Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1069/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

1597/2009

DECIZIA PENALĂ NR. 1069

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 15.07.2009

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Adriana Elena Băjan

JUDECĂTOR 2: Anca Alexandrescu

JUDECĂTOR 3: Francisca

GREFIER -

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat prin procuror -.

Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.315/A din 22.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în dosarul nr- și a sentinței penale nr.429/2009 pronunțată de Judecătoria Sector 4 B în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde recurentul inculpat personal în stare de arest și asistat de avocat ales, cu delegația nr.- emisă de Baroul București.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Constatând că nu sunt excepții de invocat, probe de administrat și cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Apărătorul ales al recurentului inculpat în temeiul disp.art.385 /9 pct.14 Cod Procedură Penală solicită admiterea recursului, desființarea în parte a hotărârilor și rejudecând cauza, reținând disp. art.74-76 Cod Penal pronunțarea unei noi hotărâri urmând ca inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă reindividualizată. Susține că recurentul inculpat a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere și regret a faptelor, de colaborare cu organele de anchetă, provine dintr-o familie organizată și a avut o contribuție minoră la săvârșirea faptelor.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, pedeapsa fiind corect individualizată față de criteriile prevăzute de art.72 Cod Penal, având în vedere modalitatea de comitere a faptelor, noaptea, în loc public, prin exercitare de violențe asupra părților vătămate.

În ultimul cuvânt, recurentul inculpat solicită reducerea cuantumului pedepsei.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr. 429/03.03.2009 a Judecătoriei sector 4 B

s-au respins ca nefondate cererile formulate de inculpatul, prin avocat, privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, 2 lit. b,c și alin.2¹lit. a pen. în infracțiunea de tăinuire prev. de art.221 alin.1 pen. sau în infracțiunea de complicitate la tâlhărie prev. de art.26 rap. la art.211 alin.1, 2 lit. b,c și alin.2¹lit. a pen.

1. În baza art.211 alin.1, 2 lit. b,c și alin.2¹lit. a pen. cu aplic. art.74 alin.1 lit. a,b și art.76 alin.1 lit. b pen. a condamnat pe inculpatul (fiul lui și, născut la data de 04.09.1989 în B) la pedeapsa de4 ani închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art.71 pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit. b pen.

În baza art.86¹pen. a suspendat executarea pedepsei închisorii sub supraveghere pe un termen de încercare de 8 ani, stabilit conform art.86²pen.

În baza art.86³alin.1 pen. a pus în vedere inculpatului ca pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, instituție care va exercita supravegherea; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art.359 pr.pen. a atras atenția inculpatului asupra disp. art.86⁴cu referire la art.83 pen. în sensul că săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare și neîndeplinirea cu rea-credință a măsurilor de supraveghere au ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.71 alin.5 pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1, lit. a teza a II-a și lit. b pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art.350 alin.3 lit. b pr.pen. a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului.

A constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la data de 15.12.2008 și până la data punerii efective în libertate.

2. În baza art.211 alin.1, 2 lit. b,c și alin.2¹lit. a pen. cu aplic. art.74 alin.1 lit. b și art.76 alin.1 lit. b pen. a condamnat pe inculpatul (zis "", fiul lui și, născut la data de 09.04.1989 în B) la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art.83 alin.1 rap. la art.110¹alin.2 pen. a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.801/09.05.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B, pe care o cumulează cu pedeapsa de 5 ani închisoare menționată mai sus.

În consecință, inculpatul execută pedeapsa de5 ani și 2 luni închisoare.

În baza art.71 pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit. b pen.

În baza art.350 alin.1 pr.pen. a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

În baza art.88 pen. a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive din prezenta cauză, de la data de 15.12.2008 la zi, precum și reținerea de 24 de ore din 29.03/30.03.2007 (din executarea 801/2008).

3. În baza art.211 alin.1, 2 lit. b,c și alin.2¹lit. a pen. cu aplic. art.74 alin.1 lit. a,b și art.76 alin.1 lit. b pen. a condamnat pe inculpatul (zis "", fiul lui și, născut la data de 14.07.1989 în B) la pedeapsa de3 ani și 6 luni închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art.71 pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit. b pen.

În baza art.86¹pen. a suspendat executarea pedepsei închisorii sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani, stabilit conform art.86²pen.

În baza art.71 alin.5 pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit. b pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art.350 alin.3 lit. b pr.pen. a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului.

A constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la data de 15.12.2008 și până la data punerii efective în libertate.

4. În baza art.211 alin.1, 2 lit. b,c și alin.2¹lit. a pen. cu aplic. art.74 alin.1 lit. a,b și art.76 alin.1 lit. b pen. a condamnat pe inculpatul (fiul lui și, născut la data de 02.03.1988 în B, cu domiciliul în B) la pedeapsa de4 ani închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art.71 pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit. b pen.

În baza art.86¹pen. a suspendat executarea pedepsei închisorii sub supraveghere pe un termen de încercare de 8 ani, stabilit conform art.86²pen.

În baza art.350 alin.3 lit. b pr.pen. a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului.

A constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la data de 15.12.2008 și până la data punerii efective în libertate.

A luat act că partea vătămată - (cu domiciliul în B,-, -3,.1,.8,.25, sector 4) nu s-a constituit parte civilă.

A luat act că partea vătămată - (cu domiciliul în B,-,.10,.2,.3,.47, sector 4) a renunțat la pretențiile civile formulate în faza urmăririi penale.

În baza art.191 alin.1,2 pr.pen. a obligat pe inculpați la plata a câte 500 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.10871/P/2008 din 05.01.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1,2 lit. b,c și alin.2¹lit. a pen.

S-a reținut că la data de 12.11.2008, în jurul orei 23.00, în loc public, inculpații și au deposedat-o prin violență de o geantă cu bani și bunuri personale pe partea vătămată -, iar inculpații și au deposedat-o prin violență de o geantă cu bani și bunuri personale pe partea vătămată -.

În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații (filele 56-59), părțile vătămate (filele 60, 123) și martorii -, - -, -, (filele 124-127).

Au fost atașate nr.801/2008 a Judecătoriei Sector 4 B (filele 78-80) și fișele de cazier judiciar (filele 37, 38, 40, 41). Au fost întocmite de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București referate de evaluare pentru fiecare inculpat (filele 81-101). A fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat în cauză (declarații părți vătămate, declarații martori, procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere, înscrisuri, declarații inculpați), instanța a constatat că prezumția de nevinovăție a inculpaților este înlăturată.

La data de 12.11.2008, în jurul orei 23.00, inculpații se deplasau pe șos. - în autoturismul Peugeot condus de inculpatul. Din declarațiile acestora rezultă că inculpatul le-a claxonat pe părțile vătămate care mergeau pe trotuar, inculpatul a fluierat după ele (deși acestea arată că nu au auzit nimic) iar apoi acesta din urmă a făcut propunerea celorlalți inculpați "să le luăm gențile". Părțile vătămate au mers apoi pe strada -, iar inculpații s-au dat jos din autoturism și le-au urmărit. Aflându-se în fața blocului 5A, părțile vătămate au auzit pași și au observat că cei patru băieți alergau după ele.

Lângă partea vătămată - au venit inculpații și, iar lângă partea vătămată - au venit inculpații și.

Inculpatul a abordat-o pe partea vătămată, întrebând-o cum o cheamă. Partea vătămată - declară că în acel moment a surprins privirea inculpatului ațintită asupra genții sale, moment în care și-a dat seama despre ce este vorba. Indiferent unde s-ar fi uitat inculpatul, cert este că părțile vătămate s-au speriat când au fost abordate, fapt care rezultă și din declarația părții vătămate -, întrucât prin modul de acostare și-au dat seama că ar putea să se întâmple altceva în afară de o simplă încercare de "amiciție".

Pentru a-i îndepărta, partea vătămată a spus atunci că tatăl său este polițist (fapt care nu este adevărat) și a țipat pentru ajutor.

În acel moment inculpatul a lovit-o pe partea vătămată cu pumnul în față și a început să tragă de geantă, partea vătămată s-a dezechilibrat și a căzut, și atât inculpatul cât și inculpatul au lovit-o cu picioarele, deși aceasta era căzută, până când inculpatul a reușit smulgerea genții (în fața instanței inculpații și arată că au lovit-o pe partea vătămată cu piciorul în umăr; în faza urmăririi penale inculpatul arată că inculpatul a lovit-o și peste brațe și în zona abdomenului; inculpatul menționează că și inculpatul a tras de geantă; aceste aspecte sunt confirmate și de inculpatul ).

În acel timp la mică distanță, inculpatul a început să tragă și el de părții vătămate -, care s-a dezechilibrat și s-a lovit în cădere, iar inculpatul a tras de geantă până a reușit să o smulgă.

Văzând că inculpații și o loveau pe partea vătămată, partea vătămată - a strigat către agresori să o lase în, iar spre cealaltă parte vătămată să dea drumul la geantă.

După ce inculpații au fugit cu gențile, s-au dus acasă la locuința inculpatului acolo unde au împărțit "" - bani, bonuri de masă și telefoanele mobile.

Există unele contradicții între susținerile inculpaților (au existat mențiuni în sensul că, primind două telefoane mobile, partea de bani care îi revenea inculpatului ar fi fost împărțită între ceilalți trei) însă coroborând declarațiile acestora rezultă că fiecare a primit 150 lei, în mod egal.

Tot în acea seară inculpații și s-au deplasat la un bancomat unde au încercat să scoată bani de pe card, dar nu au reușit datorită faptului că nu cunoșteau codul PIN, iar cardul introdus de inculpatul s-a blocat în aparat.

Partea vătămată - a reclamat că avea în geantă un telefon mobil Nokia 6085, un telefon mobil Nokia 3220, o bluză neagră din cu mâneci lungi, acte personale, cărți de vizită, cheile apartamentului, cosmetice, iar într-un portofel suma de 300 lei formată din diferite bancnote.

Partea vătămată - a reclamat că avea în geantă un telefon mobil Nokia 6300, un telefon mobil Nokia 2310, cheile casei, portofel cu cartea de identitate, permis de conducere, două carduri bancare ( și CEC), bonuri de masă, cărți de vizită, o cartelă, legitimație de la masterat, pereche de mânuși, produse cosmetice și 300 lei. De menționat că partea vătămată, după plecarea agresorilor, a observat că din geantă căzuseră pe jos cheile și telefonul Nokia 6300.

Telefonul mobil Nokia 3220 aparținând părții vătămate - a rămas la inculpatul, care la data de 12.12.2008 i l-a făcut "cadou" martorului -. Se naște presupunerea rezonabilă că inculpatul a dorit să scape de obiectul care îl incrimina, întrucât primise o citație pentru a se prezenta la Secția 16 Poliție. Dealtfel, tocmai urmare a furnizării listingului convorbirilor pentru telefoanele sustrase s-a ajuns la depistarea autorilor.

Celelalte două telefoane au rămas la inculpatul.

Telefonul mobil Nokia 6085 aparținând părții vătămate - a fost vândut de către acest inculpat martorului --, la data de 06.12.2008, pentru suma de 80 lei. Telefonul mobil Nokia 2310 aparținând părții vătămate - a fost vândut de către inculpat martorului -, în jurul datei de 15 sau 16.11.2008, pentru suma de 30 lei. La data de 07.12.2008 martorul i-a împrumutat telefonul martorului.

au fost ridicate de organele de poliție de la martori (dovezile de la filele 50, 70, 76 ) și predate pe bază de dovadă părților vătămate.

părții vătămate a rămas acasă la inculpatul, împreună cu puloverul celeilalte părți vătămate, ulterior acestea fiind predate de către inculpat organelor de poliție (fila 130 ). Cealaltă geantă și restul obiectelor au fost aruncate de inculpatul la un tomberon.

Părții vătămate - i s-au restituit telefonul Nokia 6085 alături de acumulatorul aferent, telefonul mobil Nokia 3220 și articolul vestimentar (filele 20, 21 ).

Părții vătămate - i s-au restituit telefonul Nokia 2310 alături de acumulatorul aferent precum și (fila 27 )

Un aspect contradictoriu, dar și relativ bizar, îl constituie poziția părții vătămate -, care arată în plângerea depusă la organele de poliție că a fost lovită cu pumnii și picioarele (fila 10 ). Tot partea vătămată dă o declarație (filele 11-12 ) în care arată că în timp ce unul din indivizi trăgea de geantă, celălalt o lovea cu pumnii și picioarele.

Deși este greu de crezut că o persoană adultă și responsabilă și cu o anumită educație (studentă la Academia de Studii Economice) poate susține în fața organelor de poliție la scurt timp după comiterea faptei că a fost lovită cu pumnii și picioarele, iar apoi să revină și să afirme că nu a fost în realitate așa, totuși acest lucru s-a întâmplat în cauză, partea vătămată revenind asupra declarațiilor și afirmând că doar i s-a smuls, s-a dezechilibrat și a căzut (fila 19 ), fapt reiterat și în declarația dată în fața instanței, aceasta precizând însă că nu este influențată de nimeni pentru a da aceste declarații mai favorabile inculpaților și. Chiar și inculpatul arată că "am văzut cum a lovit-o cu pumnul pe cea de-a doua fată după care s-a îndepărtat în fugă" - fila 113 Apoi, în fața instanței, inculpatul revine asupra declarației, arătând că de fapt nu a văzut ce s-a întâmplat ci doar a auzit-o pe partea vătămată țipând și l-a văzut pe fugind cu.

Inculpatul a declarat totodată că i-a văzut pe inculpații și "când o îmbrânceau pe fata respectivă iar i-a dat și un pumn"(fila 116 )

De asemenea, inculpatul a arătat că inculpatul i-a spus că lovit-o pe cealaltă fată cu pumnul în zona feței (fila 98 ).

Cât timp însă există aceste declarații ale părții vătămate și cât timp există o îndoială asupra faptului că inculpatul ar fi lovit-o cu pumnul pe partea vătămată, instanța a apreciat că dubiul îi profită, însă acest aspect poate avea relevanță doar la individualizarea pedepsei, nu și la încadrarea juridică a faptei.

Instanța a apreciat că nu a fost vorba despre un simplu "declic", întrucât hotărârea infracțională fusese luată dinainte ca inculpații să le fi ajuns din urmă pe cele două părți vătămate. În "glumă" sau nu, încă din interiorul autoturismului inculpatul le propusese celorlalți inculpați să le ia gențile părților vătămate. Altfel nu se explică, dacă ar fi fost vorba despre simpla intenție "de a agăța", de ce inculpații au recurs la violențe pentru a sustrage bunurile părților vătămate. După ce partea vătămată - a început să țipe, reacția normală a inculpaților nu putea fi aceea de a acționa în scopul sustragerii bunurilor, dacă nu se grefa pe o intenție preexistentă în acest sens.

La fila 99 (verso) există declarația inculpatului care arată că în mașină inculpatul a venit cu propunerea să le fure gențile fetelor, iar apoi au mers cu toții fără a stabili concret cum să acționeze ("dacă putem să luăm gențile bine dacă nu, nu era nicio problemă însă reacțiile de moment au fost altele").

O altă contradicție s-a observat în declarațiile inculpatului, care la fila 135 a arătat că în timp ce se apropiau de fete l-a auzit ori pe ori pe spunând să le ia gențile fetelor, după care în fața instanței menționează că de fapt nu a fost așa.

Aceste concluzii sunt strict bazate pe interpretarea materialului probator administrat, întrucât ceea ce s-a discutat în interiorul mașinii sau pe drum nu poate fi cunoscut decât de inculpați.

În ceea ce îl privește pe "simplul spectator" (așa cum îl definește inculpatul ) instanța a subliniat că acesta este coautor, chiar dacă nu s-a făcut dovada certă a faptului că a lovit efectiv pe vreuna din părțile vătămate. Desigur, contribuția sa este una mai redusă. Instanța remarcă aici o altă contradicție între declarații - inculpatul a declarat în faza urmăririi penale că după ce a sustras părții vătămate i-a aruncat-o în brațe inculpatului (fila 153 ), iar în faza cercetării judecătorești a arătat că nu este adevărat ce a spus.

Este de menționat că în cazul infracțiunii de tâlhărie întrebuințarea de violențe sau amenințări este mijlocul de realizare a scopului urmărit de participanți, acela al deposedării părților vătămate de bunuri. Au existat acțiuni care se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie, respectiv de lovire în cazul inculpaților și și de smulgere a bunului sustras (în cazul inculpaților și, cu mențiunea că "smulgerea" echivalează cu exercitarea de violențe în sensul art.211 pen.). Infracțiunea de tâlhărie este una complexă, în care sustragerea bunurilor este scopul urmărit de autor, scop pe care îl urmărea și inculpatul, iar în cauză acțiunile inculpaților au fost cooperante în vederea realizării aceluiași scop infracțional, neavând importanță împărțirea rolurilor între aceștia.

Pentru acest motiv instanța a respins ca nefondate cererile formulate de inculpatul, prin avocat, privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de tăinuire sau în infracțiunea de complicitate la tâlhărie.

n drept, faptele inculpaților au întrunit obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, 2 lit. b,c și alin.2¹lit. a pen.

La individualizarea pedepselor, instanța de fond a avut în vedere criteriile oferite de art.72 alin.1 pen. respectiv dispozițiile părții generale a codului, limitele de pedeapsă fixate în partea specială (de la 7 la 20 de ani închisoare), gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpaților și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Se va ține seama și de prevederile art.52 pen. potrivit cu care pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul său este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, instanța urmând să stabilească pedepse apte să conducă la prevenirea săvârșirii unor noi fapte penale și la atingerea scopului educativ și preventiv al pedepsei.

Instanța a apreciat că infracțiunile comise de inculpați prezintă ungrad de pericol social ridicat, fiind de o gravitate sporită, față de împrejurările comiterii și modalitatea de operare precum și urmările produse.

Instanța a avut în vedere faptul că este vorba despre tâlhărirea pe timp de noapte a două părți vătămate de sex feminin, deci prin violențe utilizate împotriva unor persoane cu posibilități mai reduse de apărare, agresiunile folosite constând inclusiv în lovirea cu picioarele a uneia dintre părțile vătămate care se afla căzută la pământ, iar urmările produse au efect atât asupra psihicului victimelor dar și asupra integrității fizice a părții vătămate -.

În ceea ce privește atitudinea procesuală a inculpaților, aceasta a fost una numai relativ sinceră, existând contradicții între declarații, în scopul de a încerca minimalizarea propriei contribuții.

Pe de altă parte, dispozițiile legale au impus ca instanța să efectueze și o analiză a persoanei și conduitei fiecărui inculpat, a posibilităților de reeducare ale acestora și de reintegrare socială.

Din această perspectivă este relevantă înțelegerea mecanismului motivațional și a resorturilor comportamentului criminogen, punându-se întrebarea de ce patru tineri cu o situație materială satisfăcătoare au putut săvârși asemenea fapte reprobabile.

Din concluziile referatelor de evaluare întocmite de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, au rezultat următoarele:

Inculpatul face parte dintr-o familie legal constituită, formată din cei doi părinți, și, și sora inculpatului,. Relațiile la nivelul familiei au fost caracterizate ca fiind de bună înțelegere și respect reciproc, inculpatul manifestând respect față de părinții săi. Familia locuiește într-o casă cu 4 camere în cartierul, condițiile de locuit fiind foarte bune iar situația financiară mulțumitoare. Tatăl inculpatului deține o firmă de transporturi iar de 1 an inculpatul și sora lui lucrau la firmă ca referenți, având un salariu de 1000 lei lunar. În plus, inculpatul deținea și un autoturism de serviciu, fiind responsabil cu menținerea relațiilor cu anumiți parteneri, achitarea datoriilor la bănci; după finalizarea programului de lucru putea folosi autoturismul în interes personal, benzina fiind achiziționată din banii firmei. Inculpatul este student la Universitatea, Facultatea Finanțe - Bănci anul I, învățământ la distanță. În ceea ce privește modalitatea de petrecere a timpului liber, a arătat că obișnuia să meargă în fața blocului la, prin intermediul căruia i-a cunoscut și pe ceilalți, merge în cluburi unde se ascultă muzică house, însoțit de prietena lui și de coinculpați sau de sora sa și prietenul acesteia, care îi este foarte apropiat. Este implicat într-o relație cu, de aproximativ 3 ani. Despre planurile de viitor, inculpatul menționează cu prioritate întreruperea legăturii cu anturajul (referindu-se la coinculpați), reluarea serviciului, a facultății și recâștigarea încrederii părinților.

Ca factori ce pot influența negativ evoluția comportamentală a inculpatului se menționează lipsa conștientizării implicațiilor reale ale faptei și minimalizarea implicațiilor de ordin psihologic pentru victime. Inculpatul a dat dovadă de un nivel ridicat de influențabilitate, acționând în virtutea faptului că se afla împreună cu coinculpații la acel moment, simțindu-se din părtaș la orice acțiune a acestora, fără a putea identifica alternative personale de a reacționa într-un asemenea context dificil.

Pe de altă parte, ca factori ce pot influența pozitiv evoluția comportamentală a inculpatului se menționează lipsa antecedentelor penale, mediul familial organizat și corespunzător în care a crescut și s-a dezvoltat și în care și-a însușit un sistem de valori și principii, faptul că este student și desfășoară în paralel activități lucrative, coroborat cu sprijinul și interesul familiei în a-l ajuta pentru depășirea acestui moment dificil din viața sa și transformarea acestuia într-o excepție. Acestea sunt elemente ce îi pot favoriza dezvoltarea unui comportament pozitiv, la care se adaugă și perioada de arest, care poate facilita procesul de conștientizare a gravității faptei și îl poate ajuta în procesul de schimbare comportamentală.

Inculpatul provine dintr-o familie compusă din 3 membri - părinții și inculpatul, locuind într-un apartament de 2 camere, proprietatea părinților, situația financiară fiind acceptabilă, sursele de venit provenind din salariul mamei, care este angajată ca agent poștal și cel al tatălui, care este agent de pază. De creșterea și educarea lui s-au ocupat ambii părinți, aceștia caracterizându-și fiul ca fiind o persoană independentă și influențabilă și le-a creat probleme pentru că nu este comunicativ și nu acceptă regulile părinților. Inculpatul a fost angajat magaziner la un depozit dar a renunțat, motivarea sa fiind aceea că era prea departe de casă, contrar afirmațiilor părinților care declară că nu a mai vrut să lucreze din cauza prietenilor și pentru că voia mai mult timp liber. La data arestării era elev în clasa a XII-a la Liceul Profesia. Inculpatul își petrecea timpul liber cu ceilalți inculpați, mai apropiat fiind de, relații care nu au fost aprobate de părinți, deoarece nu locuiește cu părinții, iar inculpații veneau la acesta acasă și beau și fumau.

În cursul interviului s-a constatat că inculpatul nu manifestă empatie față de victimă, acest lucru reieșind din incapacitatea de a-și imagina ce a simțit partea vătămată și cum a afectat-o fapta sa, dar și din cele afirmate (pe prietenă nu o lovesc, pe ea o cunosc dar cu acea fată pe care nu o cunoșteam a fost altceva). Un factor negativ de natură să influențeze comportamentul său infracțional este faptul că a mai săvârșit acte cu caracter penal și se trage concluzia că există o structurare a comportamentului infracțional. Nu s-a putut identifica o motivație pentru comiterea faptei pentru care a fost condamnat și nici pentru fapta pentru care este judecat, la care se adaugă lipsa unei comunicări cu părinții, refuzul de a accepta ajutor din partea unui specialist și imposibilitatea identificării de soluții în vederea evitării recidivei. Un factor de natură a influența pozitiv comportamentul inculpatului poate fi reprezentat de faptul că a fost angajat cu forme legale, dar trebuie avut în vedere totuși că a renunțat la acest loc de muncă. Alți factori care ar putea influența pozitiv comportamentul sunt reprezentați de întreținerea morală și materială din partea familiei, dar și cu privire la aceasta există rezerve, deoarece și până la data arestării a beneficiat de suport din partea familiei, însă fără niciun rezultat.

S-a concluzionat că este dificil de realizat o reabilitare în comunitate a inculpatului.

Inculpatul a locuit în ultima perioadă mai mult singur în apartamentul tatălui său din str. -, întrucât tatăl locuiește de aproximativ 1 an în apartamentul concubinei sale. Mama inculpatului a decedat în anul 1995 în urma unui cancer. Tatăl inculpatului, fost lucrător de poliție, este pensionat pe caz de boală. Relația tată-fiu este relativ apropiată, tatăl își exercită rolul de susținător material și afectiv-moral iar cei doi se vizitau mai ales seara pentru că inculpatul lucra pentru completarea veniturilor ca electrician. A terminat 12 clase la Liceul Electronică Industrială fără a absolvi bacalaureatul, pentru că "a avut probleme la matematică". Această specializare i-a adus anumite abilități, implicându-se în intervenții la calculatoare și instalare de soft, implicându-se voluntar în rezolvarea problemelor de acest gen ale vecinilor de scară. Inculpatul s-a angajat ca sunetist în cadrul unei formații de lăutari, câștigând pe noapte 200 lei. să cheltuiască destul de repede ceea ce câștiga pe haine și distracție. Ulterior, pentru că formația s-a dezmembrat, s-a angajat la o firmă de termopane unde lucra fără carte de muncă. Relația cu prietena sa este descrisă ca fiind una de viitor.

de natură să inhibe comportamentul infracțional sunt în relație cu un nivel de școlarizare de natură să îi permită inserția pe piața muncii, experiența profesională arată că acesta poate câștiga suficient pentru nevoile sale personale, există o locuință cu caracter permanent și persoane suport.

Pe de altă parte există probleme la nivelul structurării personalității în sensul că are o stimă de sine mai degrabă scăzută, prezintă conformitate și pasivitate și are o personalitate nematurizată. în fața deciziei de a acționa, inculpatul a făcut-o conform trăsăturilor sale de personalitate - conformist, indecis, evitant, preferând o atitudine mai mult participativ pasivă. O evoluție ulterioară pozitivă se poate realiza printr-o intervenție de durată medie pe dimensiunile continuării studiilor și în ceea ce privește modalitățile de petrecere a timpului liber în corelație cu obiectivele declarate de el: reînceperea activității lucrative, continuarea relației cu prietena și alegerea prietenilor cu orientări prosociale.

Inculpatul, în cadrul interviului cu consilierul de probațiune, a arătat că nu se înțelege pe sine iar în acele momente nu s-a gândit nici la consecințele faptei nici la o alternativă a comportamentului infracțional. Întrebat fiind cum ar fi reacționat în cazul în care mama sau prietena sa ar fi fost victime, a răspuns că ar fi încercat să-l pedepsească pe agresor, făcându-și dreptate. Deoarece este copleșit de sentimente de regret și vinovăție, consideră că merită să fie pedepsit de lege și de rudele părților vătămate. În privința modului cum își petrece timpul liber, a menționat că în prezent este elev în clasa a VIII-a la școala nr.175, urmând o formă de învățământ fără frecvență. A abandonat după ce a absolvit șapte clase gimnaziale, nemaifiind interesat de școală, dorind proprii bani de buzunar. Cu ajutorul mamei s-a înscris la școala de șoferi. Mama sa a încercat să îl reînscrie la școală dar inculpatul se ascundea de ea și nu se prezenta la școală. împreună cu fratele prietenei sale activitatea de sunetist, asigurând muzica la nunți și botezuri, activitate pe care o desfășoară de 2-3 ori pe săptămână. Timpul liber și-l petrece în familie, împreună cu mama și cu logodnica sa, cu care dorește să se căsătorească într-un viitor apropiat. dintr-o familie dezorganizată, părinții săi fiind divorțați de peste 12 ani. În prezent locuiește cu mama și concubinul acesteia într-un apartament la bloc format din două camere, dotat cu toate utilitățile necesare unui trai decent. Cu tatăl nu a păstrat legătura, deoarece acesta s-a recăsătorit și s-a mutat într-o localitate din afara Bului. familial este unul pozitiv, înțelegându-se bine și cu concubinul mamei, care îl susține financiar și moral și nu a făcut diferențe între el și proprii copii. În privința veniturilor, inculpatul declară că mama sa este salariată cu un venit de 1400 lei iar concubinul este șofer și îi trimite lunar suma de 500 Euro. Inculpatul se întreținea singur, câștigând săptămânal din activitatea de sunetist o sumă între 400 și 600 lei, pe care îi folosea în scop personal.

A reluat cursurile școlare în urmă cu un an, în momentul în care a dorit să se angajeze ca și crupier și nu a reușit, pentru că angajatorul i-a cerut să cunoască bine limba engleză și să fie absolvent a 12 clase. Atunci a conștientizat cât îi este de necesară o pregătire școlară corespunzătoare. Ca planuri de viitor, dorește să se căsătorească și să desfășoare o activitate lucrativă, menționând că ar putea să facă orice numai să nu se afle în situația actuală.

Ca factori de natură a influența negativ conduita ulterioară se enumeră aspecte cum ar fi lipsa unui loc de muncă stabil, influențabilitate crescută, neconștientizarea la momentul comiterii faptei a consecințelor unui comportament infracțional, deficiențe în ce privește identificarea unor alternative dezirabile de comportament la situații conflictuale.

Ca factori de natură a influența pozitiv comportamentul inculpatului se enumeră lipsa antecedentelor penale, suportul și susținerea din partea mamei și logodnicei, reluarea cursurilor școlare, manifestarea unui interes clar în ce privește accederea pe piața muncii.

S-a apreciat în concluzie că inculpatul nu prezintă un comportament infracțional structurat și beneficiază de premisele necesare unei reabilitări comunitare.

Pentru inculpații, și, ținând seama de referatele de evaluare, de înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar, de faptul că nu au antecedente penale și că existe perspective reale pentru reintegrare socială, scopul pedepsei putând fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție, apreciind că pronunțarea condamnării constituie un avertisment serios pentru aceștia și, chiar fără executarea pedepsei, nu vor mai săvârși alte infracțiuni în viitor, instanța va aplica pedepse a căror executare va fi suspendată sub supraveghere.

Pentru acești trei inculpați instanța a reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit. a, b pen. și va scădea pedepsele sub minimul special. Inculpaților și le vor fi aplicate pedepse de câte 4 ani închisoare, cu fixarea unui interval de timp orientat spre maximul prevăzut de art.86²pen. rezultând termen de încercare de 8 ani. Inculpatul va fi condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, față de contribuția sa mai redusă, și i se va stabili un termen de încercare de 7 ani.

Termenele de încercare au fost fi stabilite pe o durată mai mare, întrucât se impune evaluarea comportamentului inculpaților și supravegherea lor pe o durată mai lungă de timp, având în vedere și gravitatea faptelor comise.

Spre deosebire de ceilalți 3 inculpați, în cazul inculpatului săvârșirea infracțiunii nu a fost un incident izolat. Acestaare antecedente penale,a mai fost condamnat pentru o infracțiune îndreptată împotriva patrimoniului (furt), a beneficiat de șansa de a se îndrepta pentru că i s-a aplicat o pedeapsă redusă, cu suspendare condiționată, dar în interiorul termenului de încercare acesta a perseverat pe cale infracțională, demonstrând că scopul pedepsei anterioare nu a fost atins.

Inculpatuleste primul care a lovitpe partea vătămată -, dintre toți inculpațiiexercitând și violențele cele mai sporite ca intensitate. Totodată, potrivit referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, inculpatulare un comportament infracțional structuratșinu prezintă deloc empatie pentru victimă.

În cazul acestuia instanța nu va mai reține circumstanța prevăzută de art.74 alin.1 lit. a pen. referitoare la buna conduită, ci doar cea referitoare la stăruința de a repara paguba pricinuită.

Instanța a apreciat că nu trebuie să existe o discrepanță mare între pedepsele aplicate inculpaților, dar se impune o diferențiere în raport de contribuția concretă și de persoana fiecărui inculpat.

Este de subliniat că în ceea ce îl privește pe inculpatul,indiferent de cuantumul pedepsei aplicate,nici nu poate exista o altă modalitate de individualizare a executării decât cea în regim de detenție, față de prevederile art.83 alin.1 pen. " dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune".

Inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă de 5 ani închisoare, sub minimul special prevăzut de lege, urmând să se adauge și pedeapsa de 2 luni închisoare a cărei suspendare condiționată va fi revocată.

Sub aspectul laturii civile, s-a luat act că partea vătămată - nu s-a constituit parte civilă și că partea vătămată - a renunțat la pretențiile civile formulate în faza urmăririi penale.

Este de observat că părțile vătămate au fost despăgubite de inculpați (sumele fiind efectiv plătite de părinții acestora). - a primit câte 500 lei de la inculpații și iar - a primit 10.000 lei de la inculpatul și 5300 lei de la inculpatul. Din aceste motive nu se va mai dispune confiscarea vreunei sume de bani de la inculpați.

În ceea ce privește cererea depusă de Spitalul Clinic de Urgență, de constituire de parte civilă pentru suma de 2578 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor făcute pentru tratamentul părții vătămate -, se observă că aceasta a fost depusă și înregistrată la Serviciul Registratură la data de 27.02.2009,după ce instanța a rămas în pronunțare.

Prin urmare, în prezenta cauză cererea nu are valoare din punct de vedere juridic iar instanța nu se poate pronunța în niciun fel asupra acesteia.

Este de menționat totodată că potrivit art.15 alin.2 pr.pen. constituirea de parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale precum și în fața instanței până la citirea actului de sesizare. Din această perspectivă constituirea ar fi apărut ca tardivă (dar în cazul în care inculpații achiesau la pretențiile civile sau nu se opuneau depunerii cu tardivitate a cererii, aceasta putea fi soluționată pe fond). Este însă culpa unității spitalicești că nu s-a constituit parte civilă în termenele prescrise de lege. Totodată, instanța nu trebuie să se pronunțe asupra unei cereri depuse de o parte sau de un terț după ce cauza a rămas în pronunțare, ori cu atât mai puțin să repună cauza pe rol.

Din punct de vedere al respectării art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006, potrivit cu care " ersoanele p. care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale", nimic nu împiedică furnizorul de servicii medicale să introducă înăuntrul termenului de prescripție o acțiune separată, pe cale civilă, pentru recuperarea despăgubirilor.

Față de soluția de condamnare, inculpații au fost obligați la plata a câte 500 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat, în baza art.191 alin.1,2 pr.pen.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 B și inculpatul.

Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 4 Bac riticat hotărârea instanței de fond pentru greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, și, precum și pentru greșita reținere în favoarea acestora a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. b și c Cod Penal, arătând și că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii de constituire ca parte civilă a Spitalului Clinic de Urgență.

Inculpatul a solicitat aplicarea unei pedepse mai mici decât cea la care a fost condamnat de către instanța de fond cu suspendarea condiționată a executării, conform art. 81-82.

Cod Penal

Prin decizia penală nr. 315/A/22.05.2009 a Tribunalul București - Secția I-a Penală s-au respins ca nefondate apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 4 B și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 429/03.03.2009 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei sector 4

În baza art. 383 Cod procedură penală raportat la art. 350 Cod procedură penală a menținut starea de arest preventivă a inculpatului.

În baza art. 383 Cod procedură penală a dedus prevenția de la 15.12.2008, la zi, precum și reținerea din data de 29.03.2007.

A obligat apelantul la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, iar cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului formulat de Parchet rămân în sarcina statului.

Examinând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu, conform art.371 al.2 Cod procedură penală, Tribunalul a constatat ca fiind nefondate apelurile, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește situația de fapt și vinovăția inculpaților, acestea au fost în mod corect reținute de instanța fondului, în urma unei juste și coroborate analize a tuturor probelor administrate în cauză.

Tribunalul a apreciat că în mod corect prima instanța a dispus condamnarea inculpaților, și, probatoriul administrat în cauză demonstrând fără îndoială faptul că aceștia sunt autorii infracțiunilor de tâlhărie pentru care au fost trimis in judecată.

Astfel, la data de 12.11.2008, în jurul orei 23.00, inculpații se deplasau pe șos. - în autoturismul Peugeot condus de inculpatul iar acesta le-a claxonat pe părțile vătămate care mergeau pe trotuar, inculpatul a fluierat după ele apoi acesta din urmă a făcut propunerea celorlalți inculpați "să le luăm gentile".

Ulterior inculpații s-au dat jos din autoturism și le-au urmărit pe părțile vătămate astfel, lângă partea vătămată - au venit inculpații și, iar lângă partea vătămată - au venit Inculpații și.

Inculpatul a abordat-o pe partea vătămată, întrebând-o cum o cheamă pentru a-i îndepărta, partea vătămată a spus atunci că tatăl său este polițist (fapt care nu este adevărat) și a țipat pentru ajutor.

Văzând că inculpații și o loveau pe partea vătămată, partea vătămată - a strigat către agresori să o lase în, iar spre cealaltă pane vătămata să dea drumul la geantă.

După ce inculpații au fugit ca gentile, s-au dus acasă la locuința inculpatului acolo unde au împărțit bunurile găsite în genți - bani, bonuri de masă și telefoanele mobile.

Tot în acea seară inculpații și s-au deplasat la un bancomat unde au încercat să scoată bani de pe cârd, dar nu au reușit datorită faptului că nu cunoșteau codul PIN, iar cardul introdus de inculpatul s-a blocat în aparat.

Partea vătămată - a reclamat că avea în geantă un telefon mobil Nokia 6085. un telefon mobil Nokia 3220, o bluză neagră din cu mâneci lungi, acte personale, cărți de vizită, cheile apartamentului, cosmetice, iar într-un portofel suma de 300 iei formată din diferite bancnote.

Partea vătămată - a reclamat că avea în geantă un telefon mobil Nokia 6300, un telefon mobil Nokia 2310, cheile casei, portofel cu cartea de identitate, permis de conducere, două cârduri bancare ( și CEC), bonuri de masă, cărți de vizită, o cartelă, legitimație de la masterat, pereche de mânuși, produse cosmetice și 300 lei. De menționat că partea vătămată, după plecarea agresorilor, a observat că din geantă căzuseră pe jos cheile și telefonul Nokia 6300,

Telefonul mobil Nokia 3220 aparținând părții vătămate - a rămas la inculpatul, care la data de 12.12.2008 i 1-a făcut "cadou" martorului -. Celelalte două telefoane au rămas la inculpatul.

Ulterior, telefoanele au fost ridicate de organele de poliție de la martori și predate pe bază de dovadă părților vătămate,

părții vătămare a rămas acasă la inculpatul, împreună cu puloverul celeilalte părți vătămate, ulterior acestea fiind predate de către inculpat organelor de poliție. Cealaltă geantă și restul obiectelor au fost aruncate de inculpatul - un tomberon.

Părții vătămate - i s-au restituit telefonul Nokia 6085 alături de acumulatorul aferent, telefonul mobil Nokia 3220 și articolul vestimentar.

Părții vătămate - i s-au restituit telefonul Nokia 2310 alături de acumulatorul aferent precum și.

În drept, în mod corect, prima instanță a apreciat că faptele inculpaților, și de a deposeda pe părțile vătămate de genți, prin violenta, in timpul nopții, intr-un loc public, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de tâlhărie săvârșite in concurs real, prev. de art.211 al. 1,2 lit. b și c Cod penal și al.2¹lit. a Cod penal.

În ceea ce privește cererea depusă de Spitalul Clinic de Urgenta de constituire de parte civila pentru suma de 2578 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor făcute pentru tratamentul părții vătămate - și care a fost depusa și înregistrata la data de 27.02.2009, după ce instanța fondului a rămas în pronunțare, Tribunalul a constatat ca în mod corect instanța fondului nu s-a pronunțat asupra acestei cereri întrucât ea nu fusese supusa dezbaterii părților, ceea ce ar fi avut drept consecință încălcarea dreptului la apărare al inculpaților, iar pe de altă parte, a fi repus cauza pe rol în vederea punerii în discuție a acestei cereri era o soluție pur formală și care tot nu ar fi putut duce la soluționarea acestei cereri având în vedere că oricum cererea fusese depusă după citirea actului de sesizare, cu nerespectarea dispozițiilor art.15 alin.2

C.P.P.

Astfel încât, în privința acestei cereri, Tribunalul a apreciat că nimic nu împiedică Spitalul Clinic de Urgență - să-și recupereze pretențiile solicitate separat, pe calea unei acțiuni civile.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, și, Tribunalul a apreciat că instanța de fond a individualizat în mod corect pedepsele, în condițiile în care faptele săvârșite de aceștia prezintă un pericol social deosebit de grav, iar circumstanțele personale ale inculpaților pun în evidență perspective însemnate de reintegrare, pe de altă parte Tribunalul a mai reținut că perioada în care inculpații au fost arestați preventiv a fost de natură a le forma acestora o atitudine corecta față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, astfel încât în mod corect s-a dat eficiența juridică circumstanțelor atenuante ale inculpaților coborându-se pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege.

Deasemenea, Tribunalul a apreciat că nu se impune sporirea cuantumului pedepselor aplicate acestor inculpați și nici reindividualizarea modului de executare a acestora, atât față de natura și gravitatea faptei cât și față de circumstanțele personale ale inculpaților.

În ceea ce-1 privește pe inculpatul s-a constatat că, acesta a mai fost condamnat, săvârșind fapta în cursul termenului de încercare, la nici șase luni de la data rămânerii definitive a primei hotărâri de condamnare ceea ce duce la aprecierea ca primul avertisment primit din partea organelor judiciare nu a fost suficient pentru a duce la o schimbare de comportament a acestui inculpat iar rolul preventiv și educativ al primei pedepse aplicate nu a fost atins astfel încât, Tribunalul a constatat că nu se impune a fi schimbată modalitatea de executare a pedepsei aplicare.

Totodată, Tribunalul a constatat că, instanța fondului, s-a oprit în mod corect, la această modalitate de executare a pedepsei având în vedere și contribuția importantă a acestui inculpat la săvârșirea faptelor, iar pe de altă parte și concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

Drept urmare, în temeiul art.379 pct. l lit. b Cod procedură penală, Tribunalul a respins apelurile declarate, constatând că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.

În baza art.383 raportat C.P.P. la art.350 Tribunalul C.P.P. a constatat că, pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.

Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul întemeiat în drept pe dispozițiile art. 385⁹pct. 14 Cod procedură penală, solicitând desființarea în parte a hotărârilor atacate și reținerea dispozițiilor art. 72, 74, 76 Cod penal urmând ca inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă reindividualizată, având în vedere că a avut o atitudine sinceră, a colaborat cu organele de anchetă, provine dintr-o familie organizată și a avut o contribuție minoră la săvârșirea faptelor.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate, prin prisma motivului de recurs invocat, cât și din oficiu, însă, în limita cazurilor de casare ce ar putea fi luate în considerare din oficiu, conform art. 385⁹alin. final Cod procedură penală, Curtea constată recursul ca nefondat, în considerarea următoarelor argumente:

În mod corect, instanța de fond a stabilit situația de fapt constând în aceea că, la data de 12.11.2008, în jurul orelor 23,00, în loc public, inculpații și au deposedat-o, prin violență, de o geantă cu bani și bunuri personale, pe partea vătămată.

Situația de fapt a fost stabilită de instanța de fond în urma coroborării următoarelor mijloace de probă: declarațiile părții vătămate, ale coinculpaților și ale martorilor audiați în cauză, procesele-verbale de prezentare pentru recunoaștere și înscrisurile depuse la dosar.

În mod temeinic, instanța de fond a încadrat juridic fapta săvârșită de inculpatul în dispozițiile art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c și alin. 2¹lit. a Cod penal, și a aplicat criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal, reținând în favoarea acestuia circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. b Cod penal și aplicând inculpatului o pedeapsă redusă sub minimul special prevăzut de lege, cu executare în regim de detenție.

În acest sens, Curtea constată că scopul pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal poate fi atins, în condiții optime, numai prin executarea efectivă a pedepsei în regim de detenție având în vedere împrejurarea că inculpatul nu se află la primul contact cu legea penală, este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior pentru o faptă similară contra patrimoniului și beneficiind de clemența legii, prin faptul că i s-a aplicat o pedeapsă redusă, cu suspendarea condiționată a executării, în timpul minorității, însă, înăuntrul termenului de încercare al pedepsei anterioare, dovedind perseverență pe cale infracțională, a comis infracțiunea din prezenta cauză.

Cu privire la recurentul inculpat, corect a reținut instanța de fond împrejurarea că acesta a fost primul care a lovit victima, fiind și cel care a exercitat violențele cele mai sporite ca intensitate.

Având în vedere aspectele mai sus expuse, în acord cu tribunalul, și Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse mai reduse decât cea aplicată de instanța de fond și schimbarea modalității de executare a acesteia nu se justifică.

Față de considerentele expuse anterior, constatând că, în cauză, nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 385⁹pct. 14 Cod procedură penală și niciun alt caz de casare ce ar putea fi luat în considerare din oficiu, în baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

În baza art. 385¹⁶alin. 2 Cod procedură penală va deduce prevenția la zi.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul inculpat va fi obligat la plata contravalorii cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 315/A/22.05.2009 a Tribunalului București - Secția I-a Penală și a sentinței penale nr. 429/03.03.2009 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei sector 4 B și îl obligă la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Deduce prevenția de la 15.12.2008 la zi.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15.07.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact.

2 ex.-27.07.2009

Președinte:Adriana Elena Băjan
Judecători:Adriana Elena Băjan, Anca Alexandrescu, Francisca

#Judecator Adriana Elena Bajan

Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1069/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1069/2009. Curtea de Apel Bucuresti