Tăinuirea unui bun provenit dintr. Decizia 140/2008. Curtea de Apel Craiova

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr- - Legea nr.39/2003 -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI

INSTANTA DE APEL

DECIZIA PENALĂ NR.140

Ședința publică de la 28 octombrie 2008

PREȘEDINTE G - JUDECĂTOR 1: Gheorghe Vintilă

- - JUDECĂTOR 2: Constantin Mereanu

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat de procuror

S-au luat în examinare apelurile declarate de inculpații, - și, împotriva sentinței penale nr.259 din 11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns inculpații și -, ambii în stare de arest preventiv, primul asistat de avocat (ce pe avocat, apărător ales), iar secundul, asistat de avocat, apărător ales.

A lipsit inculpatul, reprezentat de avocat, apărător ales.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei, apoi, s-a acordat cuvântul.

Apărătorul inculpatului -, susține apelul declarat potrivit motivelor scrise, invocând, în esență, nelegalitatea și netemeinicia soluției, aspectele de nelegalitate vizând greșita condamnare pentru infracțiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și aceea prev. de art. 26 rap. la art. 3 alin.1 din Legea nr. 143/2000, cu art. 41 alin.2 cod penal, fapte a căror existență s-a apreciat că nu este conturată de probatoriu, considerente pentru care a fost propusă, după admiterea apelului și desființarea hotărârii, o soluție corespunzătoare de achitare a inculpatului, pe când aspectele de netemeinicie au privit întinderea pedepselor aplicate, cât și alegerea modalității de executare pentru pedeapsa rezultantă, sens în care s-a cerut redozarea acestora, cu aplicarea uneia din modalitățile de executare prev. de art. 81 sau 86¹cod penal.

Apărătorul inculpatului, susține motivele scrise de apel, apreciind, într-o primă teză, că soluția primei instanțe este nelegală, întrucât inculpatul a fost greșit condamnat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, faptă neconturată de probatoriu - activitățile intreprinse de acesta având, cel mult, o activitate ocazională, ele nefiind caracterizate de permanență și continuitate, în înțelesul oferit de lege acestor activități, considerente pentru care, în consecință, a fost propusă o soluție corespunzătoare de achitare pentru fapta respectivă, iar, într-o teză subsidiară, a fost invocat aspectul de netemeinicie vizând greșita stabilire a pedepselor și a modalității de executare, apreciate ca fiind prea severe în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal, motive pentru care s-a cerut redozarea acestora, cu alegerea uneia din modalitățile de executare prev. de art. 81 ori 86¹cod penal.

Apărătorul inculpatului, susține apelul acestuia potrivit motivelor scrise de nelegalitate și netemeinicie, invocând aceleași critici, iar cu referire la dispoz. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c cod pr.penală, solicită adoptarea unei soluții corespunzătoare de achitare pentru cele două infracțiuni reținute, apreciind, în sinteză, că probatoriul este insuficient, și, deopotrivă, neconcludent în privința participării inculpatului la săvârșirea faptelor reținute, prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 și prev. de art. 3 alin.1 din Legea nr. 143/2000, cu art. 41 alin.2 cod penal.

S-a apreciat, totodată, că modalitatea de individualizare a executării pedepsei, aleasă de prima instanță, este excesivă, iar în considerarea unor elemente ce îl caracterizează favorabil pe inculpat, a fost solicitată modalitatea prev. de art. 86¹cod penal, al cărei conținut prevăzut de lege, ar fi de natură să atingă scopurile pedepsei de care face vorbire art. 52 cod penal.

S-au depus și concluzii scrise.

Procurorul apreciază că apelurile declarate de inculpați sunt nefondate, solicitând să fie respinse, ca atare, motivând că probatoriul administrat în cauză demonstrează existența faptelor, just încadrate legal, cât și vinovăția inculpaților, cărora le-au fost aplicate pedepse judicios stabilite, în raport de criteriile prev. de art. 72 cod penal, modalitatea de executare aleasă - în regim de detenție, fiind singura de natură a satisface scopurile arătate în art. 52 cod penal.

Apelanți inculpați prezenți, - și, având cuvântul, regretă faptele, solicitând admiterea apelurilor în sensul celor dezvoltate oral și în scris de apărători.

CURTEA,

Asupra apelurilor de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.259 din 11 iunie 2008, Tribunalul Dolj, a condamnat pe inculpații:

1. - fiul lui și, născut la 17 iunie 1982, în C, cu domiciliul în C,-, - 4,.1.17, cetățean român, studii medii, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, la pedepsele de:

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, cu aplic.art.74 lit.a și 76 lit.b Cod penal;

- 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art.41 alin.2, 74 lit.a și 76 lit.c Cod penal;

- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.26 Cod penal, rap.la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2, 74 lit.a și 76 lit.a Cod penal.

În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

În baza art.71 Cod penal, acestui inculpat i-au fost interzise drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.

Potrivit art.65 alin.1 Cod penal, rap.la art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 și art.26 Cod penal, rap.la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, inculpatului i-au fost interzise drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata a 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art.350 Cod pr.penală, a fost menținută starea de arest față de inculpat, iar potrivit art.88 Cod penal, din pedeapsa aplicată acestuia, a fost dedusă perioada executată în detenție preventivă, începând cu 19 februarie 2008, la zi.

2. - fiul lui și, născut la 10 ianuarie 1980, în C, cu domiciliul în C,-, -.4.1,.8, cetățean român, studii superioare, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, la pedepsele de:

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, cu aplic.art.74 lit.a, 76 lit.b Cod penal;

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2, art.74 lit.a, 76 lit.c Cod penal;
- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.26 Cod penal, rap.la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit.a și 76 lit.a Cod penal.

În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

Pe perioada prev.de art.71 Cod penal, inculpatului i-au fost interzise drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.

3. - fiul lui și, născut la 23 iulie 1981, în C, cu domiciliul în C, strada -, nr.52, Bl.14 A,.1.5, cetățean român, studii medii, trăiește în concubinaj, are un copil minor, fără antecedente penale, la pedepsele de:

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, cu aplic.art.74 lit.a și 76 lit.b Cod penal;

- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2, art.74 lit.a și 76 lit.a Cod penal;

În baza art.33 lit. și 34 lit.b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

Pe perioada prev.de art.71 Cod penal, inculpatului i-au fost interzise drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.

Potrivit art.65 alin.1 Cod penal, rap.la art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, inculpatului i-au fost interzise drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata a 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art.118 lit.a, b și e Cod penal, s-a dispus confiscarea cantității de 81,85 grame rezină de cannabis, depusă la Camera de corpuri delicte, precum și cântarului electronic - corp delict, aparținând inculpatului, cât și a sumei de 410 lei RON, ridicată de la inculpatul -.

În temeiul art.18 din Legea nr.143/2000, s-a dispus distrugerea cantității de 81,81 grame rezină de cannabis, confiscată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

În cursul anului 2003, inculpatul, împreună cu coinculpatul, și alți tineri din C, au mers în Spania.

La sfârșitul anului 2004, inculpatul a revenit în țară.

În vara anului 2007, a venit în vacanță, în România, și coinculpatul.

Acesta din urmă, constatând că în Spania drogurile de risc se procură cu ușurință și la prețuri mai mici decât cele practicate în România, cât și faptul că municipiul C ar putea constitui piață de desfacere, a luat hotărârea de a se implica în traficul cu asemenea substanțe stupefiante, cu scopul vădit de a obține foloase bănești.

Pentru realizarea acestui plan, inculpatul a luat legătura cu coinculpatul, căruia i-a propus această afacere, iar pentru că cel din urmă a fost de acord, inculpații au stabilit și modul în care aveau să procedeze.

Întrucât inculpatul a cerut înainte de livrare plata sumei de 1.000 euro, iar inculpatul nu avea valuta necesară, acesta din urmă i-a propus primului ca în afacere să intre și inculpatul, despre care știa că are bani.

-, calculând un profit net de aproximativ 500 euro la 100 gr.de rezină de cannabis comercializată, a acceptat propunerea, precizând că intră în afacere pe banii lui, urmând să se descurce cu coinculpatul, după vânzarea drogurilor.

În urma celor convenite, și după ce primea valuta necesară, prin serviciile, inculpatul livra pe adresa inculpatului, anumite cantități de rezină de cannabis, între 80-100 gr. ascunse în pachete de dulciuri, prin intermediul firmei de curierat.

După primirea drogurilor, acestea erau porționate în cantități de câte 2 grame, cu ajutorul unui cântar electronic, și, apoi, ambalate cu foițe de staniol, pentru a fi vândute cu suma de 2.000.000 lei ROL.

A rezultat din probatoriu că începând cu luna septembrie 2007, inculpatul a efectuat 6 astfel de livrări, în total, aproximativ 400 gr.rezină de cannabis, ultima livrare de 100 grame fiind făcută la data de 15 februarie 2008, pe numele coinculpatului -.

S-a mai stabilit că, anterior, inculpatul - l-a însoțit la firma pe coinculpatul, pentru a ridicat coletele venite din Spania.

Din cele declarate de inculpați a rezultat că ultima cantitate de rezină de cannabis, primită la 15 februarie 2008, a fost porționată, în câte 2 grame, la domiciliul inculpatului, în ziua de 17 februarie 2008, când acesta din urmă a reținut 30 de pachețele, restul de 20 luându-le coinculpatul -.

În seara zilei de 17 februarie 2008, același inculpat -, ar fi vândut martorului două pachețele de cannabis, pentru ca în ziua următoare să-i vândă un astfel de pachețel și martorului.

În ziua de 19 februarie 2008, inculpatul -, a mai vândut martorului 2 grame rezină de cannabis, în zona Spitalului nr.3 din C, loc unde a fost surprins în flagrant de organele de poliție, iar cu ocazia percheziției corporale, s-au găsit asupra inculpatului suma de 400 lei RON, cât și două pachețele conținând rezină de cannabis (în cantitate de 1,41 grame și, respectiv, 0,71 grame).

În dimineața zilei de 7 februarie 2008, orele 9,15 inculpatul, a vândut colaboratorului autorizat în cauză " ", un pachețel de 2,08 gr. rezină de cannabis.

În seara zilei de 18 februarie 2008, același inculpat, a vândut martorului, în două rânduri, 8 grame rezină de cannabis, pentru care a primit suma de 400 lei RON, cât și unei persoane numită "", 6 grame de rezină de cannabis, pentru care a primit 300 lei RON.

În ziua de 19 februarie 2008, inculpatul a vândut colaboratorului sub acoperire " ", 2 grame rezină de cannabis, pentru care a primit suma de 100 lei RON.

La percheziția domiciliară efectuată la locuința inculpatului, în ziua de 19 februarie 2008, s-au găsit alte 22 pachețele de câte 2 grame rezină de cannabis (44 grame), cât și un cântar electronic.

La locuința coinculpatului -, s-au găsit un pachețel de 2 grame cannabis, iar la locuința prietenei sale încă 14 pachețele cu rezină de cannabis.

Situația de fapt reținută de prima instanță, existența faptelor, cât și vinovăția inculpaților, au fost demonstrate de un probatoriu constând în declarațiile de recunoaștere făcute de inculpații și -, acestea coroborate cu declarațiile martorilor, cât și cu celelalte acte și lucrări ale dosarului.

În drept, s-a stabilit că activitatea infracțională a inculpaților, și -, de a se constitui în grup infracțional organizat, ce a funcționat până în ziua de 18 februarie 2008, în scopul săvârșirii infracțiunilor privind traficul ilicit de droguri, grup în cadrul căruia era coordonator, având sarcina livrării de droguri din Spania în România, iar - și, ocupându-se și de comercializarea acestora în C, realizează sub aspect constitutiv conținutul infracțiunii de in inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea ori sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, faptă prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003.

Totodată, s-a mai stabilit că activitatea infracțională a inculpatului, constând în aceea că începând cu luna septembrie 2007, în baza aceleiași rezoluțiuni infracționale, a efectuat livrări repetate de rezină de cannabis din Spania, droguri pe care le-a introdus nelegal în România, prin intermediul firmei de curierat, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de introducere sau scoatere din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, în formă continuată, prev.de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.

De asemenea, instanța de fond a mai stabilit că fapta inculpaților și -, constând în aceea că, cu intenție, l-au ajutat pe coinculpatul, în mod repetat, cât și în baza aceleiași rezoluțiuni, să introducă în țară droguri de risc fără drept, urmărind livrările și ridicând pachetele în care se aflau drogurile, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de complicitate la introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc fără drept, în formă continuată, faptă prev.de art.26 Cod penal, rap.la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.

În final, a mai reținut prima instanță că activitatea inculpaților și -, constând în aceea că, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluțiuni, în perioada septembrie 2007 - 19 septembrie 2008, au deținut și pus în vânzare o cantitate de droguri de risc (aproximativ 400 grame rezină de cannabis), realizează conținutul infracțiunii continuate de oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, deținere ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc fără drept, faptă prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, cât și la stabilirea modalității de executare a pedepselor rezultante, prima instanță a avut criteriile înscrise în art.72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, limitele de pedeapsă fixate de lege, împrejurările în care acestea s-au consumat, pe de o parte, dar și unele elemente ce privesc persoana inculpaților, lipsiți de antecedente penale și cu atitudine de recunoaștere a învinuirilor ( și -), împrejurări cărora le-a fost recunoscut un caracter atenuant, cu efectul prevăzut de art.76 Cod penal, în planul stabilirii pedepselor, pe de altă parte.

Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond au declarat apel cei trei inculpați, fiecare criticând soluția sub următoarele aspecte, astfel:

Inculpatul -, a invocat, în esență, nelegalitatea și netemeinicia soluției, aspectele de nelegalitate vizând greșita condamnare pentru infracțiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și aceea prev. de art. 26 rap. la art. 3 alin.1 din Legea nr. 143/2000, cu art. 41 alin.2 cod penal, fapte a căror existență s-a apreciat că nu este conturată de probatoriu, grupul infracțional neavând activitate permanentă, ci doar ocazională, iar inculpații nu au avut roluri prestabilite, pe de parte, iar, pe de altă parte, că activitatea de introducere de droguri în țară s-a consumat la momentul în care coletul a trecut granița, deci activitatea de ridicare a acestuia s-a făcut ulterior, după consumarea infracțiunii, împrejurări în raport de care nu poate fi reținută o activitate de ajutorare - în sensul complicității prev.de art.26 Cod penal, a coinculpatului, de către inculpatul -, considerente pentru care a fost propusă, după admiterea apelului și desființarea hotărârii, o soluție corespunzătoare de achitare, pe când aspectele de netemeinicie au privit întinderea pedepselor aplicate, cât și alegerea modalității de executare pentru pedeapsa rezultantă, sens în care s-a cerut redozarea acestora, cu aplicarea uneia din modalitățile de executare prev. de art. 81 sau 86¹cod penal.

Inculpatul, a susținut într-o primă teză, că soluția primei instanțe este nelegală, întrucât a fost greșit condamnat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, faptă neconturată de probatoriu - activitățile întreprinse de acesta având, cel mult, o durată ocazională, ele nefiind caracterizate de permanență și continuitate, în înțelesul oferit de lege acestor activități, considerente pentru care, în consecință, a fost propusă o soluție corespunzătoare de achitare pentru fapta respectivă, iar, într-o teză subsidiară, a invocat aspectul de netemeinicie vizând greșita stabilire a pedepselor și a modalității de executare, apreciate ca fiind prea severe în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal, motive pentru care s-a cerut redozarea acestora, cu alegerea uneia din modalitățile de executare prev. de art. 81 ori 86¹Cod penal.

Inculpatul, invocând aceleași critici de nelegalitate și netemeinicie, iar cu referire la dispoz. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c cod pr.penală, solicită adoptarea unei soluții corespunzătoare de achitare pentru cele două infracțiuni reținute, apreciind, în sinteză, că probatoriul este insuficient, și, deopotrivă, neconcludent în privința participării sale la săvârșirea faptelor reținute, prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 și prev. de art. 3 alin.1 din Legea nr. 143/2000, cu art. 41 alin.2 cod penal.

S-a apreciat, totodată, că modalitatea de individualizare a executării pedepsei, aleasă de prima instanță, este excesivă, iar în considerarea unor elemente ce îl caracterizează favorabil, la care a făcut trimitere în motivele scrise, a fost solicitată modalitatea prev. de art. 86¹Cod penal, al cărei conținut restrictiv prevăzut de lege, ar fi de natură să atingă scopurile pedepsei de care face vorbire art. 52 Cod penal.

Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, Curtea constată că apelurile declarate de cei trei inculpați, sunt fondate doar sub aspectul de netemeinicie vizând modalitatea de individualizare a executării pedepselor rezultante, aplicate acestora.

Astfel, pe baza unui probatoriu concludent, ce a fost bine administrat (declarațiile de recunoaștere a faptelor făcute de coinculpații și -, acestea coroborate cu declarațiile martorilor, cu rezultatele activităților operative de surprindere în flagrant delict, de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice avute de cei trei inculpați, cu cele concluzionate prin raportul de constatare tehnico-științifică asupra drogurilor), prima instanță a reținut în cauză o situație de fapt exactă, pe baza căreia activitatea infracțională a inculpaților a fost judicios încadrată legal, - și, săvârșind infracțiunile prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.26 rap.la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, iar, săvârșind infracțiunile prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 și art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, așa cum acestea au fost descrise în partea expozitivă a actului de sesizare.

Probatoriul enunțat mai sus, demonstrează faptul că în toamna anului 2007, cei trei inculpați s-au constituit în grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii infracțiunilor ce implică traficul ilicit de droguri, în cadrul grupului respectiv s-a dovedit a fi coordonator, avea sarcina livrării drogurilor din Spania, iar -, alături de, s-a ocupat și de comercializarea acestora pe raza municipiului

În considerarea aceleiași rezoluțiuni infracționale, coinculpatul a efectuat începând cu luna septembrie 2007, livrări repetate de rezină de cannabis din Spania, droguri pe care le-a introdus nelegal în România, prin colete expediate printr-o firmă de curierat.

- și, cu intenție, dar și în baza aceleiași rezoluțiuni infracționale, în mod repetat, prin urmărirea livrărilor și ridicarea parchetelor în care se aflau drogurile, l-au ajutat pe coinculpatul să săvârșească infracțiunile reținute în sarcina acestuia, droguri pe care, după ce le-au deținut, le-au pus în vânzare, obținând pentru acestea diferite sume de bani.

Stabilind că activitatea infracțională a celor trei inculpați se susține probator, participația și vinovăția acestora fiind demonstrată chiar de declarațiile de recunoaștere făcute de - și, surprinși în condițiile flagrantului delict, Curtea va aprecia că toate criticile formulate de inculpați vizând greșita lor condamnare, pentru infracțiunile reținute, sunt nefondate.

Însă, cât privește stabilirea modalității de executare aleasă pentru pedepsele rezultante aplicate inculpaților, se va aprecia că în cauză s-a făcut o greșită individualizare.

De principiu, potrivit art.72 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor, instanța este obligată să țină seama de dispozițiile părții generale a codului, de limitele de pedeapsă arătate în lege, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului, cât și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În cadrul activității concrete de individualizare judiciară, aceste criterii, mai sus enunțate, au o importanță egală, nesocotirea unuia ori supraestimarea altuia antrenând netemeinicia și, implicit, nelegalitatea soluției.

Totodată, trebuie amintit că, potrivit art.52 Cod penal, pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul acesteia constituindu-l prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Într-adevăr, atât pericolul social concret al faptelor săvârșite de inculpați, decurs din modul de operare, cât și din consecințele avute de activitățile organizate și coordonate ale inculpaților implicând deținerea, vânzarea și introducerea în țară de droguri de risc fără drept (rezină de cannabis), dar și pericolul social generic, dedus din limitele de pedeapsă stabilite în legea specială, sunt ridicate, apreciere valabilă pentru toate infracțiunile asociate conceptului de criminalitate organizată.

Însă, supraestimarea acestui pericol de către prima instanță, cu ocazia stabilirii modalității de individualizare a executării, în detrimentul celorlalte criterii arătate în art.72 Cod penal, face criticabilă soluția pentru netemeinicie, tribunalul apreciind nejustificat că doar executarea în regim de detenție ar asigura scopurile prev.de art.52 Cod penal.

Potrivit art.86¹Cod penal, instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 4 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, și, ținându-se seama de persoana condamnatului, de comportamentul acestuia după comiterea faptei, se apreciază că pronunțarea condamnării constituie un avertisment, chiar fără executarea pedepsei.

Este de observat că instanța de fond, în baza rolului său activ, a solicitat Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj, un referat de evaluare, cu privire la fiecare din cei trei inculpați, informațiile furnizate fiind în sensul că aceștia prezintă perspective de reintegrare, întrucât se află la prima manifestare infracțională, au conștientizat comportamentul infracțional și consecințele acestuia, iar în prezent beneficiază de sprijinul familiei.

În privința inculpatului, din actele depuse la dosarul cauzei, rezultă că, într-adevăr, se află stabilit în Spania, unde este căsătorit și are un copil minor, în prezent aflându-se încadrat în activități social utile.

Împrejurarea că doi dintre inculpați au stat în arest preventiv timp de 9 luni, alături de cele evidențiate mai sus, îndreptățesc Curtea să aprecieze că doar aplicarea unor pedepse constituie pentru inculpați un serios avertisment, chiar și fără executarea acestora.

Prin urmare, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod pr.penală, după admiterea apelurilor declarate de inculpați, va fi desființată sentința instanței de fond numai sub aspectul modalității de individualizare a executării pedepselor rezultante, aplicate.

Vor fi înlăturate dispozițiile prev.de art.71 și 64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, aplicate față de fiecare inculpat.

În cadrul reformării soluției, Curtea va face aplicația art.76 alin.3 Cod penal, înlăturând, în consecință, pedepsele complementare aplicate celor trei inculpați, constând în interzicerea drepturilor prev.de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, timp de 2 ani, întrucât există circumstanțe atenuante, judicios reținute de prima instanță.

În baza art.86¹Cod penal, se va dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor de câte 3 ani închisoare, aplicate fiecărui inculpat, stabilind, în baza art.86²Cod penal, termen de încercare de 6 ani.

Potrivit art.86³Cod penal, pe durata termenului de încercare, condamnații trebuie să se supună regulilor de supraveghere, precizate mai jos, în dispozitivul deciziei.

Acestora li se va atrage atenția asupra consecințelor ce decurg, potrivit art.86⁴Cod penal.

În baza art.71 Cod penal, inculpaților le vor fi aplicate pedepsele accesorii, constând în interzicerea drepturilor prev.de art.64 alin.1 teza a II-a și lit.b Cod penal, pedepse pe care le suspendă potrivit art.71 alin.5 Cod penal.

În baza art.350 alin.2 lit.b Cod pr.penală, se va dispune punerea, de îndată, în libertate a inculpaților și -, de sub puterea mandatelor de arestare preventivă.

Potrivit art.381 Cod pr.penală, din pedepsele aplicate celor doi inculpați, vor fi deduse perioadele executate în arest preventiv, începând cu 19 februarie 2008, la zi.

Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.

Onorariile de avocat oficiu - vizând apărarea, în apel, a inculpaților și -, în sumă de câte 40 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției către Baroul Avocați

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de inculpații, - și, împotriva sentinței penale nr.259 din 11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.

Desființează sentința sub aspectul modalității de individualizare a executării pedepselor rezultante.

Înlătură dispozițiile prev.de art. 71 și art. 64 alin.1 lit.a teza II-a și lit.b Cod penal, aplicate față de fiecare inculpat.

În baza art. 76 alin.3 Cod penal, înlătură pedepsele complementare aplicare celor 3 inculpați în baza art.65 alin.1 Cod penal, comb. cu art.7 din Legea 39/2003 și art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II-a și lit.b Cod penal, timp de câte 2 ani.

În baza art.86¹Cod penal, dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor de câte 3 (trei) ani închisoare, aplicate fiecărui inculpat, stabilind, în baza art. 86²Cod penal, termen de încercare de 6 ani.

În baza 86³Cod penal, pe durata termenului de încercare condamnații trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte trimestrial la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare a infractorilor de pe lângă Tribunalul Dolj; să anunțe orice schimbare de reședință, domiciliu sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

Atrage atenția inculpaților asupra consecințelor ce decurg potrivit art.86⁴Cod penal.

În baza art.71 Cod penal, aplică celor 3 inculpați pedeapsa accesorie, constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin.1 teza a II-a lit.b Cod penal, pedepse pe care le suspendă potrivit art.71 alin.5 Cod penal.

În baza art.350 alin.2 lit.b Cod pr.penală, dispune punerea, de îndată, în libertate a inculpaților și -, de sub puterea mandatelor de arestare preventivă.

Deduce din pedepsele aplicate celor 2 inculpați, perioadele executate în arest preventiv, începând cu 19.02.2008, la zi.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Onorariile de avocat oficiu - vizând apărarea, în apel, a inculpaților și -, în sumă de câte 40 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției, către Baroul Avocați

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică de la 28 octombrie 2008.

G - - -

Grefier,

- -

Red.jud.GV

PS/17.11.2008

Președinte:Gheorghe Vintilă
Judecători:Gheorghe Vintilă, Constantin Mereanu

#Judecator Gheorghe Vintila

Tăinuirea unui bun provenit dintr. Decizia 140/2008. Curtea de Apel Craiova

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Tăinuirea unui bun provenit dintr. Decizia 140/2008. Curtea de Apel Craiova