Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1345/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR.631/269/2008
1058/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1345/
Ședința publică din data de 02 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 2: Magdalena Iordache
JUDECĂTOR 3: Daniela
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați și împotriva Deciziei penale nr.69/A/9.IV.2009 a Tribunalului Călărași - Secția Penală, din Dosarul nr- (683/P/2007).
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-inculpat, personal și asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.021/033/19.VI.2009, aflată la fila 18, și recurentul-inculpat, personal și asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr. -/20.VI.2009, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care Curtea procedează la identificarea recurentului-inculpat, iar recurentul-inculpat, care nu are asupra sa cartea de identitate, este identificat după datele de stare civilă existente la dosar.
Recurenții-inculpați, personal, depun la dosar memorii.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat învederează că recursul privește cazurile de casare prevăzute de art.3859pct.14, 18 și 21 Cod procedură penală și solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere constând în documente bancare.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune încuviințării probei.
Curtea, după deliberare, încuviințează proba cu înscrisuri în circumstanțiere formulată de recurentul-inculpat, prin apărătorul din oficiu, apreciind-o utilă cauzei, și procedează la administrarea acesteia.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea, din oficiu, pune în discuție cazul de casare prevăzut de art.3859pct.10 Cod procedură penală, având în vedere motivele de apel invocate de cei doi inculpați în fața Tribunalului Călărași - Secția Penală și motivarea instanței de apel referitor la criticile formulate și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 21 Cod procedură penală, critică hotărârile penale pentru nelegalitate, arătând că instanțele au soluționat cauza cu lipsă de procedură cu intimatul-parte vătămată SC SA O, întrucât, deși fusese deschisă procedura insolvenței, partea nu a fost citată prin lichidatorul judiciar, motiv pentru care, în temeiul art.38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate de instanțele de fond și de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În susținerea cazului de casare prevăzut de art.3859pct.18 Cod procedură penală, arată că instanțele au comis o gravă eroare de fapt, ce a condus la o greșită soluție de condamnare a inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la tâlhărie, având în vedere declarația părții vătămate, care a arătat că nu a fost lovit de către inculpat, iar în subsidiar, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, critică hotărârile penale pentru netemeinicie sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei închisorii în ceea ce privește cuantumul, arătând faptul că inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunii și nu este cunoscut cu antecedente penale, elemente în raport cu care apreciază că scopul educativ și coercitiv al pedepsei poate fi atins și prin aplicarea dispozițiilor art. 76 lit. c Cod penal, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor penale și, pe fond, în principal, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, achitarea inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de tentativă la tâlhărie, iar în subsidiar, dând o mai mare eficiență dispozițiilor art.72 și art.74 Cod penal, să se dispună reducerea cuantumului pedepsei închisorii sub minimul prevăzut de lege.
Solicită admiterea recursului și prin prisma cazului de casare pus în discuție din oficiu.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 14 și 17 Cod procedură penală, critică hotărârile penale în ceea ce privește greșita încadrare juridică a faptei penale, arătând că singura probă care susține săvârșirea tentativei la infracțiunea de tâlhărie este declarația părții vătămate, dar care nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate, iar, în subsidiar, consideră că pedeapsa cu închisoarea stabilită de instanța de fond este mult prea mare în raport cu circumstanțele reale și personale ale inculpatului, motive pentru care solicită admiterea recursului, casarea, în parte, a hotărârilor pronunțate de instanțele de fond și de apel și, pe fond, în principal, schimbarea încadrării juridice a faptei penale din infracțiunea de tentativă la tâlhărie în infracțiunea de furt calificat, iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepsei cu închisoarea.
Solicită admiterea recursului și prin raportare la cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 10 Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public arată că este incident cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 10 Cod procedură penală, întrucât instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unor cereri esențiale formulate de inculpați, care, prin motivele de apel, au solicitat achitarea, inculpatul în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 alin. 1 lit.1Cod procedură penală cu referire la art. 181Cod penal, iar inculpatul în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, considerent pentru care solicită admiterea recursului, casarea în totalitate a deciziei penale și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, învederând, totodată, că motivul de recurs referitor la lipsa de procedură cu intimatul-parte civilă SC SA O, care nu poate fi examinat din oficiu, nu mai poate fi invocat, întrucât inculpatul nu a depus motivele de recurs în termenul de 5 zile prevăzut de art. 38510alin. 2 Cod procedură penală, iar criticile referitoare la greșita încadrare juridică și greșita individualizare judiciară a pedepselor au fost analizate în mod corect de către instanța de apel.
Recurentul-inculpat, personal, arată că a fost numai o altercație între părți, ei au fost bătuți și este nevinovat.
Recurentul-inculpat, personal, arată că nu este vinovat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 265/24.10.2008 pronunțată de Judecătoria Oltenița în dosarul nr-, au fost respinse cererile formulate de apărătorul ales al inculpatului privind schimbarea încadrării juridice dată faptelor săvârșite de inculpatul prin actul de sesizare a instanței din art. 20 Cod penal rap. la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b) și alin. 21lit. a) Cod penal în art. 20 Cod penal rap. la art. 208 - 209 lit. a), g) și i) Cod penal și achitarea inculpatului în baza art. 11 al. 2 lit. a) Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. a) Cod procedură penală (fapta nu există).
S-au respins cererile formulate de apărătorul ales al inculpatului privind schimbarea încadrării juridice dată faptelor săvârșite de inculpatul prin actul de sesizare a instanței din art. 20 Cod penal rap. la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b) și alin. 21lit. a) Cod penal în art. 20 Cod penal rap. la art. 208 - 209 lit. a), g) și i) Cod penal; achitarea inculpatului pentru fapta prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a) și i) Cod penal în baza art. 10 lit. b) Cod penal; aplicarea dispozițiilor art. 74 - 76 Cod penal în ceea ce-l privește pe inculpatul.
În temeiul art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a și i Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul la 3 ani închisoare.
În temeiul art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 21lit. a Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul la 3 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a și i Cod penal a fost condamnat inculpatul, la 3 ani închisoare.
În temeiul art. 20 Cod penal rap. la art. 211 al. 1, al. 2 lit. b și alin. 21lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul la 3 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a Cod penal rap. la art. 34 lit. b Cod penal s-a dat spre executare inculpaților și pedeapsa cea mai grea, cea de 3 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.
În temeiul art. 14 alin. 3 Cod procedură penală rap. la art. 998 cod civil cei doi inculpați au fost obligați în solidar la 17,6 euro despăgubiri civile către partea civilă SC SA
În temeiul art. 189 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 191 al. 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 189 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 191 alin. 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut în fapt, în esență, că, la data de 07.05.2006, în jurul orei 1730, cei doi inculpați, împreună cu alte patru persoane, au pătruns prin escaladarea gardului în incinta, de unde au sustras 16 Kg. de tablă și un fragment de scară metalică, bunuri pe care le-au vândut la un centru de colectare a fierului vechi pentru suma de 9 lei, pe care au împărțit-o în mod egal.
De asemenea, s-a mai reținut că, la aceeași dată, în jurul orelor 2300, inculpații și, însoțiți de martorul, au pătruns din nou în incinta cu intenția de a sustrage bunuri și, întrucât au fost surprinși de partea vătămată, paznic în cadrul societății, au exercitat violențe asupra acestuia pentru a-și asigura scăparea, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale.
Această situație de fapt a fost reținută de instanță din coroborarea întregului material probator administrat în cauză, respectiv declarațiile părții vătămate, ale celor doi inculpați și ale martorilor G, G, Lungă și, procesul - verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșa foto, procesele - verbale de prezentare pentru recunoaștere, concluziile raportului de constatare medico - legală privind leziunile suferite de partea vătămată.
Sub aspectul încadrării juridice a celei de-a doua fapte comise în data de 07.07.2006 de cei doi inculpați, s-a arătat că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b) și alin. 21lit. a) Cod penal, având în vedere că intenția inculpaților de a sustrage bunuri nu a fost finalizată datorită opoziției părții vătămate, pe care aceștia l-au agresat în scopul de a-și asigura scăparea, aspect ce rezultă atât din declarațiile respectivei părți vătămate, cât și din cuprinsul depozițiilor martorilor
În ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 alin. 1 Cod penal, ținând seama de atitudinea nesinceră manifestată de inculpați pe parcursul procesului penal.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelantul a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și, pe fond, achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit.1) Cod procedură penală pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a) și i) Cod penal, invocând în acest sens valoarea modică a prejudiciului, circumstanțele sale personale și atitudinea procesuală sinceră manifestată pe parcursul cercetărilor.
În subsidiar, cu privire la această infracțiune, a solicitat reindividualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată, sub aspectul cuantumului, și schimbarea modalității de executare a acesteia.
În ceea ce privește infracțiunea de tentativă la tâlhărie prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b) și alin. 21lit. a) Cod penal, apelantul a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 - 209 Cod penal, având în vedere că nu au fost exercitate violențe asupra părții vătămate.
De asemenea, a solicitat reducerea cuantumului pedepsei, prin reținerea prevederilor art. 74 - art. 76 Cod penal.
Apelantul a solicitat desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Oltenița, având în vedere că împotriva părții civile a fost deschisă procedura insolvenței și aceasta trebuia citată prin lichidator judiciar.
Pentru infracțiunea de tentativă la tâlhărie prevăzută de art. 20 raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b) și alin. 21lit. a) Cod penal, apelantul a solicitat achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) Cod procedură penală, având în vedere declarația părții vătămate care a arătat că nu l-a văzut la locul comiterii faptelor.
În ceea ce privește infracțiunea de furt calificat, apelantul a solicitat reindividualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată, în sensul reducerii acesteia, prin aplicarea dispozițiilor art. 74 - 76 Cod penal, reținând în acest sens circumstanțele sale personale, respectiv vârsta, lipsa unei pregătiri școlare corespunzătoare, lipsa antecedentelor penale.
Sub aspectul laturii civile, ambii apelanți au solicitat respingerea pretențiilor materiale formulate de partea civilă
Prin decizia penală nr. 69/A/09.04.2009, Tribunalul Călărași - Secția penală a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 265/24.10.2008 a Judecătoriei Oltenița și a dispus obligarea apelanților la câte 400 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
În considerentele deciziei penale pronunțate, Tribunalul a arătat că cererea formulată de apelantul în sensul schimbării încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la tâlhărie în infracțiunea de furt calificat este neîntemeiată, având în vedere declarația părții vătămate dată în fața instanței de apel, în care acesta a arătat că inculpatul l-a lovit cu pumnii și picioarele și cu o ruptă dintr-un pom, fiind însoțit de o altă persoană, care, de asemenea, a exercitat acte de violență, precum și concluziile raportului de constatare medico - legală care atestă producerea unor leziuni părții vătămate, care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale.
S-a mai reținut de către Tribunal că, față de circumstanțele personale ale inculpaților, atitudinea lor procesuală nesinceră, gravitatea faptelor și modalitatea comiterii acestora, cuantumul pedepselor aplicate de instanța de fond este în acord cu dispozițiile art. 72 Cod penal, astfel încât nu se justifică reindividualizarea acestora.
Cu privire la modalitatea de citare a părții civile de către instanța de fond, s-a arătat că aceasta s-a realizat în mod corect, procesele verbale de îndeplinire a procedurii de citare fiind semnate în clar cu nume și număr de carte de identitate de persoana delegată cu primirea corespondenței.
Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs, în termen legal, inculpații și, criticându-le pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
În ceea ce-l privește pe recurentul, acesta a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 14, 18 și 21 Cod procedură penală, iar inculpatul cazurile de recurs reglementate art. 3859pct. 14 și 17 Cod procedură penală.
S-a arătat de către inculpatul că instanțele de fond și de apel au soluționat cauza fără a proceda la citarea legală a părții civile O, omițând să dispună citarea acesteia prin lichidator judiciar, având în vedere că împotriva societății fusese deschisă procedura insolvenței.
De asemenea, s-a susținut de către inculpat că instanțele au comis o gravă eroare de fapt, pronunțând o soluție greșită de condamnare a acestuia pentru comiterea infracțiunii de tentativă la tâlhărie și solicitând achitarea sub aspectul respectivei infracțiuni, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală.
În subsidiar, raportat la circumstanțele sale personale, recurentul a solicitat reindividualizarea pedepselor, în sensul reducerii acestora, prin aplicarea dispozițiilor art. 74, art. 76 Cod penal.
În ceea ce îl privește pe recurentul, acesta a invocat greșita încadrare juridică dată faptei comise în dauna părții vătămate, susținând că declarația acesteia este singura probă din care rezultă că au fost exercitate violențe de către inculpat, fără ca respectiva depoziție să se coroboreze cu celelalte probe administrate în cauză.
În subsidiar, s-a solicitat și de către acest recurent reindividualizarea pedepselor ce i-au fost aplicate, raportat la circumstanțele reale ale comiterii faptelor și circumstanțele sale personale.
Totodată, la termenul de judecată din data de 2 octombrie 2009, când au avut loc dezbaterile asupra recursurilor declarate de inculpați, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 3859alin. 3 și 4 Cod procedură penală, a pus în discuția părților incidența cazului de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 punctul 10 Cod procedură penală, în varianta omisiunii instanței de apel dea se pronunța asupra unor cereri esențiale pentru inculpați, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.
Examinând decizia penală atacată, prin prisma cazului de casare anterior menționat, Curtea apreciază recursurile declarate de inculpații și ca fiind fondate, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 378 alin. 3 Cod procedură penală, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor de apel invocate, în vederea garantării intereselor legitime ale părților în proces și respectării caracterului echitabil al procedurii judiciare în care acestea sunt implicate.
În cauză, analizând decizia penală atacată sub aspectul legalității, Curtea constată că Tribunalul Călărași nu s-a pronunțat asupra motivului de apel invocat de inculpatul în sensul achitării sale pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a) și i) Cod penal, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit.1) Cod procedură penală și nici cu privire la cererea de achitare formulată de apelantul pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie prevăzută de art. 20 raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b) și alin. 21lit. a) Cod penal, în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală, instanța de apel analizând în considerentele hotărârii pronunțate doar aspectele invocate de inculpatul în legătură cu greșita încadrare juridică a faptei comise în dauna părții vătămate, chestiunea referitoare la desfășurarea judecății în fața instanței de fond fără citarea legală a părții civile, precum și criticile formulate în legătură cu modalitatea de individualizare a pedepselor aplicate celor doi inculpați.
Analizând doar aceste din urmă motive de apel invocate de inculpați, Tribunalul a omis să se pronunțe asupra celorlalte cereri și apărări formulate de aceștia și care au un caracter esențial pentru clarificarea situației lor juridice și reținerea vinovăției și a gradului de pericol social al faptelor comise, de natură a le garanta drepturile și a influența soluția procesului.
Astfel, hotărârea Tribunalului nu cuprinde o analiză a probelor avute în vedere de instanța de apel pentru menținerea soluției de condamnare a inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la tâlhărie prevăzută de art. 20 raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b) și alin. 21lit. a) Cod penal și care ar justifica concluzia de netemeinicie a cererii de achitare formulată de apelant în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală.
Totodată, în considerentele deciziei penale atacate, nu sunt examinate de Tribunal criteriile prevăzute de art. 181alin. 2 Cod penal, prin raportare la situația inculpatului, nefiind menționate motivele pentru care instanța de apel a considerat corectă aprecierea judecătoriei că fapta de furt comisă de acest inculpat prezintă în concret gradul de pericol social al infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a) și i) Cod penal.
Prin omisiunea de a se pronunța asupra celor două motive de apel menționate, Tribunalul a încălcat dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind caracterul echitabil al procesului și care implică obligația instanței de a proceda la un examen atent al tuturor argumentelor și cererilor părților, precum și de a-și motiva hotărârea, mai ales atunci când aceasta este susceptibilă de a fi atacată pe fond la o instanță superioară.
Noțiunea de "proces echitabil" presupune ca instanțele să examineze efectiv problemele esențiale și argumentele decisive pentru soluționarea cauzei și să indice cu suficientă claritate motivele pe care își întemeiază deciziile, întrucât numai în acest mod părțile pot exercita efectiv căile de atac prevăzute de lege, iar instanța de control judiciar poate realiza o analiză completă a legalității și temeiniciei hotărârii atacate.
Ca urmare, având în vedere toate aceste considerente și constatând incidența cazului de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 punctul 10 Cod procedură penală, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 38515pct. 2 lit. c) Cod procedură penală, va admite recursurile declarate de inculpați, va casa în totalitate decizia penală atacată și va trimite cauza, spre rejudecarea apelurilor, la Tribunalul Călărași.
Având în vedere soluția ce urmează a fi pronunțată, Curtea nu va mai examina și celelalte motive de recurs invocate de inculpați, urmând ca aspectele învederate de aceștia să fie avute în vedere de Tribunal, cu ocazia rejudecării apelurilor.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 38515, punct 2, litera c), Cod procedură penală, admite recursurile formulate de recurenții - inculpați și împotriva Deciziei penale nr. 69/A/9.IV.2009 a Tribunalului Călărași - Secția penală, din Dosarul nr- (638/P/2008).
Casează, în totalitate, decizia penală și trimite cauza, spre rejudecarea apelurilor, la Tribunalul Călărași.
În temeiul art. 192, alin. 3, Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, iar onorariile apărătorilor din oficiu, în sumă de câte 300 lei pentru fiecare recurent - inculpat, vor fi suportate din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 2.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
GREFIER,
-
Red./9.10.2009
Dact./12.10.2009
Ex.2
Red.Hodel-Trib.
Red.-Jud.
Președinte:Ioana Alina IlieJudecători:Ioana Alina Ilie, Magdalena Iordache, Daniela
