Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 120/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.120/
Ședința publică de la 6 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 2: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 3: Viorica Costea Grigorescu
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - cu domiciliul în M, str. -, -.8, județul C și M,-, -.8, județul C, împotriva deciziei penale nr.459 din data de 14.11.2007, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.166/P din data de 26.04.2007, pronunțată de Judecătoria Mangalia, în dosarul penal nr- (nr.format vechi 562/2006), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.211 alin.2 Cod penal.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:
- recurentul inculpat, personal și asistat de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr.1618/2007, emisă de Baroul C - Cabinet individual;
- pentru intimatul inculpat, care a lipsit, avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.24275/2007, emisă de Baroul
Se constată lipsa intimatelor părți vătămate și.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
Întrebat fiind, recurentul inculpat, arată că nu înțelege să dea declarație în fața instanței de recurs, aspect consemnat în procesul-verbal atașat la dosar.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, av. pentru recurentul inculpat, solicită în principal, admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei la Tribunalul Constanța pentru rejudecarea cauzei cu respectarea prevederilor penale, privind audierea inculpaților.
Pe fond, arată că recursul se întemeiază pe dispozițiile art.3859pct.9 și 10 Cod procedură penală și înțelege să critice decizia pronunțată de Tribunalul Constanța pentru netemeinicie. Instanța de fond prin schimbarea încadrării juridice, a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de furt, ca urmare a deposedării părții vătămate de un lănțișor. Însă, instanța de apel, a reținut în sarcina inculpatului, săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, ca urmare a unei încăierări ce a avut drept consecințe deposedarea părții vătămate de un telefon mobil și deposedarea părții vătămate de un lănțișor, prin violența exercitată de inculpați.
Consideră că nu s-a demonstrat în nici un fel existența infracțiunii de tâlhărie. Nu s-a demonstrat că inculpatul ar fi fost violent și nici că ar fi profitat de imposibilitatea de a se apăra a părților vătămate, cu atât mai mult cu cât, cele patru părți se aflau în stare de ebrietate. Este contradictorie hotărârea instanței de apel, se reține existența unor elemente de violență, însă acestea au fost aplicate de ambele părți. Asupra inculpatului s-a găsit un telefon mobil și nu asupra inculpatului. La întâlnirea cu martorul, partea vătămată, i-a spus că i-a dispărut lănțișorul de la gât și nu că i l-ar fi luat cineva. Nu poate intra în discuție nici exercitarea violenței, nici a amenințărilor, pentru că partea vătămată nu a sesizat momentul când i s-a luat lănțișorul.
Apreciază că în mod greșit instanța de apel a înțeles să rețină că se regăsesc întrunite elementele infracțiunii de tâlhărie. Hotărârea este netemeinică pentru că nu se află în concordanță cu probele dosarului. Referitor la excesul punitiv al instanței de apel, consideră că se putea da o mai mare eficiență dispozițiilor art.74-76 Cod penal și se putea face aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal. Susține că inculpatul are o ocupație stabilă, este tânăr, a fost o întâmplare nefericită ce s-a întâmplat, merită să i se acorde o șansă.
Pe fondul, cauzei solicită admiterea recursului și reformarea hotărârii instanței de apel.
Având cuvântul, av. pentru intimatul inculpat, solicită admiterea recursului declarat de inculpatul și în temeiul dispozițiilor art.373 Cod procedură penală să se dispună extinderea efectelor. Formulează concluzii de admitere a recursului și de casare a deciziei pronunțată la instanța de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât urmare a schimbării încadrării juridice, inculpatul nu a fost audiat pentru a-și formula apărarea cu privire la schimbarea încadrării juridice.
Instanța de fond a analizat și stabilit în mod corect situația de fapt, împrejurare în care, solicită menținerea sentinței, iar în subsidiar, solicită prin extinderea efectelor, admiterea recursului declarat de inculpatul, casarea hotărârilor atacate și pe fond redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia cu aplicarea art.81 Cod penal. Precizează că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, față de împrejurarea că în cauză instanța de apel a pus în discuție schimbarea încadrării juridice, aceasta avea obligația potrivit dispozițiilor art.334 Cod procedură penală, fie să lase dosarul la a doua strigare, fie să acorde un termen pentru ca inculpații să-și pregătească apărarea. Apreciază că aceste dispoziții nu au fost îndeplinite în cauză, motiv pentru care, solicită admiterea recursului declarat de inculpatul, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, prin extinderea efectelor și față de intimatul inculpat.
Pe fondul cauzei, apreciază că din acest punct de vedere criticile sunt nefondate, de asemenea și cu privire la temeinicia schimbării încadrării juridice în infracțiunea de tâlhărie. Solicită menținerea soluției instanței de apel.
Înțelege să solicită însă, admiterea recursului declarat de inculpatul numai în ceea ce privește înlăturarea dispozițiilor art.64 teza I Cod penal.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat arată că regretă fapta.
- CURTEA -
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.166/P/26.06.2007 pronunțată de Judecătoria Mangalia în dosarul penal nr-, în baza dispozițiilor art.334 Cod procedură penală s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpați astfel: pentru inculpatul - din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și c și alin.21lit.a Cod penal în infracțiunea de abuz de încredere prevăzută de art.213 al.1 din Cod penal, iar pentru inculpatul din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și c și al.21 lit. a Cod penal în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit.a, e, g Cod penal.
În baza disp. art. 213 al.1 din CP cu aplicarea art. 74 al.1 lit.a raportat la art.76 lit.e Cod penal a fost condamnat inculpatul:
-, fiul lui și născut la data de 6.04.1986 în M cu domiciliul în M- -.9 jud. C la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere prevăzută de art. 213 al.1 Cod penal.
În baza dispozițiilor art.208 al.1 - 209 alin.1 lit.a, e, g Cod penal cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a raportat la art.76 lit. a fost condamnat inculpatul:
, fiul lui și născut la 11.o2.1986 în C, cu domiciliul în M str. - -.8 județul C, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, e, g Cod penal.
În baza dispozițiilor art.81 Cod penal s- dispus suspendarea executării pedepselor condiționate pentru cei doi inculpați, iar în baza dispozițiilor art.82 din Cod penal s-au stabilit termene de încercare de 2 ani și 2 luni pentru inculpatul - și 2 ani și 6 luni pentru inculpatul, termene ce s-au compus din duratele pedepselor aplicate prin prezenta sentință la care s- adăugat câte un interval de timp de 2 ani.
S-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art.83 din Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepselor în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.
În baza dispozițiilor art.346 din Cod procedură penală s-au constatat prejudiciile recuperate față de părțile vătămate și.
În baza dispozițiilor art. 189 Cod procedură penală s-a dispus acordarea onorariului de avocat oficiu în sumă de 100 lei d-nei avocat - delegație nr. 11105/13.11.2006.
În baza dispozițiilor art.191 alin.1 Cod procedură penală au fost obligați inculpați la plata de cheltuieli judiciare în folosul statului în sumă de 450 lei pentru inculpatul - și 400 lei pentru inculpat.
Pentru a pronunța această sentință penală instanța de fond a reținut că inculpatul i-a cerut părții vătămate telefonul pentru a suna pe cineva, după care a refuzat să-l restituie la cererea părții vătămate.
În momentul în care partea vătămată a intervenit și i-a cerut inculpatului să restituie telefonul prietenului său, celălalt inculpat a intervenit și i-a aplicat o lovitură în față.
Partea vătămată a realizat abia când a ajuns la locuința sa că nu mai are lănțișorul la gât, dându-și seama că acesta a dispărut în incidentul pe care l-a avut la discotecă cu inculpatul.
Aceste aspecte au rezultat atât din declarațiile inculpaților cât și din declarațiile părților vătămate care au fost audiate la instanța de fond filele 93, 94 dar și declarațiile martorilor prezenți la instanță.
Materialul probator conține următoarele: plângerile părților vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal de depistare, declarații martori, declarații inculpați, declarațiile părților vătămate.
Urmare cercetărilor efectuate în faza de judecată, instanța a luat act de cererea apărătorilor privind schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de aceștia din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de abuz de încredere prevăzută de art.213 alin.1 Cod penal pentru inculpatul - și în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 lit.a, e, g Cod penal,pentru inculpatul.
Cererea a fost pusă în discuția părților, inculpații solicitând schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care sunt trimiși în judecată.
Analizând cererea de schimbare a încadrării juridice, instanța a apreciat că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art.211 Cod penal tâlhăria este fapta de deposedare a părții vătămate de un bun aflat în posesia acesteia,folosind mijloace violente sau amenințări,punând victima în imposibilitatea de a se apăra sau riposta sau fapta de deposedare a victimei de un bun, urmată de folosirea unor acțiuni de violență sau amenințare pentru a păstra acel bun sustras sau pentru a înlătura urmele infracțiunii sau pentru a fugi.
În cauza de față, din cercetări a rezultat fără dubiu că partea vătămată i-a înmânat de bună voie telefonul inculpatului -, la cererea acestuia pentru a suna o altă persoană.
Acest lucru a rezultat clar din declarația părții vătămate dată la poliția stațiunii pe 2.09.2006 imediat după producerea incidentului( fila 13 verso - 14 dosar urmărire penală) cât și în declarația dată la instanța de fond fila 93.
Varianta de mai sus a fost susținută și de martorul, audiat la termenul din 4.02.2007 fila 78 dosar fond și martorul -, fila 95 dosar fond.
În aceste împrejurări, nefiind îndeplinite cerințele textului de lege privind art.211 Cod penal respectiv deposedarea părții vătămate de telefon prin acte de violență sau amenințare, instanța a admis cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de abuz de încredere întrucât partea vătămată i-a înmânat telefonul inculpatului de bună voie, este adevărat la cererea inculpatului, dar i l-a înmânat motivat de dorința inculpatului de a vorbi cu cineva la telefon, lucru acceptat de partea vătămată.
Întrucât ulterior inculpatul a băgat telefonul în buzunar și a refuzat să-l mai restituie părții vătămate,în acest moment au fost realizate cerințele art.213 alin.1 Cod penal respectiv refuzul de restituire a bunului aparținând părții vătămate, așa încât fapta inculpatului a îndeplinit elementele constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere prevăzute de art.213 Cod penal și nicidecum ale infracțiunii de infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 Cod penal.
Cât privește pe inculpatul, instanța de asemenea a admis cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de furt calificat întrucât împrejurările în care s-a petrecut deposedarea părții vătămate - de lănțișorul de aur pe care - l purta la gât, nu pot constitui elementele obiective ale infracțiunii de tâlhărie.
Practic inculpatul a intervenit în conflict în momentul în care partea vătămată a cerut inculpatului să restituie telefonul prietenului său,punându-i mâinile la gât și aplicându-i o lovitură în maxilar.
Martorul din lucrări (filele 78-79 dosar fond ) a confirmat această variantă la fel ca și partea vătămată (file 94 dosar fond) De asemenea în tot timpul incidentului, nici partea vătămată nu a remarcat dispariția lănțișorului, acest lucru fiind observat de abia la locuința lor, când partea vătămată le-a comunicat colegilor săi și - că i-a dispărut lănțișorul de la gât.
Cât privește atitudinea inculpatului, în posesia căruia a rămas acest obiect, că de fapt ar fi văzut acest lănțișor "agățat " de mâna inculpatului, această apărare a fost înlăturată întrucât nu a fost susținută de nici o probă,nici inculpatul și nici martorii prezenți la incident nu au confirmat această variantă, cu atât mai mult cu cât toți au declarat că inculpatul era îmbrăcat practic cu un maiou în seara respectivă iar un lănțișor "agățat" de mâna lui ar fi fost ușor de observat.
De altfel, dacă așa ar fi stat lucrurile, logic nu se explică de ce inculpatul a luat el obiectul și l-a ținut asupra lui câteva zile, fiind predat la poliție pe 6.09.2006 (fila 23 dosar urmărire penală).
Este însă cert că deposedarea părții vătămate de acest lănțișor nu s-a făcut prin amenințare și nici prin violență, scopul intervenției fizice făcută de inculpatul fiind acela de a-l împiedica pe să intervină împotriva inculpatului, iar în timpul impactului fizic petrecut între cei doi inculpați, a agățat și lănțișorul aflat la gâtul părții vătămate, fiind smuls în acest incident.
Față de aceste împrejurări, instanța a admis cererea și a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârșită de inculpatul din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de furt calificat prevăzută de articolul 208 al.1-209 alin.1 lit.a, e, g Cod penal, întrucât este vorba de luarea unui bun mobil din posesia părții vătămate fără consimțământul acesteia.
Din materialul probator aflat la dosarul cauzei instanța a reținut că faptele de abuz de încredere și respectiv de furt calificat săvârșite de cei doi inculpați au fost dovedite fără putință de tăgadă, fiind îndeplinite condițiile art. 213 Cod penal și respectiv art.208-209 Cod penal.
Prin decizia penală nr.459 din data de 14.11.2007, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanțaa decis:
În baza art. 379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite ca fondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia, desființează sentința penală apelată și rejudecând dispune:
În baza art.334 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art.213 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.b și c și alin.21lit. Cod penal - față de inculpatul - și din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin.1- 209 alin.1 lit.a, e, g Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și c și alin.21lit.a Cod penal - față de inculpatul.
În baza art.211 al.1, alin.2 lit.b și c și alin.21lit. Cod penal, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a, al.2 - art.76 al.1 lit.b Cod penal, condamnă pe inculpații și, la pedeapsa de 3( trei ) ani și 6 ( șase ) luni închisoare, fiecare.
În baza art. 71 Cod penal, interzice inculpaților exercițiul drepturilor prevăzută de art.64 lit.a, b Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
Deduce perioada executată prin reținere și arest preventiv, de la 7.09.2007, la 11.09.2007, față de fiecare.
Înlătură din sentința penală apelată dispozițiile privind condamnarea inculpaților pentru infracțiunile prevăzute de art.213 și art.208 al. 1- 209 alin.1 lit.a, e, g Cod penal, dispozițiile art.76 lit.e, art.74 alin.1 lit.a Cod penal, art.81, art.82, art. 83 Cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 379 pct.1 lit Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
În baza art. 192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestui.
În baza art.189 Cod procedură penală, onorariu avocat oficiu către Baroul C pentru avocat, în sumă de 100 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
În termen legal, împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, recurs nemotivat în termen.
Ca atare, Curtea va examina hotărârea recurată numai prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art.3859alin.3 Cod procedură penală.
Astfel, în aceste limite, verificând hotărârea recurată pe baza dispozițiilor art.38514alin.1 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul declarat de inculpatul este fondat, impunându-se extinderea efectelor acestuia și față de inculpatul, în cauză fiind incident cazul de casare prevăzut de art.3859alin.1 pct.17 Cod procedură penală, în condițiile în care greșita încadrare juridică dată faptelor inculpaților, de către instanța de apel a influențat asupra hotărârii recurate în defavoarea inculpaților.
Curtea apreciază că, în raport de situația de fapt rezultată din probe, corecta încadrare juridică dată faptelor deduse judecății a fost cea stabilită de către prima instanță de judecată.
Astfel, fapta inculpatului de a-și însuși un lănțișor de aur aparținând părții vătămate, ajuns în deținerea ilegitimă a acestui inculpat, cu ocazia unei busculade în care au fost implicate mai multe persoane ar fi întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, dacă actele violente de contact fizic ar fi avut drept scop deposedarea sau ar fi constituit mijlocul acțiunii de deposedare, cea ce ar fi presupus o anumită atitudine psihică conștientă a autorului.
În cauza de față, această legătură specifică infracțiunii complexe de tâlhărie nu poate fi reținută, cum corect a precizat prima instanță, actele de violență având alt scop determinant și constituind doar o premisă circumstanțială a acțiunii de însușire fără drept a bunului mobil determinat.
În ce privește fapta inculpatului, de a refuza înapoierea către proprietarul bunului mobil a unui bun mobil pe care, anterior, proprietarul i-l înmânase pentru a efectua o convorbire telefonică, aceasta se caracterizează prin situația premisă a deținerii bunului mobil, de către inculpat, cu titlu de comodat gratuit (împrumut de folosință), sens în care încadrarea juridică dată faptei de către prima instanță, respectiv infracțiunea de abuz de încredere prevăzută și pedepsită de art.213 alin.1 Cod penal, apare ca fiind cea corectă, în raport de circumstanțele faptei.
Cele ce preced conduc la concluzia că apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia apare ca fiind greșit admis, fiind incident cazul de casare prevăzut de art.3859alin.1 pct.17 Cod procedură penală.
Ca efect al celor de mai sus, Curtea va admite recursul inculpatului, extins și asupra inculpatului, casând decizia penală recurată și menținând sentința primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.2 lit."a" Cod procedură penală, admite recursul penal declarat de inculpatul - cu domiciliul în M, str. -, -.8, județul C și M,-, -.8, județul C, împotriva deciziei penale nr.459 din data de 14.11.2007, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.166/P din data de 26.04.2007, pronunțată de Judecătoria Mangalia, în dosarul penal nr- (nr.format vechi 562/2006), casează prin extinderea efectelor și cu privire la intimatul -, conform art.3857Cod procedură penală hotărârea instanței de apel și menține sentința primei instanțe.
În baza art.189 Cod procedură penală, onorariul în sumă de 100 lei pentru av. se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
Face aplicarea art.309 Cod procedură penală.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
-
GREFIER,
Jud. fond.:
Jud. apel:,
Red.dec.jud.: -/7 mai 2008
Tehnored.gref.: /3 ex./9 mai 2008
Președinte:Marius Cristian EpureJudecători:Marius Cristian Epure, Adriana Ispas, Viorica Costea Grigorescu
