Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 12/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.12/MP
Ședința publică din data de 11 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentin Iancu
JUDECĂTOR 2: Lucia Dragomir
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-au luat în examinare apelurile penale declarate de:
- inculpat - domiciliat în municipiul C,-, - Sc.A, Ap.7, județ C și
- inculpat - domiciliat în municipiul C,-, -, Sc.1, Et.1, Ap.8, județul C, împotriva sentinței penale nr.410 din data de 10.10.2007, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr.1668/PM/2006 (nr.unic -), inculpații fiind trimiși în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.211 Cod penal.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa:
- apelantului inculpat și intimat pentru care răspunde avocat din oficiu - în baza împuternicirii avocațiale nr.437/2008 emisă de Baroul de Avocați C;
- apelantului inculpat și intimat pentru care răspunde avocat alea - în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2008 emisă de Baroul de Avocați C - Cabinet Individual de Avocat;
- intimatei parte vătămată;
- intimatelor părți responsabile civilmente,;
- intimatei autoritate tutelară Primăria Municipiului C;
- intimatului reprezentant legal Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de disp.art.367-374 Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de disp.art.377 Cod procedură penală.
Avocat, apărător din oficiu al apelantului inculpat și intimat, având cuvântul, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și rejudecând să se dispună aplicarea unei pedepse sub minimul prevăzut de textul de lege, având în vedere împrejurările comiterii faptei, din punctul său de vedere nu ar constituit infracțiunea de tâlhărie.
Solicită a se avea în vedere minoritatea inculpatului, vârsta adolescentină și teribilismul acesteia, precum și datele de natură a caracteriza persoana inculpatului în sensul că se află la primul conflict cu legea penală.
Avocat, apărător ales al apelantului inculpat și intimat, având cuvântul, solicită schimbarea încadrării juridice, solicitare pe care a avut-o și în fața instanței de fond și anume din infracțiunea de tâlhărie prevăzută și pedepsită de at.211 al.1,2 lit."c" și alin.21lit."a" Cod penal, în infracțiunea de furt calificat prevăzută și pedepsită de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit."a" și "e" Cod penal cu aplicarea art.99 și următoarele Cod penal
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate prin care inculpatul a fost condamnat la 10 luni închisoare cu suspendare condiționată a executării pedepsei.
Apreciază că din întreg materialul probator administrat în cauză nu rezultă pericolul social al infracțiunii iar toate actele de amenințare și inducere în eroare a părții vătămate, au fost comise de celălalt coinculpat.
De asemenea, precizează că nu a existat o rezoluție infracțională, o înțelegere între ei, anterioară săvârșirii faptei.
Din toate declarațiile date de inculpați, de partea vătămată și de martori, declarații date în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, nu rezultă acest aspect.
Precizează că dacă instanța va admite excepția invocată, solicită achitarea inculpatului în temeiul disp.art.11 punct 2 lit."a" raportat la art.10 lit."1" Cod procedură penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
În subsidiar, dacă instanța nu va admite solicitarea de schimbarea încadrării juridice, solicită reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
Procurorul, având cuvântul cu privire la apelul declarat de inculpatul, care a solicitat reindividualizarea pedepsei în sensul redozării acesteia, apreciază că față de probele administrate în cauză, de gradul de pericol social al faptei, reținându-i-se circumstanțele atenuante, respectiv art.74 al.2 Cod penal nu se impune redozarea pedepsei în sensul micșorării și reducerii până la minimul special, având în vedere modalitatea comiterii faptei, prin înțelegere prestabilită pentru a sustrage telefonul mobil al părții vătămate.
Precizează că pentru a-și asigura păstrarea bunului sustras, inculpatul a amenințat-o pe partea vătămată în sensul că "dacă strigă după inculpatul, va fi mai rău", după care a luat partea vătămată care era speriată și plângea, de după gât și a amenințat-o, situație confirmată și de martora.
Aceste aspecte sunt relevate și în raportul de evaluare aflat la fila 119 privind pe inculpatul, din dosarul instanței de fond, de unde rezultă că inculpatul are perspective de reintegrare dar a acceptat propunerea inculpatului de sustragerea telefonului mobil, pentru scopul final, banii.
La fila 123 din dosarul instanței de fond, se află raportul de evaluare al inculpatului, pagina 125 alin.11, în care acesta recunoaște că hotărârea infracțională le-a aparținut deopotrivă, celor doi inculpați.
Au profitat de faptul că partea vătămată i-a remis spre folosință telefonul mobil, iar coinculpatul, care sub pretextul că dorește să aibă multă intimitate în momentul în care vorbește la telefon, a părăsit locul faptei. Scopul lui fiind acela de a reintra în posesia unor bani ca urmare a vânzării telefonului.
Consideră că din toate aceste aspecte, nu se impune reindividualizarea pedepsei față de inculpatul, care a schimbat numai redozarea.
Cu privire la schimbarea încadrării juridice față de inculpatul, față de cele invocate anterior și chiar din referatele de evaluare, rezultă că a existat această înțelegere între cei doi inculpați, motiv pentru apreciază că aceasta nu se impune, întrucât a luat-o după gât pe partea vătămată, a amenințat-o.
Ca atare, nu se impune schimbarea de încadrare juridică.
Față de gardul de pericol social, de natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, apreciază că nu se impune nici achitarea în temeiul disp.art.10 lit."1" Cod procedură penală în referire la art.181Cod penal și să i se aplice o sancțiune cu caracter administrativ.
Cu privire la subsidiarul solicitat de inculpatul, prin apărător, solicitând reindividualizarea pedepsei, apreciază că pedeapsa de 10 luni cu suspendare este corectă și nu se impune nici reindividualizarea acesteia, motiv pentru care pune concluzii de respingere și menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față:
Examinând actele și lucrările dosarului- Curtea constată că, Tribunalul Constanța, secția penală, prin sentința penală nr.410/10.10.2007- a respins ca nefondate cererile inculpaților și privind schimbarea încadrării juridice a faptei.
În baza art. 211 alin. 1,2 lit. c și alin. 21lit. a cu aplicarea art. 99 și urm., art. 74 alin. 2. și art. 76 alin. 1 lit. cac ondamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 09.04.1988 în C la pedeapsa de 1 (unu) an și 3 ( trei ) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 81. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o perioadă de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 110.
În baza art. 71. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a ( dreptul de a fi ales ) și lit. b pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. 4. a constatat suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a ( dreptul de a fi ales ) și lit. b, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 359. Pr. Pen.a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83. a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 211 alin. 1,2 lit. c și alin. 21lit. a cu aplicarea art. 99 și urm., art. 74 alin. 2. și art. 76 alin. 1 lit. cac ondamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 19.10.1989 în C la pedeapsa de 10 ( zece ) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 81. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o perioadă de 2 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 110.
În baza art. 71. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a ( dreptul de a fi ales ) și lit. b pe durata executării pedepsei principale, după împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art. 71 alin. 4. a constatat suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a ( dreptul de a fi ales ) și lit. b, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 359. Pr. Pen.a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83. a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
A constatat recuperat prejudiciul creat părții vătămate.
În baza art. 191 alin. 1,2. Pr. Pen. a obligat inculpații și la plata a câte 600 lei fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 189. Pr. pen. suma de 500 lei reprezentând onorarii apărători desemnați din oficiu - avocat ( 100 lei ), avocat (200 lei) avocat - ( 200 lei ) s-a avansat din fondurile Ministerului justiției în favoarea Baroului
Pentru a pronunța această hotărâre- Tribunalul Constanțaa reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.1872/P/2005 din 26.07.2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța - inculpații și au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie- prev.de art.211 al.1,2 lit.c, și alin.21lit.a cod penal cu aplic.art.99 și urm.cod penal.
Prin actul de inculpare- s-a reținut în sarcina inculpaților că la data de 10.11.2005 în jurul orei 11,30- aflându-se în loc public- respectiv în fața Liceului Teoretic"" - din C, acționând în baza unei rezoluții infracționale prestabilite, au determinat partea vătămată să le dea telefonul mobil marca"Nokia"-6680 în valoare de 1800 lei, să dea un telefon.
Inculpatul - a luat telefonul și a plecat cu el, iar celălalt inculpat a exercitat presiuni fizice și psihice asupra părții vătămate- pentru aoî mpiedica să meargă după inculpatul să-și recupereze bunul.
Inculpații au încercat să valorifice telefonul- inițial la case de amanet, apoi prin fratele inculpatului - martorul, reușind în final să-l vândă tatălui martorului contra sumei de 350 lei și a unui alt telefon mobil marca"Nokia 7260". Acest din urmă telefon mobil l-au vândut la casa de amanet aparținînd de SC"" SRL C- obținând suma de 300 lei- sumele astfel obținute le-au împărțit.
Tribunalul Constanța - ca instanță de fond- analizând probele administrate în faza de urmărire penală și în timpul cercetării judecătorești- a stabilit aceeași situație de fapt, aceeași încadrare juridică a faptelor.
S-a mai stabilit că faptele au fost comise cu vinovăție și s-a procedat la aplicarea unor pedepse cu închisoare- individualizate în raport de criteriile generale prev.de art.72 cod penal și de datele ce caracterizează persoana inculpaților.
Au fost înlăturate apărările formulate de inculpatul care a declarat că între inculpați nu a existat o înțelegere prealabilă întrucât această situație nu era susținută de probe- respectiv depozițiile părții vătămate și ale martorei.
Inculpații au solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei -din infracțiunea de tâlhărie în aceea de furt calificat- deoarece asupra părții vătămate nu au exercitat nici un fel de violențe.
Și această cerere a fost respinsă de instanță deoarece nu este dovedită cu probe.
Inculpații au declarat apel împotriva acestei hotărâri criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de apel- cei doi susțin că prima instanță a făcut o greșită încadrare juridică faptei. Susțin aceștia că fapta lor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art.208 al.1- 209 alin.1 lit.a și e cod penal.
În subsidiar, se solicită achitarea inculpaților în temeiul art.11 pct.2 lit.a cpp rap.la art.10 lit.1cpp- deoarece față de datele ce caracterizează persoana lor și de valoarea bunului sustras, fapta lor nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Verificând hotărârea apelată, actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel și din oficiu- Curtea constată că apelurile sunt nefondate.
Inculpații și au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie- prevăzută de art.211 al.1,2 lit.c și alin.21lit.a cod penal.
Curtea constată că prima instanță a reținut o situație de fapt și a stabilit vinovăția inculpaților pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptelor comise de cei doi inculpați încadrarea juridică corespunzătoare.
De asemeni, prima instanță a efectuat o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, atât sub aspectul naturii și al cuantumului acestora, cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art.72 cod penal. Susținerea inculpaților că fapta lor nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, contrazice probatoriile administrate în cauză.
Simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu mijloace de probă credibile, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare folosită de inculpați nu poate influiența convingerea bazată pe probe.
Este real că intenția inculpaților a fost aceea de a fura telefonul, dar ulterior pentru a păstra bonul, inculpatul a amenințat partea vătămată.
Sunt probe că inculpatul este cel care a exercitat acțiunea de constrângere în forma amenințării- asupra părții vătămate.
În instanță partea vătămată - declară:".Inculpatul mă ținea de gât și-mi spunea să nu strig la cineva pentru că inculpatul nu va pleca cu telefonul. Nu am încercat să mă îndrept către inculpatul, deoarece îmi era frică.".
Din această declarație rezultă că partea vătămată, prin amenințări a fost pusă în neputința de a se apăra.
Pentru considerenele mai sus arătate- Curtea constată că, primul motiv de apel este nefondat.
Nefondat este și ce-l de-al doilea motiv de apel susținut de ambii inculpați.
Tribunalul nu a făcut o greșită aplicare a legii, deoarece fapta inculpaților întrunește elementele constitutive și pericolul social al infracțiunii de tâlhărie.
În aprecierea pericolului social al faptei nu se are în vedere numai valoarea redusă a pagubei. Valoarea redusă a prejudiciului a fost avută în vedere la individualizarea pedepselor care au fost reduse substanțial sub minimum special și atunci când s-a dispus suspendarea executării pedepselor.
La aprecierea gradului de pericol social nu se poate face abstracție de persoana și conduita inculpaților înainte și după comiterea faptei, de relațiile sociale lezate, de impactul produs asupra colectivității.
Furtul telefoanelor mobile de la elevi din chiar curtea școlii- a devenit un adevărat flagel.
Nu se poate face abstracție de faptul că, ambii inculpați au abandonat școala, nu au nici o altă ocupație.
Pedepsele și modalitatea de executare a acestora au fost individualizate în așa fel încât inculpații să se convingă de necesitatea respectării legilor penale și evitarea săvârșirii în viitor a unor fapte penale similare.
De altfel inculpații nici nu au realizat în declarațiile date o reevaluare a situației, prin adoptarea unei poziții sincere, ci dimpotrivă, au încercat să denatureze adevărul.
Nu există motive nici pentru o reducere a cuantumului pedepselor în beneficiul acestora.
În considerarea celor mai sus prezentate, Curtea constată că hotărârea apelată este temeinică și legală și drept urmare apelurile vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.379 pct.1 lit.b- cod proc.penală
"Respinge ca nefondate apelurile penale declarate de inculpații, domiciliat în municipiul C,-, -.7, scara A,.7, județul C și, domiciliat în municipiul C,-, -A, scara 1,.1,.8, județul C, împotriva sentinței penale nr.410 din 10.10.2007, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
În baza art.192 al.2 cpp- obligă pe inculpatul, la 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului.
În baza art.192 al.2 cod proc.penală obligă pe inculpatul la 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei, reprezentând onorariul avocat oficiu-av. - sumă ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședință publică azi 11.03.2008."
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Pentru grefier
- -
Conf.art.312 cod proc.penală semnează,
Prim Grefier,
Jud.fond.
Red.dec.jud.
Tehnoredact.21.03.2008- / 2 ex./
Președinte:Valentin IancuJudecători:Valentin Iancu, Lucia Dragomir
