Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 10/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIENr. 10
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Scripcariu
JUDECĂTOR 2: Daniela Dumitrescu
JUDECĂTOR 3: Anca Ghideanu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
Pe rol judecarea recursului penal având ca obiect tâlhărie (art.211 Cod Penal) declarat de
inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași, arestat în altă cauză, împotriva deciziei numărul 491/25.11.2008 peonunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat avocat, apărător desemnat din oficiu, cu delegație la dosar, lipsă fiind partea vătămată, precum și reprezentanții legali și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului declarat de inculpat.
Domnul avocat, având cuvântul, susține că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, reținându-se în favoarea sa circumstanțe atenuante, făcându-se aplicarea disp. art. 74 lit. c - 76 lit. b Cod penal. S-a ajuns la o pedeapsă rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare în urma revocării unei pedepse cu suspendare sub supraveghere.
Apreciază apărarea există posibilitatea aplicării unei pedepse într-un cuantum mai mic și solicită reexaminarea hotărârilor pronunțate în cauză și, dându-se o eficiență mai mare circumstanțelor atenuante, să se reducă pedeapsa aplicată inculpatului de instanța de fond.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că inculpatul a fost condamnat de către instanța de fond la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, fiindu-i recunoscute circumstanțele prevăzute în dispozițiile art. 74-76 Cod penal, existând dovada certă a vinovăției acestuia, în condițiile în care, la data de 11.06.2007 prin amenințare, a reușit să sustragă un telefon mobil, aparținând părții vătămate minore, prejudiciu ce a fost recuperat.
Raportat la criticile aduse, consideră procurorul că pedeapsa aplicată este corect individualizată, ajungându-se la pedeapsa totală de 5 ani și 6 luni funcție de statutul inculpatului, fiind obligatorie revocarea suspendării sub supraveghere pentru pedeapsa de 3 ani, dispusă în baza sentinței 739 din 12.03.2008.
În concluzie, apreciind că pedeapsa este corect individualizată, procurorul solicită a fi menținută decizia pronunțată de Tribunalul Iași ca fiind temeinică și legală și a fi respins recursul declarat de inculpat, ca nefondat.
Inculpatul recurent, personal, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile formulate de apărătorul său.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr.2932 din 1 octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Iașis -a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 08.07.1988 în municipiul I, domiciliat în municipiul I,-,. 627,. B, p,. 3, județul I, fără forme legale în sat, comuna, județul I, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, arestat în altă cauză, CNP -, cetățenie română, studii 7 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără copii minori, cu antecedente penale, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 40 Cod penal, art. 74 lit. c raportat la art. 76 lit. b Cod penal.
S-a constatat că infracțiunea sus-arătată a fost comisă în condiții de concurs real, conform art. 33 lit. a Cod penal, cu infracțiunea de "furt calificat", prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 75 lit. c Cod penal și art. 40 Cod penal, pentru care i s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 ani închisoare prin sentința penală nr. 739/12.03.2008 a Judecătoriei Iași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 410/29.07.2008 a Curții de Apel Iași.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 739/12.03.2008 a Judecătoriei Iași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 410/29.07.2008 a Curții de Apel Iași în pedepsele componente de:
a) 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "furt calificat", prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 75 lit. c Cod penal și art. 40 Cod penal;
b) 1 an și 6 luni închisoare prin revocarea suspendării sub supraveghere a acesteia, în baza art. 864Cod penal, pedeapsă aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 478/13.07.2006 a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin neapelare.
În baza art. 36 alin. 1, 34 lit. b Cod penal s-a contopit pedeapsa aplicată prin prezenta sentință penală cu pedeapsa de 3 ani închisoare (lit. a) și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea rezultantă de 4 (patru) ani închisoare.
S-a menținut revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 478/13.07.2006 a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin neapelare, pedeapsă ce va fi executată alăturat celei aplicate prin prezenta sentință.
Total pedeapsă de executat: 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal.
S-a menținut starea de detenție a inculpatului, iar în baza art. 36 alin. 3 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată, respectiv reținerea de 24 de ore din data de 03.11.2007 și de la 05.11.2007 la zi.
S-a constatat că partea vătămată, prin reprezentant legal, și-a recuperat prejudiciul prin restituire în natură.
În baza art. 189 Cod procedură penală onorariul apărătorului din oficiu din cursul judecății, în cuantum de 100 lei (delegație nr. 2050/2008) va fi plătit Baroului de Avocați I din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru hotărî astfel prima instanță reținut următoarele:
În ziua de 11.06.2007, partea vătămată, în vârstă de 13 ani, a mers împreună cu prietenul său, A, pentru a se pe malul râului, în zona din apropierea depoului de tramvaie din cartierul al municipiului
În jurul orelor 13,30, inculpatul s-a întâlnit în aceeași zonă cu martorii și. Văzându-i pe cei doi minori, inculpatul i-a întrebat dacă posedă bani asupra lor, primind însă un răspuns negativ. Inculpatul a mers la partea vătămată și i-a introdus mâna într-unul din buzunarele pantalonilor cu care acesta era îmbrăcat, de unde i-a luat telefonul mobil marca Samsung Z 220. Inculpatul a întrebat partea vătămată dacă are credit pe telefon și i-a solicitat să-l lase să trimită un Partea vătămată a fost de acord, însă inculpatul, văzând că nu reușește să expedieze mesajul, s-a îndepărtat, luând cu sine și telefonul mobil.
Atât partea vătămată cât și martorul A i-au solicitat inculpatului să înapoieze telefonul, inculpatul afirmând că-l va înapoia în după-amiaza aceleiași zile, însă, văzând că cei doi minori deveniseră insistenți iar partea vătămată începuse să plângă, l-a amenințat pe acesta din urmă cu acte de violență pentru a renunța la bun.
Fiindu-i frică de amenințările inculpatului, partea vătămată a plecat spre casă.
Inculpatul s-a deplasat la barul Laguna din cartierul, unde a povestit martorilor și modul în care a intrat în posesia telefonului mobil. În prezența acestora, inculpatul a vândut bunul sustras, pentru suma de 100 de lei, martorului (zis ), care, în cursul aceleiași zile, l-a amanetat, în schimbul sumei de 150 de lei, la casa de amanet aparținând SC Credit SRL (conform contractului de împrumut cu garanție nr. 9231/11.06.2007).
La data de 12.06.2007 numitul, reprezentantul legal al părții vătămate, a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 900 de lei. În baza ordonanței procurorului din 13.06.2007 s-a procedat la ridicarea silită a telefonului mobil de la casa de amanet și la restituirea acestuia părții civile.
Audiat fiind în cursul ambelor faze procesuale, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
Împotriva acestei sentințe penale declarat apel inculpatul care a solicitat redozarea pedepsei având în vedere modalitatea efectivă de săvârșire faptei, respectiv că nu s- folosit violența ci doar amenințarea, iar prejudiciul fost recuperat.
Verificând sentința apelată prin prisma materialelor și lucrărilor din dosarul cauzei, a motivelor de apel invocate dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept în limitele și condițiile prevăzute de art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, tribunalul a constatat următoarele:
Prima instanță a administrat în mod legal un probator complet pe care l-a evaluat corespunzător și pe baza căruia a stabilit corect situația de fapt ce nu suportă critici. Mai mult, în considerentele sentinței penale apelate prima instanță a făcut o analiză detaliată a tuturor mijloacelor de probă pe baza cărora a stabilit vinovăția inculpatului.
Corect a fost condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1 și alin 2 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 40 Cod penal, constând in faptul că, în ziua de 11.06.2007, în loc public, a sustras de la numitul un telefon mobil marca Samsung Z 220, amenințând partea vătămată cu acte de violență în scopul păstrării bunului sustras.
Corect a fost individualizată pedeapsa aplicată și modalitatea de executare, avându-se în vedere gradul de pericol social al faptei, modalitatea de săvârșire a acesteia, impactul social, recrudescența unor astfel de infracțiuni, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care a avut o poziție procesuală cooperantă, însă este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior pentru fapte de același gen, ceea ce denotă persistența infracțională, cuantumul fiind coborât sub minimul special prevăzut de lege prin reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. c) Cod penal și aplicarea art. 76 lit. b) Cod penal, îndestulător pentru îndeplinirea scopului prevăzut de art. 52 Cod penal, respectiv reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Constatând că sentința apelată nu este afectată de vreun viciu nici în stabilirea adevărului, nici în aplicarea legii, tribunalul în baza art. 379 alin. 1 lit. b Cod procedură penală a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 2932 din 24.09.2008 a Judecătoriei Iași, ce a fost menținută ca legală și temeinică.
S-a menținut starea de detenție a inculpatului, iar în baza art. 36 alin. 3 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată după date de 1.10.2008 și până la zi.
În baza art.189 și 192 alin. 2 Cod procedură penală apelantul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul pentru apărător din oficiu urmând a fi plătit inițial către Baroul d e Avocați I din fondul special al Ministerului Justiției.
În termenul prevăzut de art.3853alin.1 Cod procedură penală, hotărârile au fost recurate de inculpatul pentru motive de netemeinicie, criticile vizând modul deficitar de individualizare a pedepsei aplicate în raport cu prevederile art.72 Cod penal.
Se solicită reducerea corespunzătoare a cuantumului pedepsei, dându-se eficiență maximă circumstanțelor personale ale inculpatului, care nu a avut reprezentarea consecințelor faptelor comise.
Examinând hotărârile prin prisma criticilor recurentului, ce se circumscriu cazului de casare prevăzut de art.3859alin.1 pct.14 Cod procedură penală, precum și din oficiu, pentru cazurile enunțate în alin.3 al art.3859Cod procedură penală, Curtea constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Instanțele de fond și de apel, prin analiza atentă și coroborarea probelor administrate în cauză, în mod corect au reținut situația de fapt și vinovăția inculpatului, procedând la o justă încadrare în drept a faptei comise.
În procesul de evaluare a mijloacelor de probă ambele instanțe, în mod just, au reținut că prezumția relativă de nevinovăție prevăzută de dispozițiile art.66 Cod procedură penală în favoarea inculpatului a fost răsturnată, existând elemente care să conducă în mod cert la concluzia că acesta este autorul actelor materiale pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.
Astfel, situația de fapt stabilită de instanță relevă că în ziua de 11 iunie 2007, în loc public, a sustras de la partea vătămată un telefon mobil marca Samsung în valoare de 900 lei, amenințând-o cu acte de violență în scopul păstrării bunului sustras.
La stabilirea tratamentului sancționator pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie reținută în sarcina inculpatului instanțele au avut în vedere, prin prisma prevederilor art.72 Cod penal, gradul ridicat de pericol social al faptei comise, împrejurările ce au ocazionat sau pe fondul cărora s-a săvârșit fapta, urmările produse, modul concret de manifestare a inculpatului, conduita și persoana acestuia, scopul urmărit.
Modalitatea în care a acționat inculpatul pentru a obține bunul de la partea vătămată, profitând de vârsta acesteia, consecințele produse sunt împrejurări ce concretizează atât pericolul social al faptei, cât și pe cel al inculpatului, astfel încât nu se justifică o atenuare a răspunderii penale.
Conduita sinceră a inculpatului și regretul manifestat pe parcursul procesului penal au fost în mod judicios apreciate de prima instanță ca împrejurări cu caracter atenuant, iar evaluarea lor s-a făcut cu luarea în considerare a tuturor datelor cauzei, semnificative sub raportul criteriilor de individualizare a pedepsei și în consecință s-a redus pedeapsa sub minimul prevăzut de lege în textul incriminator, în conformitate cu dispozițiile art.76 Cod penal, pedeapsa stabilită fiind de natură să înfăptuiască în concret atribuțiile funcționale ale sancțiunii penale ca mijloc de reeducare și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.
Conduita necorespunzătoare a inculpatului față de ordinea de drept determinată de condamnările anterioare pentru fapte similare, denotă o persistență infracțională și disprețul față de dispozițiile penale, astfel încât nu se impune redozarea pedepsei.
În contextul prezentei cauze, Curtea consideră că în mod just s-a dispus față de inculpat aplicarea unei pedepse privative de libertate cu executare în regim de detenție, temeinic și legal individualizată în urma contopirii și cumulului aritmetic conform art.36 alin.1 și 34 lit. b Cod penal, respectiv art.83 Cod penal.
În raport cu cele menționate decizia instanței de apel este legală și temeinică sub toate aspectele, astfel încât criticile formulate de inculpat nu sunt fondate.
Totodată, Curtea constată că în cauză nu este incident niciunul dintre cazurile de casare ce se iau în considerare din oficiu potrivit art.3859alin.3 Cod procedură penală.
Față de considerentele ce preced, urmează ca în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală să se respingă recursul promovat de inculpat.
Conform dispozițiilor art.38516alin.2 Cod procedură penală raportat la art.381 Cod procedură penală se va deduce din pedeapsa aplicată durata executată după data pronunțării hotărârii recurate.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în care s-a inclus și onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, ce va fi avansat din fondul special al Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul -, deținut în Penitenciarul Iași împotriva deciziei penale nr.491 din 25.11.2008 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Deduce în continuare perioada executată de după data de 25.11.2008.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 260 lei (RON) cheltuieli judiciare, din care 200 lei (RON) onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
- -
-
03.II.2009.-
2 ex.-
Președinte:Gabriela ScripcariuJudecători:Gabriela Scripcariu, Daniela Dumitrescu, Anca Ghideanu
