Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 130/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 130

Ședința publică de la 11 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Cenușă

JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea

JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu

GREFIER - - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror -

S-au luat spre examinare recursurile formulate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 501 din data de 30 octombrie 2007 Tribunalului Iași și a sentinței penale nr. 199 din 26 februarie 2007 pronunțată de Judecătoria Pașcani.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpații recurenți, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător desemnat din oficiu și, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător desemnat din oficiu, lipsesc părțile vătămate.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.

Părțile interpelate, arată că nu mai au de formulat alte cereri.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursurilor de față.

Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului formulat de inculpatul față de motivele expuse în scris întrucât ambele hotărâri sunt nelegale și netemeinice. Apreciază că nici sub aspectul laturii obiective și nici sub aspectul laturii subiective nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de " tâlhărie". Solicită achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. "d" raportat la art. 11 pct. 2 lit. "c" din Codul d e procedură penală.

Av., pentru inculpatul recurent A, arată că prin rechizitoriu inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de " tâlhărie" reținându-se în sarcina acestuia că pe fondul consumului de alcool ar fi deposedat părțile vătămate de anumite bunuri. Aceste aspecte sunt negate de către inculpat, iar din probatoriul administrat în cauză rezultă că vinovați de săvârșirea acestei infracțiuni sunt ceilalți inculpați respectiv și.

Solicită, în concluzie admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat și achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 raportat la art. 10 lit. "c" din Codul d e procedură penală.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că acțiunile inculpaților sunt susținute prin probele administrate în cauză, așa explicându-se și condamnarea inculpaților. Cât privește cuantumul pedepselor aplicate inculpaților arată că instanța de fond a avut în vedere statutul inculpaților.

Solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul Iași cât și a sentinței pronunțată de instanța de fond.

Inculpatul având cuvântul, lasă soluția la aprecierea instanței.

Inculpatul A având cuvântul achiesează la concluziile apărătorului său.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor penale de față;

Prin sentința penală nr. 199 din 26.02.2007 Judecătoriei Pașcani, pronunțată în dosarul nr- s-au dispus următoarele:

1) Condamnă inculpatul, fiul lui și, născut la 24.05.1980, domiciliat în B, județul I, aflat în Penitenciarul Iași, la pedeapsa de 9 (nouă) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 al. 1,2 al. "b" și alin. 2 ind. 1 lit. "a,b,c" Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. "c", 41 alin. 2 și art. 37 lit. "a și b" Cod penal.

În temeiul art. 61 Cod penal, revocă beneficiul liberării condiționate din 27.09.2005 și contopește restul de 390 zile cu prezenta pedeapsă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 9 (nouă) ani închisoare.

Deduce perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului începând cu data de 11.08.2006. Menține măsura arestării preventive a inculpatului.

În cauză vor fi aplicabile dispozițiile art. 71 raportat la art. 64 lit. "a-c,e" Cod penal.

2) Condamnă inculpatul, fiul lui G și, născut la 3.09.1971, domiciliat în, județul I, aflat în Penitenciarul Iași, la pedeapsa de 9 (nouă) ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1,2 lit. "b" și alin. 2 ind. 1 lit. "a,b,c" Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. "c", 41 alin. 2 și art. 37 lit. "a și b" Cod penal.

În temeiul art. 61 Cod penal, revocă beneficiul liberării condiționate din 30.09.2005 și contopește restul de 792 zile cu prezenta pedeapsă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 9 (nouă) ani închisoare.

Deduce perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului începând cu data de 11.08.2006. Menține măsura arestării preventive a inculpatului.

În cauză vor fi aplicabile dispozițiile art. 71 raportat la art. 64 lit. "a-c,e" Cod penal.

Respinge cererea inculpatului privind revocarea măsurii arestării preventive.

Admite acțiunea civilă formulată de partea vătămată și obligă în solidar inculpații la plata către acesta a sumei de 1.100 lei reprezentând despăgubiri materiale.

Admite acțiunea civilă formulată de partea vătămată și obligă inculpații în solidar la plata către acesta a sumei de 600 lei precum și contravaloarea în lei a sumei de 145 Euro, la cursul zilei din data efectuării plății la.

În temeiul art. 191 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele: reclamă printr-o plângere că în seara de 18.07.2006, mergând în comuna B pentru a se întâlni cu o persoană, s-a întâlnit cu inculpatul cu care au mers la un bar din localitate. Ulterior, în jurul orelor 22,00, la propunerea acestuia, mers acasă la inculpatul cu scopul de a mai consuma băuturi alcoolice, aici se mai aflau, tânără de aproximativ 17 ani, și. Tot la propunerea inculpatul, mers într-o altă cameră pentru a întreține relații sexuale cu acea tânără, deși el inițial s-a împotrivit. În acea cameră a fost dezbrăcat de inculpatul și amenințat cu cuțitul la gât de către acesta, pe motiv că ar fi vrut să aibă relații sexuale cu prietena sa. Atunci inculpatul i-a luat din buzunar suma de 500 lei, telefonul mobil marca Siemens, precum și ceasul de la mână, de asemenea, inculpatul tăindu-l la gât, fost scos afară din casă, blugii, bluza de trening, tricoul și adidașii rămânându-i aici.

Partea vătămată mai arată că fiind amenințat cu cuțitul de către inculpatul și apoi lovit de acesta cu unui bici luat din cameră, de frică, s- dezbrăcat de bluză, tricou și apoi de pantaloni. Ulterior inculpatul l-a prins pe la spate și i-a pus cuțitul la gât, tăindu-l ușor, continuând să-l amenințe cu moartea. Mai arată că - împreună cu acea tânără i-au luat din buzunarul pantalonilor suma de 500 lei și telefonul mobil, iar inculpatul i-a dat înapoi blugii și bluza de trening continuând însă să îl amenințe cu moartea și să- țină cuțitul la gât. A auzit atunci vocea tatălui acestuia, spunând să fie lăsat în. A fost ulterior scos afară din casă de către și, el lăsându-și aici adidașii și tricoul. Și afară cei doi au continuat să-l amenințe cu moartea. Partea vătămată mai arată că i-a fost foarte frică și chiar crezut că va fi omorât de către și, toate aceste fapte fiind planificate de către aceștia pentru a-i lua banii și telefonul, întrucât văzuse banii la el.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 1100 lei reprezentând contravaloarea telefonului sustras, banii sustrași, solicitând, de asemenea, și despăgubiri morale.

reclamă că în aceeași seară, în jurul orelor 21, 00 mers împreună cu tatăl său, la barul lui, unde se mai aflau cei doi inculpați împreună cu două fete. Partea vătămată consumat aici băuturi alcoolice împreună cu acești, după care au plecat împreună la locuința lui unde se mai afla și, și. După un timp i-a propus să întrețină raporturi sexuale cu una dintre cel două fete care erau în casă. Deși inițial partea vătămată nu a fost de acord, la insistențele lui mers în camera unde se afla tânăra respectivă, aici fiind stinsă lumina, aceasta cerându- să-și dea jos pantalonii. Atunci fata i-a luat pantalonii și i-a aruncat spre ușă, ieșind afară din cameră. Imediat aici a intrat care l-a întrebat ce caută în casa lui. Întrucât partea vătămată i-a spus acestuia că nu-și găsește bani și telefonul, inculpatul l- lăsat să caute la lumina unei brichete, după care sub amenințare cuțitului l- dat afară din casă. Partea vătămată mai arată că a fost lovit cu pumnul și zgârâiat cu cuțitul la mână de către inculpatul. Partea vătămat menționează că în camera respectivă se mai afla și numitul descriind îmbrăcămintea acestuia și precizând că fata respectivă se numea și era sora lui. Mai arată că avea atunci asupra sa sumele de 145 Euro, 600 lei (în parte primiți anterior de la numitul ), precum și un telefon mobil.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 1400 lei.

Din declarația martorului audiat în cursul urmăriri penale, instanța a reținut că, în după amiaza zilei de 18.07.2006, în jurul orelor 18,00 a mers la barul lui unde s-a întâlnit cu cei doi inculpați precum și cu, sora acestuia, o fată de aproximativ 15 ani, pe nume și cele două părți vătămate. Ulterior, s-a întâlnit în sat cu numitul, după care l-a invitația lui au intrat în casa acestuia pentru mai consuma băuturi alcoolice. Martorul arată că aici se aflau persoanele menționate anterior care consumau diverse băuturi alcoolice. La un moment dat, martorul a ieșit afară și din fața porții auzit cum inculpatul striga la, întrebându-l de ce vrea să aibă relații sexuale cu femeia lui, apoi martorul văzut cum inculpatul care avea un cuțit în mână cu care îl amenința pe, l-a scos din casă pe acesta ținându-l de după cap, după care l-a izbit de căruța sa, și l- lovit de două ori cu pumnul. Ulterior, partea vătămată a fugit, fiind foarte speriat și tremurând de frică, în curte aflându-se atunci, și. Martorul mai arată că văzut cum ulterior inculpatul i- făcut semn cu mâna lui, chemându-l la el, după care i- spus să intre în camera unde era pentru a avea relații sexuale cu aceasta. După ce partea vătămată, a intrat aici tânăra respectivă i-a spus să se dezbrace, martorul auzind discuția dintre ei întrucât geamul de la cameră era spart. Martorul mai arată că după câteva minute inculpatul a intrat în camera respectivă, având în mână un cuțit, același ca și în cazul lui, strigând la ce caută în camera lui și acuzându-l pe acesta că i-ar fi furat 2 ghiuluri, un telefon mobil și 800 lei, și amenințând partea vătămată că o va omorî dacă nu îi aduce aceste bunuri. Martorul mai văzut că din camera respectivă, unde era întuneric, au ieșit tânăra respectivă, și. Partea vătămată susținea că nu a luat nimic arătând că dimpotrivă el nu mai ara banii și telefonul mobil. După plecarea și lui, în timp ce în cameră se aflau, cei doi inculpați precum și, care dormea, martorul a văzut cum a scos din buzunare un telefon mobil Nokia de culoare gri și o sumă de bani, printre care bancnote în Euro și bancnote în lei. Atunci inculpatul a spus că și numita să ia toți banii românești, urmând ca el și inculpatul să-și împartă suma de bani în euro. De asemenea, a mai arătat că telefonul mobil Nokia îl va face cadou surorii sale.

De asemenea, din declarația aceluiași martor, instanța a reținut că numitul a relatat atunci că stătea ascuns în șifonierul din camera unde intraseră părțile vătămate și după ce acestea se dezbrăcau, el le lua din buzunare ceea ce aveau.

A doua zi martorul a aflat că părții vătăma îi fusese sustras atunci telefonul mobil Nokia și suma de 1100 lei, iar părții vătămate suma de 500 lei, telefonul mobil Siemens, un tricou și o pereche de adidași. De asemenea, martorul mai arată că după ce a plecat din casa respectivă împreună cu persoanele sus menționate văzut că inculpatul avea asupra sa suma de 145 Euro, precum și niște bani românești cu care și-a cumpărat din târgul din - Cotnari diverse bunuri. Aceste fapt este confirmat și de către sora inculpatului,.

În ceea ce o privește pe martora, aceasta arată în declarația sa că inculpatul i- adus într-o zi, un telefon mobil Nokia de culoare gri. Ulterior, în ziua de 11.08.2006, cu ocazia unei percheziții efectuate la domiciliul lui, aici aflându-se și martora fost găsit respectivul telefon, pe care aceasta îl folosea. Acest aspect este confirmat și prin conținutul procesului - verbal de percheziție întocmit în cauză.

Din declarația martorului, tatăl părții vătămate, instanța reținut că acesta cunoștea că fiul său avea asupra sa în seara respectivă de 145 Euro, precum și o sumă în lei pentru a-și cumpăra un vițel și, de asemenea, au mers atunci la numitul pentru ca acesta să le dea o datorie de 300 lei. Martorul cunoștea din relatările fiului său că aceasta a fost deposedat de bunuri prin violență de către inculpatul. Declarația acestui martor se coroborează cu cea a martorului care confirmă faptul că în seara respectivă cei doi, tată și fiu, au venit la barul său, iar el le- dat suma de 300 lei, în contul unei datorii mai vechi. Martorul mai arată că auzit că partea vătămată mai avea bani asupra sa.

Din declarația martorului audiat în cursul urmăririi penale instanța reținut că, în seara respectivă după ce a consumat băuturi alcoolice împreună cu martorul, a mers la locuința inculpatului. Martorul era în stare de ebrietate, dar își amintește că într- cameră se aflau inculpatul precum și două fete, una fiind . Martorul mai arată că l- văzut și pe care se afla cu tânără într- cameră și a auzit-o pe aceasta îndemnându- pe să se dezbrace pentru avea raporturi sexuale cu el. De asemenea a auzi în camera respectivă, după care spune că i-au fost sustrași banii și un telefon mobil. Martorul auzit înjurături și amenințări.

Acesta a văzut cum inculpatul îl bătea pe după care l- aruncat pe acesta în căruță. doua zi aflat de la martorul că în seara respectivă, părțile vătămate au fost conduse la o fată într-o camera din casa lui pentru avea raporturi sexuale cu aceasta, la inițiativa celor doi inculpați, după care aceștia le-au luat banii și telefoanele mobile împărțindu-le între ei. Martorul i-a mai relatat că avea atunci în mână un cuțit și le amenința cu moarte pe cele două părți vătămate.

În ceea ce privește pe martora, vara părții vătămate, aceasta aflat de la partea vătămată despre faptul că anterior, acestuia îi fuseseră sustrase bunuri, respectiv o sumă de bani, telefonul mobil, tricoul și adidașii. Partea vătămată i-a relatat că fusese victima unei tâlhării în locuința inculpatului, unde inculpatul i-a propus să întrețină raporturi sexuale cu tânără. Atunci a intervenit inculpatul care i-a pus un cuțit la gât, după care l-a deposedat de bunurile arătate. Martora arată că la data de 20.07.2006, văzut că partea vătămată avea tăietură în zona gâtului și în zona nasului și, de asemenea, era desculț și îmbrăcat cu o bluză a bunicii sale, cerându- o sumă de bani.

Și martorul audiat în cauză, confirmă situația de fapt anterior descrisă, el cunoscând din relatările lui, că în seara respectivă acesta a fost bătut de către, după care inculpatul împreună cu altă persoană l-a deposedat de bani, telefonul mobil un tricou și o pereche de adidași. Martorul văzut că atunci partea vătămată era desculță și cu bustul gol și aștepta pe sora sa pentru a-i aduce niște bani.

Instanța constată că declarația acestei martore - nu se coroborează cu situația de fapt reținută în cauză, martora având o poziție subiectivă și neconformă cu realitatea datorită relație de concubinaj pe care o întreține cu inculpatul.

Martorul, tatăl inculpatului, confirmă că în seara respectivă a avut loc un incident între fiul spus și partea vătămată, care a fost dat afară din casă de către fiul său, pentru că avusese un incident cu fată. Martorul nu confirmă deposedarea prin violență celor două părți vătămate de către făptuitori, deși rezultă că era de față la incident și a intervenit, cerându-le inculpaților să-l lase în pe .

În ceea ce privește declarațiile martorilor și, instanța a reținut că acești au fost martori oculari la săvârșirea faptelor, declarând în cursul urmăriri penale în legătură cu săvârșirea lor și confirmând situație de fapt reținută. În cursul judecății cei doi martori nu au mai confirmat situația de fapt reținută, contrazicându-și declarațiile anteriore, motivând această atitudine în fața procurorului prin aceea că cei doi inculpați i-au amenințat în legătură cu declarațiile lor. De altfel, martorii arată și în cursul urmăriri penale că le este frică de cei doi inculpați și nu doresc să fie confruntați cu aceștia. Având în vedere că în fața procurorului sesizat cu săvârșirea de către martori a infracțiunii de mărturie mincinoasă, aceștia și-au retractat declarațiile din cursul cercetării judecătoreștii, arătând că își mențin declarațiile date la urmărirea penală, instanța a reținut că acestea din urmă sunt conforme cu realitatea, susținând starea de fapt.

În ceea ce privește latura civilă cauzei, instanța reținut că din probele administrate a fost confirmat aspectul sustragerii de către cei doi inculpați telefonului mobil Siemens, ceasului, adidașilor și tricoului aparținând părții vătămate . Din adresa de evaluare a prejudiciului aflată la dosar rezultă că valoare totală a acestor bunuri este de 1240 lei. Cum partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 1100 lei, au fost obligați în solidar inculpații la plata acestei sume.

S-a respins cererea părții vătămate privind acordarea unor despăgubiri morale întrucât acesta nu precizat cuantumul acestor despăgubiri.

În ceea ce privește partea vătămată, în cauză a fost dovedită împrejurarea că inculpații i-au sustras sumele de 600 lei, 145 Euro precum și un telefon mobil Nokia.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpații și solicitând achitarea lor în baza art. 11 pct. 2 lit. "a" raportat la art. 10 lit. "c" Cod procedură penală, întrucât fapta fost săvârșită de alte persoane. Precizează că toate probele administrate în cauză nu confirmă că fapta ar fi fost săvârșită de inculpați.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Iașia reținut următoarele:

Verificând sentința apelată prin prisma materialelor și lucrărilor din dosarul cauzei, motivelor de apel invocate dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept în limitele și condițiile prevăzute de art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, Tribunalul constată următoarele:

Prima instanță administrat în mod legal un probatoriu complet pe care l- evaluat corespunzător și pe baza căruia stabilit corect situația de fapt ce nu suportă critici.

Mai mult în considerentele sentinței penale apelate prima instanță făcut analiză detaliată tuturor mijloacelor de probă pe baza cărora stabilit vinovăția inculpatului.

Cuantumul pedepselor fost stabilit astfel încât să poată fi îndeplinit scopul prevăzut de art. 52 Cod penal respectiv reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Criticile aduse de inculpați hotărârii nu sunt întemeiate susținerilor lor fiind contrazise încă o dată de declarația inculpatei dată în dosarul nr- al Judecătoriei Pașcani, și care se coroborează cu probele administrate în prezenta cauză. Din conținutul acestei declarații, ce fost atașată la prezentul dosar rezultă că inculpații și au premeditat și au săvârșit faptele pentru care au fost condamnați de prima instanță.

În termenul legal prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 cod procedură penală, hotărârile au fost recurate de inculpații și și criticate pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivându-și recursurile inculpații reiterează criticile formulate în apel, susținând că instanțele au reținut greșit situația de fapt, întrucât probele administrate în cauză nu confirmă participația lor penală, autorii infracțiunii fiind și -. Se mai susține că infracțiunea de tâlhărie nu subzistă nici sub aspectul laturii subiective.

Curtea examinând hotărârile criticate și actele și lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs indicate ce vor fi analizate în cadrul dispozițiilor art. 385 ind. 9 pct. 18 Cod procedură penală constată următoarele:

Dispozițiile art. 385 ind. 9 pct. 18 Cod procedură penală, caz de casare la care fac trimitere recurenții, se referă la situația în care, contrar probelor indubitabile existente în cauză, prima instanță a pronunțat, iar cea de control judiciar a menținut una dintre soluțiile prevăzute de art. 345 alin. 1, pe baza unor fapte reținute în mod vădit greșit.

Acest caz de casare presupune dec i un viciu în stabilirea situației de fapt în sensul că, în considerentele hotărârii se afirmă contrariul a ceea ce rezultă în mod evident din probele administrate, existând o vădită neconcordanță între modul în care acestea au fost percepute și analizate în hotărâre.

În speță, prima instanță a administrat toate probele necesare aflării adevărului cu privire la faptă și împrejurările cauzei precum și la persoana făptuitorului, reținând în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților-recurenți.

Coroborând probele administrate în faza cercetării penale și în mod direct, pe parcursul cercetării judecătorești rezultă cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor de tâlhărie, soluția de condamnare a acestora dispusă și menținută de instanța de apel fiind în concordanță deplină cu toate mijloacele de probă administrate în cauză.

Coroborând declarațiile numitei - dată în dosarul nr- al Judecătoriei Pașcani, declarațiile părților vătămate și ale martorilor, rezultă fără dubiu participația penală a celor doi inculpați.

- a relatat despre desfășurarea faptelor, arătând că inculpații și aveau un plan stabilit.

Inculpatul a amenințat cu un cuțit părțile vătămate și le-a agresat pentru ca și să le deposedeze de bunuri.

Ulterior, -, fiind ascultată în prezența inculpaților, de frică și-a schimbat declarația (fila 97 din dosarul Tribunalului Iași ), dar a precizat acest lucru, menționând că declarația pe care a dat-o în dosarul nr- al Judecătoriei Pașcani, corespunde adevărului.

Și martorii și, martori oculari în cauză, care au confirmat susținerile inițiale ale părților vătămate și implicit situația de fapt reținută prin actul de inculpare, și-au modificat declarațiile în timpul cercetării judecătorești. Probabil tot de frică, intimidați de inculpați, au încercat să acrediteze versiunea pe care aceștia au prezentat-o și care excludea participația lor penală la tâlhărirea părților vătămate.

Ulterior și acești martori, atenționați asupra consecințelor mărturiei mincinoase, au precizat că, relatările pe care le-au făcut în declarațiile de la urmărirea penală sunt cele conforme cu realitatea.

De reținut este faptul că, chiar arestați preventiv, inculpații au reușit să inducă o anumită temere, o stare de frică martorilor și părților vătămate, aspect ce trebuie avut în vedere la conturarea profilului inculpaților în mediul social.

Declarațiile părților vătămate și ale martorilor, actele medico-legale ce atestă leziunile pe care părțile vătămate și le-au prezentat la momentul când au fost examinate, leziuni ce pot data din 18.07.2006, declarația numitei - din dosarul nr- al Judecătoriei Pașcani, percheziția domiciliară efectuată la domiciliul inculpatului și actele întocmite cu această ocazie, înscrisurile de la dosarul cauzei, toate acestea constituie probe certe de vinovăție a celor doi inculpați, așa încât criticile aduse hotărârilor sub acest aspect sunt nefondate.

În ce privește tratamentul sancționator aplicat, Curtea constată că în procesul de individualizare a pedepsei s-a făcut o corectă analiză și o justă evaluare atât a datelor privind fapta săvârșită cât și a elementelor care caracterizează persoana inculpaților cu respectarea prevederilor art. 72 Cod penal.

Condițiile concrete de săvârșire a faptelor ce prezintă un grad sporit de pericol social, pericol configurat de starea de temere și insecuritate pe care o creează în societate săvârșirea acestui gen de infracțiuni, profilul inculpaților care sunt recidiviști, având mai multe condamnări pentru același gen de infracțiuni, persoane "de temut" pentru comunitatea din care fac parte, susțin concluzia instanței de fond și respectiv a celei de apel că pedepsele aplicate inculpaților sunt judicios individualizate.

Inculpaților le-a fost aplicată și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. "c și e" Cod penal, respectiv dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii și respectiv dreptul de a fi tutore sau curator.

Natura infracțiunilor comise de inculpați nu justifică interzicerea acestor drepturi. Infracțiunile comise nu au nici o legătură cu maniera de exercitare a unei profesii sau activități, inculpații nu s-au folosit pentru săvârșirea acestor infracțiuni de o anumită profesie sau activitate. Pe de altă parte, infracțiunile comise nu au nici o legătură cu autoritatea părintească sau cu modul de exercitare a drepturilor părintești.

Jurisprudența este constantă în această materie, statuând că prin interzicerea în mod automat și independent de natura infracțiunii ce a determinat condamnarea a unor drepturi, constituie o încălcare a drepturilor consfințite prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Curtea apreciază că nu se justifică aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. "c,e" Cod penal ci doar a dispoziției ce privește exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. "a" Cod penal.

Sub acest aspect, potrivit art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. "d" Cod procedură penală vor fi admise recursurile inculpaților și se vor casa în parte hotărârile atacate, în sensul înlăturării aplicării dispozițiilor art. 64 lit. "c,e" Cod penal.

Se vor menține toate celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.

În baza dispozițiilor art. 88 Cod penal se va deduce din pedepsele aplicate inculpaților și arestarea preventivă între 30.10.2007 și 11.03.2008.

În conformitate cu art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din recurs vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursurile declarate de inculpații și,deținuți în Penitenciarul Iași împotriva deciziei nr. 501 din 30 octombrie 2007 Tribunalului Iași și a sentinței penale nr. 199 din 26.02.2007 pronunțată de Judecătoria Pașcani, hotărâri pe care le casează în parte, în latură penală.

Rejudecând cauza:

Înlătură pentru ambii inculpați pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. "c și e" Cod penal.

Menține toate celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.

În baza art. 88 cod penal, deduce din pedepsele ce urmează a executa inculpații și arestarea preventivă cuprinsă între 30.10.2007 - 11 martie 2008.

În baza art. 192 al. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare efectuate în recurs rămân în sarcina statului; onorariile pentru apărătorii desemnați din oficiu de Baroul Iași pentru cei doi inculpați în cuantum de câte 100 lei, vor fi suportate din fondul special al

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 11 Martie 2008.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași: -,

Judecătoria Pașcani:

17.03.2008/2 ex.-

2 ex.-

Președinte:Maria Cenușă
Judecători:Maria Cenușă, Aurel Dublea, Otilia Susanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 130/2008. Curtea de Apel Iasi