Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1051/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 1051
Ședința publică de la 28 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Onița Dumitru JUDECĂTOR 2: Membri Aurel Ilie
- - - - Președinte Secție
- - VicePREȘEDINTE: Onița Dumitru
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul A, împotriva deciziei penale nr. 95 din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru inculpat, invocând în drept dispoz. art. 3859pct. 14 Cod pr.penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și a hotărârii instanței de fond și, în rejudecare, reducerea pedepsei aplicate inculpatului, care este prea aspră în raport de natura săvârșirii faptei, de persoana inculpatului - are 21 ani, a regretat și recunoscut fapta, precum și de împrejurarea că prejudiciul a fost recuperat integral.
Reprezentantul parchetului arată că pedeapsa aplicată a fost coborâtă sub minimul special și, în raport de pericolul social al faptei, de împrejurarea că inculpatul a mai săvârșit o tâlhărie în minoritate, iar în prezent este trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Inculpatul, având cuvântul, a solicitat reducerea pedepsei și a susținut că a săvârșit fapta având nevoie de bani; a mai arătat că, pe durata arestării, a participat la munci în penitenciar.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr. 121/09.06.2009, Judecătoria Strehaia, în baza art. 211 alin.2 lit.c pen. l-a condamnat pe inculpatul, născut în anul 1988, luna 05, ziua 16, în municipiul C, județul D, fiul lui și, de cetățenie română, studii 8 clase, fără ocupație, cu antecedente penale, CNP--, domiciliat în municipiul C-, județ D, la 4 ani închisoare.
In baza art. 71 pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 pen.
In baza art. 88 pen. a fost dedus arestul preventiv de la 4 martie 2009 și s-a menținut starea de arest.
S-a constatat prejudiciul recuperat și a fost obligat inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța această soluție, s-a reținut următoarea stare de fapt:
La data de 3 martie 2009, inculpatul Aav enit in orașul S împreuna cu, si, cu autoturismul condus de martorul. Scopul venirii in orașul S era acela ca sa-si recupereze o suma de bani. Acestia au mers la domiciliul persoanei care împrumutase suma de bani, nu au gasit-o acasă si au plecat spre Pe drum au văzut-o pe partea vătămata. Inculpatul i-a cerut martorului sa oprească mașina, s-a îndreptat către partea vătămata și, prin exercitarea de violență-smulgere, a sustras salba cu 5 monede mici aur, o monedă mare aur și o cruciuliță din aur, în cantitate totală de 50 grame. În continuare, aceștia au plecat spre
La intrarea in orașul C, autoturismul în care se aflau inculpatul și martorii și a fost oprit de catre organele de poliție, iar aceștia au fost conduși la poliție unde li s-au luat declarații.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei așa cum a fost descrisă iar recunoașterea sa se coroborează cu declarațiile martorilor audiați in cauza.
S-a mai reținut că, în drept, fapta inculpatului, de a sustrage prin violență salba cu 5 monede mici aur, o monedă mare aur și o cruciuliță din aur, în cantitate totală de 50 grame întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.2, lit. pen.
La individualizarea judiciară a pedepsei s-a avut în vedere faptul că inculpatul a fost sincer pe tot parcursul procesului, că prejudiciul a fost recuperat dar și faptul că în timpul minorității a mai fost condamnat pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia cât și inculpatul.
Parchetul a criticat sentința ca nelegală motivând că i s-a aplicat inculpatului o pedeapsă de 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 2 lit. c cp, în alte limite decât cele legale, fiindcă legiuitorul a sancționat tâlhăria cu închisoare de la 5 la 20 de ani. S-a arătat că deși limita minimă prevăzută de lege pentru art. 211 alin. 2 lit. c cp este de 5 ani închisoare, instanța de fond aplicând o pedeapsă de 4 ani închisoare, fără reținerea vreunei circumstanțe atenuante a pronunțat o hotărâre greșită.
De asemenea s-a mai arătat că hotărârea este nelegală și pentru faptul că s-a dispus, ca pedeapsă accesorie, interzicerea tuturor drepturilor prev. de art. 64 cp fără să se aibă în vedere disp. art. 71 alin. 2 cp precum și decizia nr. LXXIV/2007 a ÎCCJ, dată în interesul legii prin care s-a dispus că dispozițiile art. 71 din codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza I-a din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței în funcție de criteriile stabilite de art. 71 alin. 3 cp.
Apelantul inculpat a criticat sentința ca netemeinică și nelegală, motivând că în mod greșit nu s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de furt, prev. de art. 208-209 lit. d și e cp, că nu s-a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate, în privința cuantumului pedepsei și a modalității de executare, nefiind respectate disp. art. 72 cp.
În dezvoltarea motivelor de apel, inculpatul apelant a susținut că, prin modul cum s-a comis fapta, respectiv că inculpatul a luat salba de la gâtul părții vătămate, fără aol ovi, deci scopul infracțiunii fiind acela al sustragerii fără drept, încadrarea juridică corectă era cea de furt calificat și nu de tâlhărie, cum s-a dispus trimiterea în judecată, astfel că se impunea aplicarea art. 334 cpp.
A mai arătat că, pentru a se acorda o eficiență sporită disp. art. 72 cp se putea aplica o pedeapsă cu executare conf. art. 861cp întrucât inculpatul a fost sincer, prejudiciul a fost recuperat prin restituirea bunului furat iar condamnarea anterioară a fost aplicată pentru o faptă comisă ca minor. Totodată și-a însușit motivul doi din apelul parchetului referitor la pedeapsa accesorie.
Prin decizia penală nr. 95 din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, s-au admis apelurile, s-a desființat parțial sentința în sensul că s-a făcut aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c și Cod Penal art. 76 alin. 1 lit. b pentru Cod Penal infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 2 lit. c și Cod Penal s-a menținut pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată apelantului inculpat
În baza art. 71.Cod Penal, s-au interzis apelantului inculpat drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b Cod Penal.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 381 alin. 1.C.P.P. s-a dedus, în continuare, arestul preventiv de la 09.06.2009, la zi și s-a menținut starea de arest.
Cheltuielile judiciare efectuate în cauză au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Cât privește starea de fapt și vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 2 lit. c cp, acestea au fost corect reținute de instanța de fond, în concordanță cu probatoriul administrat în cauză.
Astfel, chiar apelantul inculpat, prin declarațiile date a recunoscut comiterea faptei, recunoaștere care s-a coroborat cu declarațiile părții vătămate, dovada de ridicare predare a bunului sustras și declarațiile martorilor audiați în cauză.
S-a apreciat că, în mod corect instanța de fond a încadrat fapta inculpatului apelant A, de smulgere de la gâtul părții vătămate a unei salbe din monede de aur, faptă comisă în loc public, în infracțiunea prev. de art. 211 alin. 2 lit. c cod penal și nu în infracțiunea de furt calificat, cum solicitat apărătorul inculpatului, neimpunându-se schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de furt calificat.
În speța de față, precum și în practica judiciară în materie, smulgerea salbei din aur de la gâtul părții vătămate, constituie un act de violență în accepțiunea art. 211 cp.
Însă, în ceea ce privește pedeapsa aplicată, de 4 ani închisoare, corect a constatat parchetul, prin motivele de apel depuse la dosar că s-a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cele legale.
În acest sens, s-a constatat că limita minimă prevăzută de lege pentru art. 211 alin. 2 lit. c cp, este de 5 ani închisoare iar instanța de fond, aplicând o pedeapsă de 4 ani închisoare, fără reținerea vreunei circumstanțe atenuante, a pronunțat o hotărâre greșită. De asemenea, nelegal, prima instanță i-a interzis inculpatului apelant, ca pedeapsă accesorie toate drepturile prev. de art. 64 cp fără a avea în vedere disp. art. 71 alin. 2 și 3 cp precum și Decizia nr. LXXIV/2007 a ÎCCJ, dată în interesul legii prin care s-a dispus că dispozițiile art. 71 din codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza I-c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței în funcție de criteriile stabilite de art. 71 alin. 3 cp.
La individualizarea pedepsei ce i s-a aplicat inculpatului apelant, pentru art. 211 alin. 2 lit. c cp, s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72 cp, respectiv gradul de pericol social al faptei comise dat și de limitele de pedeapsă ( de la 5 la 20 de ani), de împrejurările în care a fost comisă, de faptul că anterior inculpatul a mai fost condamnat, ca minor, tot pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie dar și poziția procesuală sinceră a inculpatului, faptul că prejudiciul a fost recuperat prin restituirea bunului sustras; s-a apreciat că se pot reține circumstanțele atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. 1 lit. c cp și art. 76 lit. b cp, menținându-se cuantumul de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenție.
Nu a putut fi primită susținerea apelantului inculpat, cum că s-ar putea reține disp. art. 861cpp, ca modalitate de executare a pedepsei, întrucât, având în vedere persoana inculpatului apelant care, în trecut, deși a mai fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru art. 211 alin. 2 cp cu aplic. art. 99 cp, pedeapsă executată în perioada 07.11.2004 - 13.07.2005, nu s-a reeducat, persistând în comiterea unei infracțiuni de același gen, apreciindu-se că scopul preventiv educativ al pedepsei, prev. de art. 52 cp poate fi atins doar prin executarea pedepsei de 4 ani închisoare în stare de detenție.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul, invocând în drept dispoz. art. 3859pct. 14 Cod pr.penală.
A susținut că, în raport de împrejurările săvârșirii faptei, că a recunoscut și regretat fapta iar prejudiciul a fost recuperat integral, prin restituire, pedeapsa aplicată este mult prea aspră și a solicitat reducerea.
Recursul este nefondat.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că, pe baza probelor administrate, vinovăția inculpatului a fost corect reținută, fapta acestuia corespunzător încadrată în drept iar la individualizarea pedepsei, față de prevăzută art. 72 cod penal, au fost avute în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunii de tâlhărie, evidențiat de împrejurările în care a fost comisă - loc public, de valoarea prejudiciului cauzat - 6.350 lei, precum și datele ce caracterizează persoana infractorului, între care se regăsesc și cele învederate de acesta în cererea de recurs.
Curtea apreciază că circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatului au fost eficientizate suficient, neputând fi desprinse din contextul celorlalte criterii de individualizare - pericolul social concret al infracțiunii de tâlhărie, modalitatea de săvârșire a faptei, persoana inculpatului care a fost condamnat în minoritate pentru același gen de infracțiuni și care este cercetat în prezent de Judecătoria Craiova pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de furt calificat (a se vedea fișa de cazier și copia rechizitoriului 3 decembrie 2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, filele 25 și 50 - 54 dosar ).
În consecință, se constată că pedeapsa aplicată respectă întrutotul dispoz. art. 72 și următoarele cod penal, fiind în măsură să realizeze finalitatea dispoz. art. 52 cod penal, astfel că nu se justifică o reducere și mai mare a cuantumului pedepsei aplicate inculpatului.
Pentru motivele expuse, constatând că pedeapsa aplicată este legală și temeinică, nefiind afectată de vreunul din motivele de casare prevăzută de art. 3859Cod pr.penală, se va respinge, ca nefondat recursul conform art. 38515pct. 1 lit. b Cod pr.penală.
În baza art. 38516Cod pr.penală, rap. la art. 88 cod penal, se va deduce detenția, în continuare, de la 30 septembrie 2009, la zi și în baza art. 350 Cod pr.penală se va menține starea de arest a inculpatului, constatându-se că temeiurile care au determinat arestarea, impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Văzând și dispoz. art. 192 alin.2 Cod pr.penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul A, împotriva deciziei penale nr. 95 din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, ca nefondat.
Deduce detenția în continuare și menține starea de arest.
Obligă recurentul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 octombrie 2009.
- - - - -
Grefier,
Red.jud.GC.
IB/6.11.2009
28 octombrie 2009,
C va încasa de la rec.inc. suma de 9oo lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Onița DumitruJudecători:Onița Dumitru, Membri Aurel Ilie, Constantin
