Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 112/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 112
Ședința publică de la 09 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.275/2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpații în stare de arest, asistați de avocat din oficiu, lipsă fiind partea vătămată intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul din oficiu al inculpaților, solicită admiterea recursurilor formulate, casarea celor două hotărâri și în rejudecare, reindividualizarea pedepselor celor doi inculpați, prejudiciul are o valoare mică și este recuperat. Cu privire la inculpatul, solicită reținerea art.74 lit.b și c Cod Penal, iar cu referitor la inculpatul, solicită a se reține că, acesta nu a fost recunoscut de către partea vătămată, la recunoașterea din grup, iar din declarațiile martorilor nu rezultă participarea sa concretă a acestuia, la săvârșirea faptei.
Procurorul pune concluzii de respingere a celor două recursuri, ca nefondate, pedepsele fiind corect individualizare, hotărârile pronunțate fiind temeinice și legale.
Inculpatul, având cuvântul, arată că este condamnat doar pentru faptul că este recidivist, solicitând achitarea sa.
Inculpatul, având cuvântul, arată că nu a avut intenția de al tâlhări pe partea vătămată, acesta având o datorie la el, solicitând aplicarea unei pedepse mai mici.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 93 din 9 septembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Ineu, în dosarul nr-, în baza prevederilor art.26 cod penal, raportat la art.211 alin.2 lit. "b" cod penal combinat cu art.211 alin 21lit. "a" și "c" cod penal cu aplic. art.74, 76 lit."b" cod penal a fost condamnat inculpatul arestat -, fiul lui și, născut în I, la data de 11.08.1989, jud.A, domiciliat în comuna, satul, nr.659, jud.A, CNP--, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, în prezent deținut în Penitenciarul Arad la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de tâlhărie;
S-a interzis inculpatului arestat drepturile prevăzute de art.64 lit. "a" și "b" cod penal, în condițiile art.71 cod penal.
În baza art.211 alin.2 lit."b" cod penal, combinat cu art.211 alin.21cod penal lit."a" și "c" cod penal, cu aplicarea 37 lit."b" art.74, 76 lit."b" cod penal a fost condamnat inculpatul arestat -, fiul luzi și, născut în, jud.A, la data de 16.04.1978, domiciliat în comuna Bîrsa, satul, nr.66, jud.A, cetățean român, fără ocupație, fără studii, necăsătorit, recidivist, CNP--, în prezent deținut în Penitenciarul Arad, la 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
S-a interzis inculpatului arestat drepturile prevăzute de art.64 lit."a" și "b" cod penal în condițiile art.71 cod penal.
În baza art.211 alin.2 lit."b" cod penal, combinat cu art.211 alin.21lit."a" și "c" cod penal, cu aplicarea art.74,76 lit."b" cod penal, a fost condamnat inculpatul arestat -, fiul lui și, născut în A, jud.A, la data de 06.02.1986, domiciliat în satul, nr.629, comuna, jud.A, cetățean român, studii 8 clase + Școala profesională, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, în prezent deținut în Penitenciarul Arad, la 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
S-a interzis inculpatului arestat drepturile prevăzute de art.64 lit."a". și "b" cod penal în condițiile art.71 cod penal.
În baza art.350 cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților arestați -, -, - pe 30 de zile până la data de 16 octombrie 2008 orele 23.00 inclusiv și s-a dedus conform art.88 cod penal arestul preventiv începând cu data de 24.05.2008 și până la zi.
În baza art.14 cod procedură penală art.998 cod civil art.346 cod procedură penală au fost obligați inculpații arestați -, -, - să plătească în solidar părții civile, cu reședința în comuna, satul, nr.681, jud.A 20 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art.14 cod procedură penală art.998 cod civil s- constatat că prejudiciul cauzat părții civile în cuantum de 399 lei fost recuperat.
S-a dispus se vira din fondurile Ministerului Justiției câte 550 lei onorariu avocat oficiu pentru avocații, din I de la urmărire penală și cercetare judecătorească.
În baza art.191 cod procedură penală au fost obligați inculpații arestați să plătească statului în solidar câte 1.800 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, în data de 23.05.2008 inculpații arestați s-au întâlnit în localitatea în ideea de a sustrage bani de la partea vătămată despre care auziseră că are bani pentru că făcuse un împrumut de la o bancă.
Ca atare în seara aceleiași zile, în timp ce inculpatul arestat a rămas la stradă de pază, ceilalți doi arestați și au intrat în curtea locuinței părții vătămate, parte vătămată care se afla în imobil și la momentul respectiv discuta la telefonul mobil, telefon mobil cumpărat chiar în acea zi de către partea vătămată cu suma de 399 lei conform facturii nr. -/23.05.2008 fila 37 dosar.
După ce a terminat convorbirea partea vătămată a fost lovit în spate și l-a recunoscut pe inculpatul arestat care l-a prin de gât și l-a tras în fața locuinței unde l-a trântit în iarbă și a început să-l lovească, timp în care l-a întrebat pe partea vătămată unde sunt banii, partea vătămată înțelegând prin aceasta despre banii pe care îi scosese recent din bancă conform contractului de împrumut arătat mai sus, partea vătămată răspunzându-i inculpatului arestat că banii au fost depuși o parte în bancă iar o parte i-a predat martorului, vecin cu partea vătămată.
La un moment dat partea vătămată, așa cum rezultă din declarația acestuia din timpul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, și-a dat seama că în locuință mai este o persoană dar nu a văzut-o din cauza întunericului și a loviturilor primite de la inculpatul, având în locuință o sumă de 20 lei într-o geantă, sumă de bani care de altfel i-a și fost sustrasă cu acel prilej, prin violență așa cum s-a arestat mai sus.
In urma loviturilor primite partea vătămată a necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale așa cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr. 292/A/3/ 28.05.2008 emis de SJML din care rezultă că partea vătămată a fost victima unei infracțiuni de tâlhărie în noaptea de 23/24.05.2008 iar leziunile traumatice descrise au putut fi produse prin loviri, pot data din 23/24.05.2008 și necesită pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale socotite de la data producerii lor în caz că nu survin complicații.
După violențe, părții vătămate i s-a făcut rău, după care a anunțat pe vecinul său martorul care l-a rândul său a sesizat organele de poliție.
Deși inculpatul arestat în declarația dată la parchet în prezenta apărătorului din oficiu, fără a se exercita vreo influență asupra sa a declarat că s-a înțeles cu ceilalți doi inculpați, la propunerea inculpatului inițial să meargă la un local după care să meargă la un cetățean să facă rost de bani situație în care toți trei inculpații s-au deplasat la locuința părții vătămate, inculpatul arestat propunând să se pătrundă în locuință părții vătămate și să se întrerupă alimentarea locuinței cu curent electric, propunere care nu a fost acceptată. Ulterior s-a bătut la ușă iar în momentul în care partea vătămată a întrebat cine este inculpatul a pătruns în imobil l-a lovit, partea vătămată rugându-i să nu-l mai lovească întrucât banii solicitați de inculpați au fost depuși la bancă.
Cu același prilej, după comiterea faptei telefonul mobil sustras în condițiile de mai sus, a fost luat de inculpatul și predat martorului însă după descoperirea faptei acesta a fost preluat de la martor și predat părții vătămate astfel că prejudiciul cauzat acestuia în cuantum de 399 lei a fost recuperat integral.
Apărarea inculpatului că ar fi sustras suma de 20 lei ce reprezenta contravaloarea unui telefon predat părții vătămate nu poate fi luată în considerare de instanță având în vedere declarația părții vătămate care a învederat că pe inculpatul aresta la momentul în care l-a lovit îl interesa banii pe care i-a luat de la bancă și despre care împrumut se aflase în localitate, partea vătămată susținând că acest inculpat ar fi întrebat pe martorul dacă partea vătămată și-a scos banii de la bancă fiind un fapt cunoscut în localitate că partea vătămată urma să încheie acel contract de împrumut mai ales că a și căutat un autoturism cu care să se deplaseze în A pentru a ridica banii împrumutați.
Din contractul de împrumut depus la dosar rezultă că partea vătămată a împrumutat suma de 3885 franci elvețieni transformați în lei la cursul valutar din BNR rezultând suma de 8624,70 lei.
De asemenea nu poate fi luată în considerarea apărarea inculpatului că nu ar fi participat la infracțiunea de tâlhărie susținând că la data respectivă nu s-a întâlnit cu ceilalți doi inculpați și că s-a aflat la sora sa, din probele administrate în cauză respectiv declarațiile martorilor, rezultând că inculpatul arestat nu a stat pe pătură cu acestea în fața locuinței și nici măcar nu l-au întâlnit pe inculpatul arestat așa cum susține, menținând în acest mod declarațiile de urmărire p0enaleă filele 41 și 50 dosar.
De altfel și inculpatul arestat a declarat că în seara zilei de 23.05.2008 împreună cui ceilalți coinculpați s-a deplasat la domiciliul părții vătămate, au intrat în curtea părții vătămate iar inculpatul arestat a rămas afară spre pază iar la reîntoarcerea acestora i-au predat acestuia suma de 20 lei exact suma pe care cei doi inculpați arestați o sustrăseseră prin violență de la partea vătămată.
Din depoziția martorului audiat și reaudiat rezultă fără dubiu că după ce partea vătămată s-a deplasat la domiciliul său lovit la cap și plin de sânge i-a comunicat acestuia că a fost lovit de către inculpatul arestat, că i s-a sustras suma de 20 lei iar cu o zi înainte partea vătămată i-a predat spre păstrare 1020 lei fiindu-i frică să nu-i fie furați, cu acel prilej spunându-i că mai are 20 lei pe care urma să-i folosească pentru nevoile personale. Acest martor a participat ca martor asistent la sediul organelor de poliție unde au fost aduși inculpații și care au recunoscut fără nici un fel de presiuni că în seara de 23.05.2008 au intrat în locuința părții vătămate și prin violență i-au luat suma de 20 lei și telefonul mobil, împreună cu ei fiind și inculpatul arestat.
Prin declarația dată la urmărire penală inculpatul arestat a recunoscut că i-a predat inculpatului suma de 20 lei exact suma pe care o sustrăsese prin violență de la partea vătămată.
In ce privește pe inculpatul, prin declarația dată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu, fila 19, recunoscut că împreună cu ceilalți 2 inculpați s-a deplasat la domiciliul părții vătămate prilej cu care potrivit înțelegerii a rămas la poartă în timp ce ceilalți doi inculpați au intrat în curtea părții vătămate, cu acel prilej inculpatul comunicându-i să rămână la ușă întrucât el și vor lua bani de la partea vătămată, bani care așa cum s-a arătat mai sus nu au mai fost găsiți la domiciliul părții vătămate care din precauție îi predase martorului și îi depusese la o altă bancă.
Nici susținerea inculpatului arestat că partea vătămată i-ar fi predat 20 lei în contul unui telefon pe care îl vânduse anterior nu poate fi luată în considerarea întrucât banii pe care i-au sustras prin violență nu au reprezentat contravaloarea telefonului mobil predat părții vătămate anterior ci exact suma ce îi rămăsese părții vătămate după predarea sumei de 1020 lei martorului. De asemenea edificatoare în acest sens este și declarația părții vătămate că în momentul în care a fost lovit, tras din locuință, fiind întrebat de bani partea vătămată i-a comunicat că nu mai are nici o sumă de bani, prin aceasta înțelegând că este vorba tocmai de banii împrumutați de la bancă și nici nu a fost pusă în discuția suma reprezentând contravaloarea telefonului mobil, respectiv nici nu i-a predat această sumă de bani întrucât suma de bani așa cum s-a arătat mai sus se afla într-o încăpere într-o geantă și fusese luată de inculpatul care pătrunsese împreună cu inculpatul în locuința părții vătămate în timp ce inculpatul arestat se afla afară în stradă, de pază, bani pe care partea vătămată nu i-a putut preda inculpaților arestați întrucât aceștia se aflau într-o altă încăpere într-o geantă nu asupra sa și ca atare nu putea să-i predea ea inculpaților arestați.
De altfel partea vătămată i-a comunicat inculpatului arestat că telefonul mobil pe care dorise să-l cumpere de la inculpatul arestat era în stare de nefuncționare și nu mai dorea să-l cumpere urmând să îl restituie și chiar în situație în care partea vătămată nu i-ar fi plătit prețul inculpatul arestat avea posibilitatea ca pe calea unei acțiuni civile în instanță să-și recupereze eventualul prejudiciu și nu cum s-a manifestat prin violență sustrăgându-i părții vătămate telefonul mobil nou ce abia îl cumpărase.
De altfel inculpații arestați și, în ședința din Camera de consiliul din 24.05.2008 în dosar nr- au recunoscut faptele comise, în prezența apărătorului din oficiu, fapte pe care le-au și regretat filele 127,128 dosar, acvirat la prezentul dosar, dată la care s-au și emis mandate de arestare preventivă pe numele celor trei inculpați arestați.
Inculpatul arestat se găsește în situația recidivei prevăzută de art.37 lit. b Cod penal fiind condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.208 al.1, 209 al.1 lit. a,g,i C,penal arestat la 13.01.2002, liberat condiționat la 6.04.2004 cu un rest de pedeapsă rămas de executat de 462 zile.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, și.
Apelurile declarate de inculpații și nu au fost motivate în scris și prin concluziile orale puse de apărătorii lor au solicitat reducerea pedepselor aplicate avându-se în vedere persoanele acestora.
Prin motivele depuse în scris și susținute oral inculpatul a solicitat achitarea sa întrucât este nevinovat iar inculpatul îl urăște și de aceea a făcut declarațiile respective.
Prin DP nr. 275/2008, pronunțată de Tribunalul Arad, au fost respinse apelurile declarate de inculpații, și împotriva sentinței penale nr. 93 din 9 septembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr-.
A fost menținută starea de arest a inculpaților și s-a dedus din pedepsele aplicate durata arestului preventiv de la 24.05.2008 până la zi.
Au fost obligați inculpații să plătească statului câte 500 lei fiecare cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul, examinând apelurile declarate în cadrul dat de dispozițiile art.378 Cod procedură penală prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu conform art.371 alin.2 Cod procedură penală a constatat că prima instanță pe baza probelor de la dosar și anume - declarația părții vătămate, certificat medico-legal, proces verbal de cercetare la fața locului, planșa foto, declarațiile martorilor, coroborate cu declarațiile inculpaților, în mod corect a reținut vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor pentru care i-a condamnat și cărora le-a dat încadrarea juridică legală.
Susținerile inculpatului prin care arată că nu a participat la comiterea faptei sunt nefondate și au fost respinse de către instanța de apel. Aceasta pentru că, inculpatul atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței a arătat că la comiterea faptei a participat și inculpatul iar inculpatul, cu ocazia audierii în faza de urmărire penală a făcut aceleași afirmații, privind participarea inculpatului. În fața instanței acest inculpat a revenit asupra declarațiilor inițiale, negând participarea inculpatului la comiterea infracțiunii, dar fără a justifica în vreun fel schimbarea declarației. Astfel instanța de apel a apreciat că prima declarație a inculpatului reprezintă adevărul avându-se în vedere că aceasta se coroborează cu declarația părții vătămate, care confirmă prezența mai multor persoane la comiterea faptei și a martorului, care a aflat același lucru. Pe de altă parte, apărările inculpatului sunt infirmate de, martorii propuși în apărare, respectiv,.
Simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu a fost acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpatul, respectiv negarea realității evidente, nu au putut influența convingerea bazată pe probe irefutabile.
Concluzia firească, fără dubiu, care se desprinde din ansamblul probatoriu de la dosar, a fost aceea a faptului că inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunii de tâlhărie și complicitate la tâlhărie prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.211 alin.2 lit. b, alin.2/1 lit. a,c Cod penal.
De asemenea, tribunalul a constatat că prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, la stabilirea cărora a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art.72 Cod penal respectiv gradul de pericol social concret al faptelor comise precum și persoanele inculpaților. S-a constatat, totodată, că prima instanță în mod corect a reținut în favoarea inculpaților circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 Cod penal, cu consecința reducerii corespunzătoare a pedepselor aplicate. S-a apreciat că în cuantumul și modalitatea stabilită de prima instanță pedepsele sunt apte în realizarea scopului preventiv -educativ al acestora astfel cum este definit de art.52 Cod penal.
Așa fiind, tribunalul în baza art.379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală a respins ca nefondate apelurile.
În baza art.350 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpaților și în baza art. 381 alin.1 Cod procedură penală, a dedus din pedepsele aplicate inculpaților durata arestului preventiv de la 24 mai 2008 până la zi.
Împotriva deciziei Tribunalului Arad au declarat recurs inculpații și.
Inculpatul nu a motivat recursul în scris dar a fost susținut oral de către inculpat și apărătorul din oficiu al inculpatului ambii solicitând reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii acesteia sub minimul special prev. de lege prin reținerea circumstanțelor atenuante.
Inculpatul a criticat decizia apelată și sentința instanței de fond pentru netemeinicie și nelegalitate pe motiv că s-a reținut în mod greșit vinovăția sa pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
Susține că in noaptea în care a fost comisă infracțiunea se afla în altă parte fapt ce poate să-l dovedească cu doi martori.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și din oficiu, conform prev. art. 38510, al.21cpp, se constată că atât decizia recurată cât și sentința instanței de fond sunt temeinice și legale și nu există nici un motiv de casare a lor.
Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești Curtea apreciază că instanța de fond a reținut în mod întemeiat vinovăția inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie de către inculpații recurenți.
Susținerea inculpatului că nu a participat la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie împreună cu ceilalți doi inculpați a fost în mod corect înlăturată de instanța de fond având în vedere declarațiile coinculpaților și, din cursul urmăririi penale, ambii susținând că inc. l-a însoțit pe inc. în locuința părții vătămate de unde acesta a fost deposedat prin violență de un telefon mobil și de suma de 150 lei.
Declarațiile celor doi inculpați se coroborează cu declarațiile părții vătămate care a susținut că în locuința sa au pătruns două persoane și a martorului care a declarat că partea vătămată s-a prezentat la domiciliul său după comiterea faptei prezentând urme de violențe și căruia i-a spus că a fost tâlhărit de mai multe persoane și care a fost prezent și la sediul poliției când inc. și au recunoscut fără a se face presiuni asupra lor că fapta a fost comisă împreună cu inc.
Inculpatul a susținut că în seara când fost comisă fapta se afla în compania concubinei sale, în fața locuinței surorii sale, până în jurul orelor 23 însă afirmațiile sale au fost combătute cu declarațiile martorilor, și.
Cu privire la individualizarea pedepselor se reține că s-a ținut seama de criteriile generale prev. de art. 72 cpp, având în vedere pericolul social al infracțiunii circumstanțele reale și personale ale inculpaților, pedepsele aplicate fiind în măsură să ducă la reeducarea inculpaților și la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Prin urmare recursurile inculpaților sunt nefondate și urmează a fi respinse în baza art. 38515, pct.1 lit. b cpp.
În baza art. 38516, al.2 cpp rap. la art. 381 cpp se va menține starea de arest și se va deduce în continuare din pedepse durata arestului preventiv din data de 20.10.2008 la zi.
Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.275/2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
În baza art.385 ind.16 al.2 raportat la art.381 p Cod Penal menține starea de arest a inculpaților și deduce în continuare arestul preventiv din data de 20.10.2008 la zi.
Obligă inculpații la câte 300 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat și dispune plata din fondurile MJ a sumei de 400 lei onorariu avocat din oficiu către Baroul Timiș.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică azi 09 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky
- - - - G -
GREFIER
- -
RED: CC/11.02.2009
Dact: 2 exempl/ 13 Februarie 2009
Primă instanță: Judecătoria Ineu
Jud:
Apel: Tribunalul Arad
Jud:
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky
