploatată a obținut suma de 60.000 dolari, bani însușiți de către inculpată, mai puțin suma de 1300 dolari pe care a primit-o de la inculpată.
Instanța a apreciat aceste susțineri ca exagerate, deoarece este greu de crezut că partea vătămată a putut desfășura o activitate de genul celei descrise mai sus o perioadă atât de îndelungată și zi de zi și deoarece aceste susțineri nu se coroborează cu restul materialului probator.
În acest sens, s-a menționat declarația părții vătămate, care a arătat că timp de o lună cât a fost obligată de inculpată să se prostitueze a obținut aproximativ 2.000 Euro, că acești bani au fost însușiți de către inculpată și că aproximativ aceeași sumă obțineau și celelalte fete exploatate de inculpată.
Martora (fila 40 ) (care este sora părții vătămate ) a arătat că la prima plecare în Turcia, sora sa a obținut din practicarea prostituției suma de 10.000 Euro, din care a primit 28.000.000 lei și un pachet cu diferite bunuri (haine, țigări, mâncare), iar la a doua plecare în Turcia a obținut din aceeași activitate, o sumă de bani importantă din care a primit doar 15.000.000 lei.
Aceeași martoră a precizat că de la fiecare client sora sa încasa aproximativ 10-15 dolari.
S-a apreciat că este credibilă declarația martorului cu identitate protejată (filele 117-118 dosar fond vol. II) din care rezultă că inculpata și-a însușit suma de aproximativ 15.000-20.000 Euro din activitatea de prostituție la care a fost obligată partea vătămată.
Față de cele prezentate mai sus, instanța a reținut că în mod cert, inculpata și-a însușit suma de 17.000 Euro, bani care au rezultat din activitatea de prostituție la care au fost obligate părțile vătămate (15.000 Euro) și (2.000 Euro).
S-a apreciat că restul sumelor precizate în rechizitoriu nu pot fi reținute, fie pentru faptul că nu sunt probe certe că inculpata și-a însușit vreo sumă de bani de la numitele - - și.
S-a arătat că vinovăția inculpatei sub forma intenției, nu poate fi pusă la îndoială. Acest aspect rezultă cu claritate din următoarele împrejurări:
- inculpata își racola victimele din rândul tinerelor, cu vârsta peste 18 ani, cu un nivel școlar și educațional scăzut, fără loc de muncă și la alte surse de existență, aflate într-o gravă stare de sărăcie;
- inculpata, profitând de situația dificilă în care se aflau, iar uneori și de încrederea de care se bucurau, propunea victimelor locuri de muncă în Turcia și perspectiva obținerii unor venituri importante, deși știa foarte bine că le va obliga să practice prostituția;
- inculpata își aducea victimele într-o totală dependență: le îndatora suportând toate cheltuielile aferente unei deplasări în străinătate; le lua pașapoartele imediat ce ajungeau la destinație, le asigura cazare și supraveghere și le lua toți banii pe care îi obțineau, lipsindu-le de posibilitatea de a se opune ori reclama;
- pentru a le obliga pe victime să practice prostituția, inculpata folosea o gamă largă de mijloace în constrângere, de la amenințări directe față de victime și o strictă supraveghere, la amenințări cu grave fapte față de persoane apropiate(copil, concubin) prin alte persoane, până la acte de violență fizică față de victime;
- toate aceste acte de constrângere, inculpata le exercita pentru a exploata pe victime și pentru a obține importante sume de bani în mod ilicit.
Atât situația de fapt, cât și vinovăția inculpatei sunt dovedite prin declarațiile părților vătămate (filele 7-13 ) și (filele 14-19 ) în care sunt descrise împrejurările în care au fost racolate, transportate în Turcia și apoi exploatate sexual, pentru ca inculpata să obțină importante sume de bani.
Declarațiile martorilor, Burs, și (martori cu identitate protejată) care se coroborează cu declarațiile părților vătămate și cu procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice dintre inculpată și diferite persoane în perioada martie-iunie 2006.
S-a apreciat că declarația martorei (filele 45-46 dosar fond) care este rudă de gradul trei cu concubinul inculpatei pe nume ) nu poate fi reținută, întrucât este dată procausa și nu se coroborează cu restul materialului probator.
S-a mai precizat că declarația martorului (fila 47 dosar fond), propus în apărare de inculpată, nu poate fi reținută deoarece acest martor face referire la activitatea inculpatei desfășurată în Turcia, fără precizări exacte la timpul în care inculpata a desfășurat activitatea de menaj la un cetățean.
În același sens a fost privită și declarația martorei (fila 99 dosar fond), care de asemeni nu face precizări exacte în timp, iar în plus aceasta susține, contrar celor susținute de martorul, că inculpata a lucrat într-o altă localitate din Turcia, decât Istanbul.
S-a mai considerat că nici declarația martorei (fila 100 dosar fond) nu poate fi reținută, deoarece această martoră face referire la activitatea inculpatei în Turcia în perioada 2002-2005 și nu face nici o referire la perioada care interesează în această cauză.
Din înscrisurile aflate la fila 101 dosar fond - declarația extrajudiciară a cetățeanului și la fila 1 vol.I I dosar fond adresa unității din Istanbul, rezultă că inculpata în perioada 01.02.2004 -01.03.2007 a făcut menajul la cetățeanul și respectiv, că în perioada 2003-2006, ar fi îngrijit de un alt cetățean, care prezintă un handicap major.
S-a apreciat că aceste înscrisuri, deși sunt în concordanță cu apărarea inculpatei, sunt într-o vădită contradicție cu restul materialului probator și mai ales cu conținutul înregistrărilor convorbirilor telefonice, din care rezultă clar că în perioada martie-iunie 2006, inculpata nu a avut în vedere desfășurarea unor asemenea activități, iar în unele momente ar fi fost în imposibilitate de a desfășura activități de menaj în Istanbul, deoarece se afla în România cu preocupări de genul celor reținute mai sus.
Dar chiar dacă s-ar admite că în perioadele cât inculpata s-a aflat în Turcia, în anul 2006, desfășurat și activități de menaj la diferiți cetățeni turci cum pretinde, s-a apreciat că tot n-ar fi fost imposibil ca inculpata să desfășoare și activitatea reținută mai sus, de racolare a victimelor și apoi de exploatare sexuală în Turcia în modul prezentat.
Prin urmare, s-a concluzionat că probele administrate în apărare la cererea inculpatei nu infirmă situația de fapt reținută de instanță.
S-a reținut că, în drept, faptele inculpatei care în perioada 2005-2006, în baza aceleiași hotărâri infracționale, a racolat pe părțile vătămate și, prin promisiuni mincinoase că le va asigura locuri de muncă bine plătite în Turcia, după care le-a înlesnit transportul până în Istanbul pentru ca ulterior să le oblige, prin acte de amenințare și violență să practice prostituția în folosul său, obținând în acest mod importante sume de bani (17.000 Euro), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii continuate de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.1 din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.
Având în vedere cele susținute mai sus, instanța a apreciat că sunt întrunite toate condițiile răspunderii penale în sarcina inculpatei, așa încât cererea acesteia de a fi achitată în baza art. 10 lit. a Cod procedură penală apare ca nefondată.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere gravitatea faptei săvârșite, împrejurările în care s-au comis, urmările produse, cât și persoana inculpatei care deși are antecedente penale, nu a săvârșit faptele în stare de recidivă, este tânără, are doi copii minori în întreținere.
În raport de aceste elemente de individualizare a pedepsei, instanța a apreciat că scopul și funcțiile pedepsei pot fi realizate în mod eficient aplicând inculpatei pedeapsa închisorii într-un cuantum orientat spre limita prevăzută de textul incriminator.
Pentru aceleași considerente, instanța a apreciat ca necesară și pedeapsa complementară.
În raport cu cele reținute, instanța având în vedere că inculpata este o persoană tânără, mamă a doi copii minori, cărora trebuie să le asigure singură întreținerea, că după săvârșirea faptelor s-a prezentat în fața organelor judiciare, că a conștientizat gravitatea faptelor și că această condamnare constituie un serios avertisment pentru inculpată, chiar și în condițiile în care aceasta nu va executa în mod efectiv pedeapsa aplicată, a arătat că va dispune în baza art.861Cod penal, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată a termenului de încercare de 6 ani, stabilit în conformitate cu disp. art. 862Cod penal.
În baza disp. art. 71 alin. 5 Cod penal, instanța a arătat că va dispune și suspendarea pedepsei accesorii aplicate în cauză, pe durata suspendării executării pedepsei principale.
Pe durata termenului de încercare, s-a precizat că inculpata se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863alin. 1 Cod penal.
Cum din săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, inculpata a dobândit în mod ilicit suma de 17.000 de Euro, instanța a reținut că va dispune în conformitate cu disp. art. 19 alin.1 din Legea 678/2001 și art. 118 lit. e Cod penal, confiscarea acestei sume de la inculpata.
În ce privește acțiunea civilă a părții vătămate, instanța a susținut că suma de 60.000 de Euro solicitată de partea vătămată este în parte exagerată și neadevărată pentru motivele arătate mai sus, iar pe de altă parte aceste sume de bani au fost obținute dintr-o activitate ilicită.
Cu privire la suma de 1.000 Euro solicitată de aceeași parte vătămată, reprezentând contravaloarea unor bunuri, instanța a constatat că nu este nici o probă în dovedirea acestei pretenții.
Pentru aceste considerente, instanța a respins ca nefondată acțiunea părții vătămate.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA și inculpata, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
Astfel,în scris, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEAa criticat hotărârea primei instanțe pe motive de netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei și a modalității de executare a acesteia.
Oral, reprezentantul Parchetului a înțeles să invoce și un motiv de nelegalitate, respectiv, s-a considerat că în mod greșit prima instanță a înlăturat ca nedovedite actele materiale săvârșite de inculpata în dauna victimelor - și în modalitatea prevăzută de dispozițiile art. 12 alin. 1 din Legea 678/2001, respectiv, transportul și cazarea victimelor în vederea practicării prostituției.
În susținerea acestor motive de apel au fost invocate declarațiile victimei -, declarația martorului în cele două faze ale procesului penal, precum și declarația părții vătămate.
S-a arătat că, practic, în modalitatea în care a procedat se deduce concluzia că inculpata a acționat în calitate de complice a lui, complicitate care e absorbită în forma de autorat a infracțiunii reținută în ceea ce privește victimele - și.
Ca atare, s-a solicitat să se constate ca fiind dovedite și actele materiale în ceea ce le privește pe victimele și - și să se dispună condamnarea inculpatei și pentru aceste două acte materiale ale infracțiunii prev. de art. 12 alin. 1 din Legea 678/2001.
În situația în care se vor reține și aceste două acte materiale, s-a considerat de către Parchet că pedeapsa aplicată de prima instanță e netemeinică sub aspectul modalității de executare stabilit, întrucât prin natura relațiilor sociale încălcate și prin frecvența unui asemenea gen de infracțiuni aplicarea unei pedepse neprivative de libertate nu e în măsură să conducă la atingerea scopului educativ preventiv al pedepsei.
În subsidiar,în situația în care se va ajunge la concluzia că cele două acte materiale nu sunt dovedite, așa cum a reținut prima instanță, s-a arătat că pedeapsa aplicată nu e în măsură să-și atingă scopul educativ-preventiv prin suspendarea executării sub supraveghere.
Pentru motivele arătate, s-a solicitat admiterea apelului declarat de Parchet, desființarea hotărârii primei instanțe și în rejudecare, prin reținerea și a celor două acte materiale ca fiind dovedite, să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în cuantum de 3 ani și 10 luni, cât a stabilit prima instanță, iar ca modalitate de executare privarea de libertate.
Inculpata a criticat hotărârea pronunțată atât pe nelegalitate cât și pe netemeinicie.
În susținerea apelului promovat, aceasta a precizat că din probele administrate atât la urmărirea penală cât și la instanța de fond nu rezultă cu certitudine vinovăția sa, motiv pentru care a solicitat să se dispună achitarea în conformitate cu disp. art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. c Cod procedură penală.
S-a arătat că inculpata a fost la muncă în Turcia, acest lucru rezultând și din declarația notarială dată de către turcul, declarație aflată la fila 101 dosar fond.
În subsidiar, dacă se va aprecia că inculpata se face vinovată de săvârșirea infracțiunii, s-a solicitat să se aibă în vedere atât circumstanțele reale cât și cele personale, respectiv, că eop ersoană tânără, că are doi copii minori, iar unul dintre aceștia are serioase probleme de sănătate, precum și faptul că s-a prezentat și a dat declarație atât la Parchet, cât și la instanță, și să se reducă pedeapsa aplicată, iar ca modalitate de executare să se dispună suspendarea întrucât societatea nu va avea nimic de câștigat în situația în care inculpata va ajunge în penitenciar și își va lăsa copii fără supraveghere.
Atât apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA, cât și apelul inculpatei sunt nefondatepentru cele ce se vor arăta în continuare.
Analizând cauza prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, se constată că prima instanță, pe baza unei analize ample și judicioase a probelor administrate în cauză, a reținut corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptei și vinovăția inculpatei.
Considerăm că în mod corect s-a apreciat că din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpata a săvârșit acte materiale de trafic de persoane și asupra victimelor - - și.
Astfel, avem în vedere declarația lui () - - (fila 38 dosar urmărire penală), din care rezultă că în luna iulie 2004, după ce a împlinit 18 ani, a dat curs propunerii soțului ei, și s-a deplasat la Istanbul, în Turcia, cu un autocar al firmei "" împreună cu inculpata, cazându-se apoi la același hotel cu aceasta. Acolo, inculpata i-a spus că urmează să se prostitueze, însă aceasta nu a efectuat nici un moment vreo presiune fizică sau psihică în scopul de aoo bliga să se prostitueze; cel care a exercitat violențe asupra sa pentru a se prostitua a fost doar, soțul ei. Totodată, inculpata nu și-a însușit în mod ilicit vreo sumă de bani de la - -.
De asemenea, din declarația numitei (filele 55-56 dosar urmărire penală) rezultă că a fost cel care i-a spus să se prostitueze în Turcia, acesta a silit-o să acosteze clienți pe stradă, iar banii pe care îi obținea îi dădea lui.
Martora, audiată la instanța de fond (fila 273 dosar fond - volumul I) a declarat că a obligat-o pe fiica sa ( - -) să se prostitueze în Turcia, a lovit-o, a strâns-o de gât cu cordonul de la fierul de călcat și cu cel de la duș și a ars-o cu țigara. Fiica sa nu i-a povestit că ar fi fost bătută de, iar banii pe care îi obținea din prostituție erau luați de.
Declarațiile numitei - - se coroborează cu declarațiile martorei susmenționate cât și cu declarațiile martorei Burs (filele 63-65 dosar urmărire penală).
Astfel, martora Burs, în depoziția sa, (fila 67 dosar urmărire penală) a precizat că l-a văzut pe la Hotelul împreună cu o concubină a sa, () - -, pe care o obliga să se prostitueze pe străzi și în discotecă, și chiar a văzut cum într-o seară a bătut-o pe - - cu o până când aceasta s-a rupt. () - - i-a spus că o obligă să se prostitueze după care îi ia toți banii.
Din depoziția numitei rezultă că numita a fost trimisă în Turcia să se prostitueze de către, acesta fiind cel care o trimitea pe stradă spunându-i să-i aducă cel puțin 300-400 dolari și pentru că nu făcea această sumă de bani a văzut când a bătut-o "mai rău ca pe un ".
Totodată, aceasta a mai precizat că banii pe care i-a câștigat i-a luat. Aceasta a mai arătat în depozițiile sale că avea fete în România pe care le obliga să se prostitueze în folosul său și că acesta mai are o fată pe care o ține la Vidra la domiciliul său și o dă drept soția sa, dar în realitate o pune să se prostitueze, el luând banii de pe urma acestei activități susmenționate.
Declarația numitei se coroborează cu declarația martorei susmenționate ( ).
Față de toate aceste probe, apreciem că în mod corect TRIBUNALUL VRANCEA nu a reținut în sarcina inculpatei actele materiale privitoare la victimele - - și, întrucât din declarațiile acestora cât și din declarațiile martorelor susmenționate rezultă că numitul le-a racolat și le-a obligat să se prostitueze și tot el și-a însușit sumele de bani rezultate din activitatea de prostituție.
Prin urmare, în mod corect s-a apreciat că nu sunt probe clare în sensul că inculpata a săvârșit vreo acțiune specifică traficului de persoane prevăzută de art. 12 din legea 678/2001 în ce le privește pe numitele și - -.
Nu suntem de acord cu susținerea Parchetului, în sensul că inculpata, în ceea ce le privește pe numitele și, a acționat în calitate de complice a lui (în acest sens fiind invocate depozițiile părții vătămate și a martorului ) - complicitate ce e absorbită în forma de autorat a infracțiunii reținută în ceea ce privește victimele și, întrucât în timpul urmăririi penale nu s-a făcut vreo legătură între activitatea infracțională a inculpatei și alte persoane în calitate de complici sau autori.
Apreciem că din probele administrate în cauză rezultă că inculpata, în perioada 2005-2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a racolat pe părțile vătămate și, prin promisiuni mincinoase că le va asigura locuri de muncă bine plătite în Turcia, după care le-a înlesnit transportul până la Istanbul pentru ca ulterior să le oblige prin acte de amenințare și violență să practice prostituția în folosul său, obținând importante sume de bani.
Vinovăția inculpatei în ceea ce le privește pe cele două victime este dovedită cu probele administrate în cauză, respectiv cu declarațiile celor două părți vătămate, declarații care se coroborează cu declarațiile martorilor (fila 41 dosar urmărire penală), (filele 50-54 dosar urmărire penală), (filele 63-64 dosar urmărire penală), (filele 63-64 dosar urmărire penală), Burs, (fila 69 dosar urmărire penală și fila 235 dosar instanță), declarațiile martorilor cu identitate protejată audiați sub numele de și, precum și cu procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice dintre inculpată și diferite persoane în perioada martie-iunie 2006 (din care rezultă preocuparea inculpatei în racolarea unor fete în vederea practicării prostituției în Turcia, preocuparea acesteia în recompensarea unor fete racolate de ea din mâna altor traficanți).
Referitor la probele evidențiate anterior vom face o detaliere a acestora și anume:
- Martora confirmă modalitatea în care a fost racolată (sora sa) de către inculpată, comportamentul violent pe care l-a avut aceasta, precum și sumele de bani pe care inculpata și le-a însușit de pe urma practicării prostituției de către sora sa;
- Martora a precizat că inculpata s-a deplasat în Turcia în luna martie 2006 însoțită de, i-a promis acesteia că o va duce la muncă în Turcia, iar pe parcursul drumului către, inculpata a avut o reacție violentă față de partea vătămată susmenționată, când aceasta i-a cerut ceva de mâncare;
- Martora a precizat că inculpata racola fete pe care le ducea în Turcia;
- Martora a precizat că în februarie 2006 inculpata se afla în, la hotelul," împreună cu alte fete, printre care se afla o fată și una, care se prostituau;
- Martora Burs a precizat că inculpata se ocupa cu racolarea unor fete din România, pe care le aducea la la hotelul și apoi le obliga să se prostitueze în folosul inculpatei, folosind amenințări și alte violențe;
- Martorul a precizat în depoziția sa că inculpata, în luna martie 2006, se afla în Turcia și se ocupa cu proxenetismul.
Toate aceste declarații se coroborează cu declarațiile martorilor cu identitate protejată, audiați sub numele de și, care arată că aveau cunoștință despre activitatea infracțională a inculpatei.
În mod corect au fost înlăturate de TRIBUNALUL VRANCEA declarațiile date în fața instanței de martorii, și, întrucât aceste declarații sunt pro causa și nu se coroborează cu restul materialului probator administrat în cauză.
martori au făcut referiri la activități desfășurate de inculpată în Turcia fără precizări exacte la timpul în care inculpatul a desfășurat activitatea de menaj la un cetățean.
În ceea ce privește înscrisurile invocate de inculpată în apărare, respectiv, declarația extrajudiciară a cetățeanului (fila 201 dosar fond), cât și adresa unității din Istanbul, rezultă că în mod corect s-a apreciat că aceste înscrisuri deși sunt în concordanță cu susținerile inculpatei, sunt în contradicție cu restul materialului probator administrat în cauză.
Așa cum a reținut prima instanță, chiar dacă s-ar admite că în perioadele cât inculpata s-a aflat în Turcia în anul 2006 desfășurat activități de menaj la diferiți cetățeni turci, cum pretinde, tot n-ar fi imposibil ca inculpata să desfășoare și activități de racolare și exploatare sexuală a victimelor în Turcia.
Față de toate acestea, apreciem că probele reliefate anterior fac dovada vinovăției inculpatei sub aspectul celor două acte materiale în ceea ce le privește pe victimele și, motiv pentru care nu poate fi reținută solicitarea inculpatei de achitare în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. c Cod procedură penală, solicitare ce nu are corespondent în probele dosarului.
Din materialul probator administrat în cauză rezultă că inculpata își racola victimele din rândul tinerelor cu un nivel educațional scăzut, fără loc de muncă, care se aflau într-o stare gravă de sărăcie și profitând de situația dificilă a acestora le propunea locuri de muncă în Turcia, cu toate că știa că le va obliga să practice prostituția. În Turcia își aducea victimele într-o stare totală de dependență, le îndatora suportând cheltuieli aferente transportului, le lua pașapoartele imediat ce ajungeau acolo, le asigura cazarea și le supraveghea, după care le obliga prin mijloace de constrângere (acte de amenințare, acte de violență fizică) la practicarea prostituției și le lua toți banii pe care victimele îi obțineau, lipsindu-le de posibilitatea de a se opune.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate, față de probele administrate în cauză, față de situația de fapt și de persoana inculpatei prin raportare la criteriile generale de individualizare a răspunderii penale prevăzute de dispozițiile art. 72 Cod penal, considerăm că pedeapsa aplicată a fost just dimensionată și aptă să răspundă scopului pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal. Față de această situație, apreciem că nu poate fi reținută solicitarea inculpatei, în sensul redozării pedepsei.
Referitor la modalitatea de executare, având în vedere persoana inculpatei, care e mamă a doi copii minori cărora trebuie să le asigure singură întreținerea, ținând cont și de faptul că unul din copii are grave probleme de sănătate, așa cum rezultă și din actele medicale depuse în apel, apreciem că modalitatea de executare stabilită - suspendarea sub supraveghere - e corectă, condamnarea aplicată constituind un avertisment serios pentru inculpată. Motiv pentru care apreciem că nu poate fi reținută critica Parchetului, ce vizează schimbarea modalității de executare a pedepsei, și anume, ca inculpata să execute efectiv pedeapsa aplicată.
În sarcina acesteia sunt stabilite pe durata termenului de încercare anumite măsuri de supraveghere și anumite obligații, iar în situația neîndeplinirii cu rea-credință a acestora, instanța va putea revoca suspendarea executării pedepsei, dispunând executarea în întregime a pedepsei.
Considerăm, totodată, că raportat la probe administrate în cauză, prima instanță a apreciat corect și în ceea ce privește cuantumul sumelor pe care inculpata și le-a însușit din practicarea prostituției de către părțile vătămate, în mod just reținându-se că inculpata și-a însușit suma de 17.000 euro, bani ce au rezultat din activitatea de prostituție la care au fost obligate părțile vătămate și.
Apreciem, de asemenea, că în mod corect a fost respinsă ca nefondată acțiunea civilă a părții vătămate întrucât s-a considerat că suma pretinsă de această parte vătămată (1000 de euro - contravaloarea unor bunuri) nu e probată.
Având în vedere cele precizate, se vor respinge, ca nefondate, apelul promovat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA, cât și apelul declarat de inculpata.
Văzând și dispozițiile art. 189 și 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA și de inculpata (fiica lui și, născută la data de 07.10.1980 în F, județul V, CNP -, cu domiciliul în comuna Vidra, sat, județul V) împotriva sentinței penale nr. 249 din 23.06.2008 a Tribunalului Vrancea.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe apelanta inculpată la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelanta inculpată, intimatele părți vătămate, victimele - - și.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
Grefier,
Red. -/06.11.2009
Tehnored. /2 ex.
Fond:
Președinte:Daniela Liliana ConstantinescuJudecători:Daniela Liliana Constantinescu, Mariana Cristache
