Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 137/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 137
Ședința publică de la 25 2008
Completul de divergență compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 3: Dan Anton
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
La ordine fiind pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 899 din data de 14 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul cu nr. 3306/2006.
nominală a completului de judecată 1 la termenul de astăzi a fost constituită în conformitate cu disp. art. 54 alin.1 din Legea nr. 304/2004 republicată, prin includerea judecătorului din planificarea de permanență, respectiv magistrat - -.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 18 2008, în ședință publică, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi,
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față.
Prin sentința penală nr. 899 din 14.12.2006, Tribunalul Iașia respins cererea formulată de inculpatul, prin apărătorul ales, privind schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu din infracțiunea de "tâlhărie" prev. și ped. de art. 211 alin.1, 2 lit. și alin.2 ind. 1 lit. a Cod penal în infracțiunea de "furt calificat" prev. și ped. de art. 208 alin. 1 - 209 alin.1 lit. și Cod penal.
A fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17.01.1975 în municipiul B, cu domiciliul în comuna/sat, județul B, studii 8 clase, ocupația agricultor, căsătorit, 3 copii minori, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie" prev. și ped. de art. 211 alin.1, 2 lit. și alin. 2 ind. 1 lit. Cod penal la pedeapsa de8(opt) ani închisoare.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a- Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre perioada reținerii și arestării preventive, respectiv perioada începând de la data de 22.12.2005 până la data de 30.05.2006.
În temeiul dispozițiilor art. 14 și art. 346 Cod procedură penală cu referire la art. 998 cod civil a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă, domiciliat în comuna, sat, județul și, în consecință, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 1500 RON cu titlu de despăgubiri materiale.
În baza dispozițiilor art. 357 alin.2 lit. coroborat cu art. 109 alin.4 Cod procedură penală s-a dispus restituirea către inculpatul următoarelor bunuri:
- două guri de ham confecționate din material sintetic, de culoare gri, cu un model de culoare închisă în formă de zale pe mijloc;
- o pereche de hățuri pentru doi cai din material sintetic și, prevăzute cu căpețele din piele și ochelari laterali în lungime de circa 5 - 6 m;
- un căpăstru din piele prevăzut cu două verigi și lanț în lungime de 30 cm;
- un gâtar pentru legat animale din material sintetic de culoare alb cu marginile albastre de aproximativ 1 m;
- un gâtar din piele și material sintetic în lungime de circa 70 cm și lățimea de 4 cm.;
- o de lanț de 1,20. prevăzută cu și trei inele din metal;
- un în lungime de aproximativ 40 cm;
- o de lanț în lungime de 60 cm. cu un inel cu diametrul de 7 cm la un capăt, bunuri ce au fost ridicate cu ocazia percheziției efectuate la domiciliul inculpatului la data de 08.11.2005 și care sunt depuse la Poliția Orașului, județul
În baza dispozițiilor art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în esență, următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriul dat la 06.03.2006 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași în dosarul nr. 1302/P/2005, înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 3306/2006 s- dispus trimiterea în judecată inculpatului, fiul lui și, născut la data de 14.01.1975 în municipiul B, cu domiciliul în comuna/sat, județul B, fără antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie" prev. și ped. de art. 211 alin.1, 2 lit. și alin.2 ind. 1 lit. Cod penal.
Prin același rechizitoriu s- dispus disjungerea cauzei și trimiterea ei la. I - Serviciul Cercetări Penale pentru continuarea cercetărilor în scopul identificării celorlalți doi participanți la comiterea faptei de "tâlhărie".
În actul de sesizare instanței s- reținut că în noaptea de 03/04.11.2005, împreună cu alte două persoane (rămase neidentificate), inculpatul s- deplasat la o situată pe raza comunei, județul I, de unde, prin întrebuințarea de amenințări sustras doi viței care îi aparțineau părții civile, cauzându- acesteia un prejudiciu în valoare de 1500 RON.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reținut următoarea situație de fapt:
Partea civilă locuiește în satul, comuna, județul
În cursul anului 2005, avut amplasată în extravilanul satului, comuna, în locul numit "Coasta ".
În imediata apropiere locului unde fost amplasată stâna părții civile se aflau câteva saivane care au aparținut fostului, iar unul dintre ele fost folosit pentru adăpostul unor bovine ce- aparțineau lui.
În primăvara anului 2005 numitul fost angajat să păzească oile de la stâna părții civile.
În seara zilei de 03.11.2005, partea vătămată închis într-unul din saivane 4 viței și 2 vaci care îi aparțineau lui, după care mers în, în încăperea în care obișnuia să doarmă.
În intervalul 22-23,30 auzind câinii lătrând partea vătămată ieșit, de două ori, afară însă nu constatat prezența vreunei persoane - cunoscute sau necunoscute -.
În jurul orei 01,30 auzind, din nou, câinii lătrând, partea vătămată ieșit în afara încăperii în care dormea, având asupra sa un felinar apriO.
Imediat ce ieșit din încăpere, partea vătămată observat un număr de trei persoane care aruncau cu pietre în direcția câinilor de la și care se îndreptau către locul unde se afla ea.
susținut partea vătămată că una dintre cele trei persoane avea asupra sa lanternă al cărei fascicul era îndreptat către chipul său, astfel că nu avut posibilitatea să vadă fizionomia vreuneia dintre ele.
În momentul în care au ajuns la distanță de circa 3 metri față de partea vătămată, cei trei i-au cerut acesteia să felinarul și să intre în încăperea de unde ieșise. Totodată, cei trei i-au spus părții vătămate că în ipoteza în care nu se va conforma cererii lor vor ucide.
Urmare amenințării primite, părții vătămate s- creat stare de frică, fapt ce determinat- să se conformeze solicitărilor adresate, adică să felinarul și să intre în acea încăpere.
Potrivit declarațiilor părții vătămate una dintre cele trei persoane rămas în fața ușii de acces în încăperea în care se afla ea, iar celelalte două persoane au mers către saivanul unde se aflau cele 6 bovine ale părții civile.
După un interval de aproximativ 15 - 30 minute, nemaiauzind lătratul câinilor, partea vătămată și- dat seama că cei trei plecase și ieșit afară, mers la saivanul unde închisese bovinele constatând că lipseau două dintre acestea.
Mai exact, partea vătămată constatat lipsa doi viței care aveau pieile de culoare neagră, unul dintre ei cântărea aproximativ 300 kg, avea coarne în lungime de circa 20 cm, iar cel de-al doilea cântărea circa 200 kg și avea în zona abdomenului câteva de culoare albă.
După ce constatat lipsa celor două bovine, partea vătămată s- deplasat în satul, comuna, la locuința părții civile și i- relatat acestuia cele întâmplate.
În aceeași zi - 04.11.2005 - partea civilă sesizat organele de poliție cu privire la sustragerea celor doi viței care îi aparțineau.
În ziua de 07.11.2005, în jurul orelor 14,30, în timp ce se deplasa la volanul autoturismului marca 1300, cu nr. de înmatriculare - pe raza satului, comuna, județul B, inculpatul fost oprit, pentru control, de un lucrător de poliție (în acest sens sunt procesele verbale de depistare aflate la fila 22-23 dosar urmărire penală).
Cu acea ocazie s- constatat că inculpatul transporta în portbagajul autovehiculului cantitate mare de carne de cu privire la care susținut că provine de la o b ovină proprietatea sa pe care fost nevoit să sacrifice.
Întrucât nu avea acte cu care să facă dovada că avut/avea în proprietate bovine și nici certificat sanitar veterinar, neputând astfel justifica proveniența animalului sacrificat, lucrătorul de poliție luat măsura conducerii inculpatului la sediul B pentru se efectua verificări în vederea stabilirii provenienței animalului sacrificat.
În aceeași zi - 07.11.2005 - lucrători de poliție din cadrul Postului de Poliție, județul s-au deplasat la locuința inculpatului, unde soția acestuia, numita -, de bună voie predat piele de tineret bovin de culoare neagră în greutate de circa 30 kg.
Cu privire la acea piele, numita - declarat că aparținut unui vițel cărei proveniență nu o cunoaște și care fost sacrificat de soțul său într-un loc necunoscut ei ( în acest sens - procesul verbal aflat la fila 31 dosar urmărire penală).
de bovină ridicată de la locuința inculpatului fost prezentată, la data de 07.11.2005, părții civile care, după ce examinat- cu atenție, declarat că provine de la vițelul de circa 300 kg ce i- fost sustras în noaptea de 03/04.11.2005 (procesul verbal aflat la fila 32 dosar urmărire penală).
La data de 08.11.2005, pe baza declarației martorului (persoană care în ziua de 07.11.2005, împreună cu numitul l- ajutat pe inculpatul la sacrificarea unui vițel), organele de cercetare penală au identificat locul unde fost sacrificată bovina, respectiv într- lezieră de salcâmi din tarlaua "" din extravilanul satului, județul În urma verificărilor făcute s- stabilit ca distanța dintre locuința inculpatului și locul unde acesta sacrificat bovina este de 1698 metri.
La locul sacrificării bovinei au fost găsite părți ale stomacului cu resturi vegetale fermentate, bucăți de intestine, o copită cu tot cu osul de la gleznă al membrului din față și un cu lungimea de 20 cm având o bucată de piele de culoare neagră, (procesul verbal aflat la fila 33 dosar urmărire penală).
Atât copita cu osul de la gleznă cât și cornul de bovină găsite și ridicate de la locul sacrificării au fost prezentate părții civile și părții vătămate care au arătat că, după culoarea părului, dimensiunea și forma cornului, le recunosc că provin de la unul dintre vițeii sustrași, respectiv de la cel care avea greutate mai mare.(procesul verbal și planșa fotografică aflate la filele 34-36 dosar urmărire penală).
Carnea de găsită în portbagajul autoturismului condus de inculpat și pielea de bovină ridicată de la locuința acestuia au fost cântărite de către organele de cercetare penală, constatându-se cantitate totală de 190 kg, din care 12 kg cântărea capul bovinei, iar 30 kg pielea.
Întreaga cantitate de carne - 190 kg - a fost lăsată în custodia abatorului Hîrlău.
La data de 10.11.2005, organele de poliție au cercetat, din nou, locul unde, cu trei zile înainte, inculpatul sacrificase un vițel, găsind și ridicând de această dată o bucată de funie confecționată din material sintetic multicolor (negru, alb) în lungime de 0,60, cu diametrul de 0,8 cm. ambele capete fiind tăiate neuniform, prezentând la unul dintre ele un nod.
Acea bucată de funie fost prezentată numiților și care au recunoscut- și au indicat- ca fiind cea cu care era legat vițelul în greutate de circa 300 kg la momentul sustragerii (procesul-verbal și planșele fotografice aflate la filele 38 - 43 dosar urmărire penală).
În urma cercetărilor efectuate s- stabilit că autoturismul 1300, cu nr. de înmatriculare - condus de inculpatul la data de 07.11.2005 aparținea martorului care î- împrumutase inculpatului în seara zilei de 06.11.2005.
S- mai stabilit că inculpatul fost ajutat la sacrificarea vițelului de către numiții și, persoane care au fost audiate, în prezenta cauză, în calitate de martori.
Din declarațiile celor doi martori rezultă că în dimineața zilei de 07.11.2005, la solicitarea inculpatului, l-au însoțit pe acesta pe un câmp aflat la circa 1,5 km de locuința sa, unde au sacrificat un vițel cu pielea de culoare neagră, care cântărea circa 300 kg.
Au arătat martorii și că întreaga cantitate de carne rezultată în urma sacrificării fost urcată în portbagajul autoturismului condus de inculpat, în timp ce pielea bovinei fost dusă de martorul la locuința lui și predată soției acestuia.
Martorul relatat că l- însoțit pe inculpat la sediul două abatoare de pe raza județului unde acesta din urmă încercat să vândă carnea de, lucru pe care nu reușit însă să- facă întrucât nu avea acte de proveniență pentru bovina sacrificată. A mai relatat martorul că pe raza satului, comuna, județul B, autoturismul în care era transportată carnea de fost oprit în trafic de un lucrător de poliție, fiind demarate apoi cercetări.
Făcând o examinare atentă și o apreciere judicioasă tuturor mijloacelor de probă existente la dosar, instanța reținut ca fiind dovedită pe deplin împrejurarea că inculpatul este unul dintre cei trei autori care în noaptea de 03/04.11.2005, s- deplasat la stâna părții civile situată pe raza comunei, județul I, unde, prin amenințarea cu moartea părții vătămate, sustras doi viței în greutate de aproximativ 300 kg și respectiv 200 kg pe care i- dus într- din extravilanul comunei/sat, județul unde i- ținut priponiți până în dimineața zilei de 07.11.2005 când sacrificat pe unul dintre ei.
Astfel, coroborând declarațiile părții civile și ale părții vătămate, cu procesele-verbale întocmite cu ocazia recunoașterii de către aceste două părți resturilor și bucății de funie găsite la locul sacrificării vițelului, pielii de bovină ridicată de la locuința inculpatului și cu declarațiile martorilor și (persoane care au relatat date de identificarea bovinei sacrificate de inculpat), rezultă că vițelul sacrificat de la data de 07.11.2005 este unul dintre cei doi viței sustrași părții civile, respectiv vițelul cu pielea de culoare neagră mai mare ca vârstă și greutate - cel de 1 an și 3 luni în greutate de circa 300 kg -.
La stabilirea acestei împrejurări de fapt deosebit de importante sunt și susținerile martorului care, vecin cu inculpatul, relatat că nu văzut la locuința acestuia, anterior sacrificării, vițelul pe care l- tăiat, precum și cele ale soției inculpatului care, la momentul predării pielii de bovină, declarat că nu cunoaște proveniența vițelului sacrificat (în acest sens este procesul verbal aflat la fila 35 dosar urmărire penală).
Mai mult, martorul declarat că la un moment dat, în timp ce se afla la locul sacrificării bovinei "mi-am dat seama că acel vițel poate era furat".(declarația aflată la filele 65-66 dosar urmărire penală).
Împrejurarea că cei doi viței sustrași în noaptea de 03/04.11.2005 de la partea civilă s-au aflat până în ziua de 07.11.2005 în stăpânirea de fapt inculpatului rezultă și din declarațiile martorilor, și.
Astfel, martorul consătean cu inculpatul, declarat că în ziua de 06.11.2005, în jurul orelor 14-14,30, văzut la distanță de 1,5 km de satul, la marginea unei liziere de salcâmi doi viței priponiți, dintre care unul era mai mare și avea culoare neagră și coarne de circa 20 cm. iar celălalt - mai mic ca și greutate - era de culoare neagră, cu niște albe pe abdomen, având coarne de circa 15 cm.
Același martor susținut că doua zi - 07.11.2005 - trecând prin același loc, constatat că acolo se mai afla doar unul dintre cei doi viței, respectiv cel mai mic și că pe sol se găseau mai multe resturi rezultate din sacrificarea unui alt vițel.
Martorul susținut că cei doi viței, pe care i- văzut pe câmpul din afara satului "erau străini întrucât eu nu-i mai văzusem niciodată și la data respectivă era ceață deasă astfel încât este greu de crezut că cineva să fi parcurs o distanță atât de mare pentru priponi taurii în locul respectiv".
Martorii, și au relatat că la data de 07.11.2005, au văzut în tarlaua "" din extravilanul satului, un vițel sacrificat, respectiv rămășițe ale sacrificării (martorul ), iar în apropierea locului sacrificării un alt vițel de culoare neagră cu albe pe.
Practic, declarațiile martorilor care i-au văzut pe cei doi viței în liziera de salcâmi din extravilanul comunei/sat, județul B - martorii, și - se coroborează pe deplin cu declarațiile părții vătămate și ale părții civile în ceea ce privesc datele referitoare la greutatea, culoarea pielii, lungimea coarnelor bovinelor sustrase.
Într- altă ordine de idei nu lipsită de importanță este și împrejurarea că inculpatul ales să sacrifice acel vițel în câmp, la distanță relativ mare - de circa 1,5 km - față de locuința sa.
Or, această împrejurare nu poate fi explicată decât prin aceea că inculpatul încercat să ascundă faptul sacrificării respectivului vițel.
În condițiile în care animalul sacrificat ar fi avut proveniență licită, inculpatul nu ar mai fi ales să- sacrifice departe de sat, ci acest lucru l-ar fi făcut în condiții de normalitate(în interiorul satului, la un abator).
Față de toate considerentele redate mai sus, instanța a reținut că probele administrate în cauză dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei de tâlhărie în dauna părții civile.
Cât privește poziția procesuală adoptată de inculpatul, în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, acesta fost de acord să dea declarații, negând de fiecare dată învinuirea adusă.
În apărare, inculpatul susținut că în noaptea de 03/04.11.2005, în mod permanent, s- aflat în locuința martorului în compania acestuia.
inculpatului nu fost confirmat de martorul care susținut că venit la locuința sa în după amiaza zilei de 04.11.2005 și nu cu zi înainte, adică la data de 03.11.2005.
Caracterul nesincer al susținerilor inculpatului în sensul că în noaptea de 03/04.11.2005 s-ar fi aflat în locuința martorului rezultă și din faptul că soția sa afirmat că în respectiva noapte inculpatul ar fi stat în locuința comună, afirmație care, bineînțeles, că este nesinceră, ea necoroborându-se cu nicio altă probă dintre cele administrate în cauză.
În ceea ce privește proveniența vițelului sacrificat la data de 07.11.2005, inculpatul susținut că l- cumpărat în ziua de 27.10.2005, dintr-un târg organizat în comuna, județul I și, întrucât s- îmbolnăvit a hotărât să- sacrifice.
Pentru dovedi această împrejurare, inculpatul prezentat organelor de urmărire penală biletul de adeverire proprietății animalelor nr. 46/14.11.2005 (aflat la fila 82 dosar urmărire penală) eliberat de Primăria Comunei, județul pe numele " ". Prin respectivul înscris, inculpatul încercat să acrediteze ideea că animalul sacrificat l-ar fi cumpărat de la numitul, persoană care locuiește în satul, comuna, județul
Pentru lămurirea acestei împrejurări, organele judiciare au procedat la audierea în calitate de martori numiților, și -(agent agricol la Primăria, calitate în care eliberat biletul nr. 46/14.11.2005).
Coroborând declarațiile celor trei martori sus arătați, instanța a reținut că în dimineața zilei de 14.11.2005, inculpatul mers la locuința martorului căruia i- cerut "ajutorul", în sensul de a obține un act care să dovedească că deține în proprietate un vițel, act pe care să î- înmâneze lui (inculpatului). În aceeași zi martorul, însoțit de, s-au prezentat la Primăria unde solicitat și primit biletul de adeverire proprietății animalelor nr. 46/14.11.2006, bilet pe care l- dat inculpatului.
Martorul negat faptul că, în cursul anului 2005, i-ar fi vândut inculpatului vreun vițel. Însă, martorul susținut că la data de 14.11.2005, inculpatul i- cerut "să declar în fața organelor de poliție că i-am vândut un vițel de culoare neagră, cu coarnele mici, cu suma de 9.000.000 lei, imediat după ziua de Sf. ".
În cursul cercetării judecătorești, inculpatul, în dovedirea aceleiași împrejurări - achiziționarea unui vițel în târgul din comuna, județul I - solicitat proba cu martorul (persoană pe care cunoscut- în Penitenciarul Iași în timpul arestului preventiv).
Martorul confirmat susținerile inculpatului în sensul că acesta din urmă ar fi cumpărat la data de 27.10.2005 un vițel dintr-un târg de animale.
Instanța înlăturat declarația martorului întrucât aceasta este infirmată de întregul material probator existent la dosar.
De observat este și faptul că în declarațiile date în cursul urmăririi penale, inculpatul arătat că "nu pot preciza vreo persoană care să fi asistat la această vânzare(referindu-se la vânzarea-cumpărarea vițelului)".
Este greu d crezut că, în condițiile în care în prima fază procesului penal inculpatul arăta că nu poate furniza relații despre vreo persoană care să fi asistat la pretinsa vânzare-cumpărare, ulterior, pe timpul detenției preventive, să fi recunoscut și identificat astfel de persoană.
Față de cele sus expuse, instanța a constatat că declarațiile inculpatului nu se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, fiind infirmate inclusiv de probele administrate în apărare (cu excepția declarația martorului ), situație în care, așa cum prevăd dispozițiile art. 69 Cod procedură penală, nu pot fi luate în considerare.
În concluzie, instanța a reținut că materialul probator administrat în cauză dovedește, cu certitudine, vinovăția inculpatului, iar probele administrate în apărare nu au dovedit lipsa de temeinicie probelor de vinovăție, prezumția de nevinovăție fiind răsturnată.
Situația de fapt reținută de instanță a fost dovedită cu următoarele mijloace de probe: plângerea și declarația părții civile, declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică întocmită cu aceeași ocazie, procesul-verbal de depistare inculpatului în trafic, procesele-verbale de cercetare locului sacrificării bovinei, procesul verbal de ridicare de la locuința inculpatului pieii de bovină, procesele verbale întocmite cu ocazia prezentării pentru recunoașterea rămășiților de la bovină sustrasă și bucății de funie găsite la locul sacrificării, proces-verbal de confruntare, copia biletului nr. 46/14.11.2005 eliberat de Primăria Comunei, județul I, procesul-verbal de recunoaștere pieii ridicate de la locuința inculpatului, declarațiile martorilor, și, procesul verbal de cântărire cărnii găsite în autoturismul condus de inculpat, procesul verbal de lăsarea în custodia cărnii de ridicată.
În drept:
- Fapta inculpatului care în noaptea de 03/04.11.2005, împreună cu alte două persoane(neidentificate până în prezent), prin întrebuințarea de amenințări cu moartea la adresa părții vătămate, sustras de la stâna părții civile doi viței care cântăreau circa 300 kg și respectiv 200 kg. cauzând astfel un prejudiciu în valoare de 1500 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "tâlhărie" prev. și ped. de art. 211 alin.1, 2 lit. b și alin.2 ind. 1 lit. Cod penal;
Se impune arăta că, în cadrul dezbaterilor asupra fondului cauzei, inculpatul, prin apărătorul ales, solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu din infracțiunea de "tâlhărie" prev. și ped. de art. 211 alin.1, 2 lit. și alin. 2 ind. 1 lit. Cod penal în infracțiunea de "furt calificat" prev. și ped. de art. 208 alin. 1 - 209 alin.1 lit. a și g Cod penal.
Cererea de schimbare încadrării juridice nu fost motivată.
Instanța respins ca neîntemeiată cererea de schimbare încadrării juridice formulată de inculpat întrucât probatoriul administrat în cauză dovedește că sustragerea celor două bovine s- realizat prin amenințarea cu moartea părții vătămate.
Pentru infracțiunea comisă s- dispus condamnarea inculpatului.
La individualizarea pedepsei și modului ei de executare s-a ținut seama conform dispozițiilor art. 72 Cod penal, de limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, de gradul de pericol social concret ridicat al infracțiunii comise, de împrejurările concrete în care aceasta fost săvârșită - pe timp de noapte, într-un loc izolat, situat la distanță mare față de localitatea de domiciliu inculpatului, împrejurare ce dovedește atât premeditare faptei cât și intenția autorilor de nu fi descoperiți - de valoarea relativ mare pagubei produse, de faptul că aceasta nu fost acoperită, cât și de circumstanțele personale ale inculpatului care se află la prima încălcare legii penale, dar care avut o poziție procesuală nesinceră, încercând chiar să producă "probe mincinoase".
Față de acestea, instanța aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea al cărei cuantum a fost dozat peste minimul special prevăzut de lege, în așa fel încât pedeapsa concret stabilită să fie proporțională cu gravitatea ridicată faptei și cu periculozitatea socială sporită inculpatului.
S- făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 lit. a- Cod penal referitoare la pedeapsa accesorie.
În conformitate cu dispozițiile art. 88 din Codul penal s- dedus din durata pedepsei aplicată prin prezenta hotărâre, perioada reținerii și arestării preventive, respectiv perioada începând de la data de 22.12.2005 până la data de 30.05.2006.
Procedând la soluționarea laturii civile cauzei, instanța reținut că persoana vătămată s- constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1500 lei reprezentând contravaloarea celor doi viței care cântăreau aproximativ 300 kg și respectiv 200 kg sustrași în noaptea de 03/04.11.2005.
Cuantumul pretențiilor civile solicitate de sunt confirmate de adresa nr. 402/08.11.2005 eliberată de "" (aflată la fila 29 dosar urmărire penală).
În condițiile în care, în latura penală cauzei s- reținut în sarcina inculpatului săvârșirea acțiunii de sustragere celor doi viței din patrimoniul părții civile, instanța a constatat îndeplinite condițiile pentru admisibilitatea acțiunii civile promovate în cadrul procesului penal.
Pe cale de consecință, în baza dispozițiilor art. 14 și art. 346 Cod procedură penală cu referire la art. 998 Cod civil s- dispus admiterea acțiunii civile formulată de partea civilă.
Se impune arăta că întreaga cantitate de carne de găsită și ridicată la data de 07.11.2005 de la inculpatul fost lăsată în custodia abatorului aparținând "" (în acest sens este procesul verbal aflat la fila 27 dosar urmărire penală).
Așa cum rezultă din procesul verbal din 14.06.2006 întocmit de organele de cercetare penală cantitatea de 190 kg carne carcasă lăsată în custodia "" fost distrusă ulterior motivat de faptul că se afla într-un grad ridicat de perisabilitate și exista pericolul infestării celorlalte cantități de carne depozitate în hala frigorifică abatorului.
Față de această situație, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 14 alin.3 lit. Cod procedură penală referitoare la acoperirea pagubei prin echivalent bănesc.
Pe cale de consecință, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile suma de 1500 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În conformitate cu dispozițiile art. 357 alin.2 lit. și art. 109 alin.4 Cod procedură penală s- dispus restituirea către inculpatul bunurilor ridicate cu ocazia percheziției domiciliare și care nu au legătură cu cauza penală de față.
Împotriva sentinței a declarat apel în termen inculpatul, invocând nelegalitatea hotărârii.
Motivându-și apelul, inculpatul a susținut că probele administrate sunt contradictorii și au fost apreciate în mod greșit și unilateral.
Trimiterea sa în judecată s-a datorat faptului că în portbagajul autoturismului pe care îl conducea a fost găsită o cantitate mare de carne de vițel și astfel s-a tras concluzia că ar fi vin ovat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie reținută în sarcina sa.
Nu s-au preocupat organele de cercetare penală să preleveze probe din locuința sa, nu a verificat dacă a avut acei viței și nici dacă a posedat acte de proprietate pentru aceștia.
Inculpatul a mai precizat că în ziua de 4.10.2005 s-a deplasat la locuința martorului, unde a rămas până în seara zilei de 06.10.2005.
A doua zi, pe 07.10.2005 inculpatul s-a deplasat cu martorul la care a fost găzduit la locuința sa proprietate personală, unde au sacrificat un singur vițel.
În declarația sa, martorul a relatat că în ziua de 06.10.2005 ar fi văzut cei doi viței priponiți, în zona unde s-a realizat sacrificarea; se pune problema ce s-a întâmplat cu unul din viței.
În realitate, inculpatul a precizat că a avut un singur vițel, cumpărat din târgul de vite de la și pe acela l-a sacrificat. Nu s-a dovedit că vițelul sacrificat de inculpat ar fi cel sustras de la partea vătămată.
S-a solicitat reaprecierea materialului probator administrat, desființarea sentinței pronunțate și pe fond achitarea inculpatului, întrucât nu este el autorul faptei.
În motivele de apel depuse la termenul din 13.XI.2007, inculpatul a solicitat, prin apărătorul ales, ca în subsidiar, schimbarea încadrării juridice a situației de fapt, din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de furt calificat și aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării, motivat de împrejurarea că nu este cunoscut cu antecedente penale, are trei copii minori în întreținere, iar valoarea prejudiciului cauzat este relativ redusă.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, dar sub toate aspectele de fapt și de drept și în limitele prevăzute de art. 371 alin. 2 Cod procedură penală constată că hotărârea pronunțată este legală și temeinică.
Menționăm că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 07.10.2008 iar din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru data de 14.10.2008.
Întrucât completul pentru judecarea apelului este format din doi judecători, iar aceștia au avut păreri diferite cu privire la soluția ce s-ar putea pronunța în cauză, judecarea pricinei s-a reluat în complet de divergență, fiind puse din nou concluzii pe fond, în ședința publică din data de 18.XI.2008. Fiind necesară o perioadă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru data de 25 2008 când, cu majoritate de voturi, instanța a dispus respingerea apelului promovat de inculpat.
În pronunțarea acestei decizii, Curtea a avut în vedere că prima instanță, apreciind materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și reconfirmat în faza cercetării judecătorești, a făcut o justă încadrare în drept a faptei comise de inculpat și a reținut corect vinovăția acestuia.
Din actele aflate în dosarul de urmărire penală rezultă că în ziua de 07.11.2005, în jurul orelor 14,30, inculpatul a fost depistat în timp ce conducea au8toturismul marca 1300, cu numărul de înmatriculare BT.81-, pe raza satului, comuna, județul B, având în portbagaj o cantitate mare de carne de.
Fiind întrebat cu privire la proveniența acesteia a declarat că a rezultat din sacrificarea unei bovine, efectuată în condiții de necesitate.
Întrucât nu avea acte de proveniență cu privire la bovina sacrificată și nici certificat sanitar -veterinar a fost condus la sediul B pentru a se efectua verificări în vederea stabilirii provenienței animalului sacrificat.
La data de 04.11.2005 partea civilă a sesizat organele de poliție cu privire la sustragerea a doi viței, în noaptea de .11.2005 de la stâna pe care o avea amplasată în extravilanul satului, comuna, județul I, la punctul numit "Coasta ".
În plângere, partea civilă a arătat că paza la stâna respectivă era asigurată de partea vătămată, că acesta în noaptea respectivă a auzit câinii lătrând în jurul orelor 1,30 și când a ieșit înafara încăperii în care dormea, având asupra sa un felinar aprins, a văzut trei bărbați care aruncau cu pietre în câini. Aceștia i-au pus o lanternă către față și i-au cerut să felinarul și să intre în încăpere, amenințându-l cu moartea.
Partea vătămată, fiind singură, s-a conformat solicitărilor agresorilor și s-a retras în interiorul încăperii. De aici a observat că una din cele trei persoane a rămas în fața ușii de acces de la încăperea în care se afla el iar celelalte două au mers în saivanul în care se aflau bovinele părții civile.
După ce nu a mai auzit lătratul câinilor, partea vătămată și-a dat seama că făptuitorii au plecat, a ieșit din încăperea în care se refugiase și a mers la saivanul în care erau adăpostite bovinele, constatând că lipseau doi viței: unul de culoare neagră, în greutate de aproximativ 300 kg, cu coarne în lungime de aproximativ 20 cm, iar cel de-al doilea, în greutate de aproximativ 200 kg și cu de culoare albă în zona abdomenului.
Imediat s-a deplasat la domiciliul părții civile și i-a adus la cunoștință cele întâmplate, după care a sesizat organele de poliție.
Urmare a depistării în trafic a inculpatului cu portbagajul de la autoturism plin cu carne de și fără acte de proveniență, o echipă operativă s-a deplasat la domiciliul acestuia.
Soția inculpatului - martora - - a predat de bună voie lucrătorilor de poliție o piele de tineret bovin, de culoare neagră, în greutate de aproximativ 30 kg. A precizat că acea piele a aparținut unui vițel care a fost sacrificat de soțul său într-un loc necunoscut și cu privire la care nu-i cunoaște proveniența.
Atât partea civilă, cât și partea vătămată au recunoscut pielea de bovină ce le-a fost prezentată, afirmând că provine de la vițelul sustras în noaptea de 03/04.11.2005 din saivanul de la, respectiv de la vițelul mai mare, care avea în jur de 300 kg.
Au fost depistați și martorii și care, la solicitarea inculpatului l-au ajutat să sacrifice vițelul, care se afla priponit în extravilanul satului, județul B, la marginea unei liziere de salcâmi.
De la locuința inculpatului și până la locul unde a fost sacrificat vițelul era o distanță de peste 1,5 km.
La locul sacrificării bovinei au mai fost găsite părți ale stomacului cu resturi vegetale, bucăți de intestine, o copită cu tot cu osul de la glezna membrului din față și un cu lungimea de 20 cm, având la bază o bucată de piele de culoare neagră.
Și aceste porțiuni din corpul bovinei au fost prezentate părții civile și părții vătămate iar aceștia, după culoarea părului, după forma și dimensiunea cornului le-au recunoscut ca fiind de la vițelul mai mare, sustras în noaptea de .11.2005.
Tot în zona unde a fost sacrificat vițelul a mai fost găsită o bucată de funie, confecționată din material sintetic multicolor (negru, alb) în lungime de 0,60 cm și cu diametrul de 0,8 cm și care a fost recunoscută de și ca fiind o porțiune din funia cu care fusese legat vițelul mai mare.
S-a mai stabilit în cursul cercetărilor că autoturismul 1300, cu nr. de înmatriculare BT. 81., condus de inculpat, la data de 07.11.2005 aparținea martorului care i-l împrumutase în seara zilei de 06.11.2005.
Martorii și audiați atât în cursul urmăririi penale cât și la instanță au declarat în mod constant că în dimineața zilei de 07.11.2005, la solicitarea inculpatului l-au însoțit pe un câmp, la distanță de peste 1,5 km de locuința sa, unde au sacrificat un vițel, cu pielea neagră și care cântărea în jur de 300 kg.
Au mai precizat martorii că întreaga cantitate de carne rezultată în urma sacrificării vițelului a fost așezată în portbagajul autoturismului condus de inculpat, iar pielea bovinei a fost dusă de martorul, la locuința inculpatului și predată soției acestuia.
În declarația dată la data de 10.XI.2005 martorul a mai precizat că în timp ce inculpatul, ajutat de martorul jupeau vițelul, de ei s-a apropiat un cetățean. Atunci inculpatul i-a cerut lui să plece pentru o perioadă de timp și să revină numai după plecarea acelui; totodată, inculpatul s-a urcat în autoturismul parcat în preajma locului unde era sacrificat vițelul și s-a îndepărtat, lăsându-l acolo num ai pe martorul care era din orașul B și era necunoscut de săteni.
Inculpatul s-a întors la locul faptei numai după plecarea acelui. Acest aspect l-a făcut pe martorul să se gândească la provenie4nța animalului și să-și dea seama că s-ar putea să fie furat.
Martorul a mai precizat că l-a însoțit pe inculpat la două abatoare de pe raza orașului B unde acesta a încercat să vândă carnea rezultată din sacrificarea vițelului, însă nu a reușit deoarece nu avea acte de proveniență pentru animalul sacrificat.
Martorul - consătean cu inculpatul, a declarat că în ziua de 06.11.2005, în jurul orelor 14-14,30, a văzut la o distanță de aproximativ 1,5 km de sat, la marginea unei liziere de salcâmi doi viței priponiți. Unul era negru cu coarne de aproximativ 20 cm și avea în jur de 300 kg, iar celălalt mai mic ca greutate, cu niște albe pe abdomen și având coarne de aproximativ 15 cm.
A mai declarat același martor că a doua zi trecând prin zonă a constatat că acolo se mai afla doar vițelul mai mic, iar pe sol erau resturi din sacrificarea unui alt vițel.
De asemenea, martorii, - și au declarat că au văzut în tarlaua "" din extravilanul satului, resturi de la un vițel sacrificat și un alt vițel priponit, care avea culoarea neagră și niște albe pe.
Probele administrate în cauză dovedesc fără putință de tăgadă că inculpatul este unul din autorii sustragerii, prin folosirea de amenințări, a celor doi viței aparținând părții vătămate.
Așa se explică faptul că a încercat să îi sacrifice și să valorifice carnea fără știrea altor persoane. Din acest motiv și-a adus un măcelar din orașul B - pe martorul; pentru transportul cărnii rezultate a folosit un autoturism împrumutat; când s-a apropiat un consătean de locul unde era sacrificat vițelul s-a urcat în mașină și s-a îndepărtat, cerându-i martorului care îl ajuta să facă același lucru; a ales ca loc pentru sacrificarea bovinei marginea unei liziere aflată la distanța de 1,5 km de sat.
Inculpatul a negat în mod constant săvârșirea faptei. A precizat că în noaptea de 03/04.11.2005 s-ar fi aflat la locuința martorului, însă acesta a declarat că inculpatul a venit la el în după amiaza zilei de 04.11.2005. Pe de altă parte, soția inculpatului a declarat că în noaptea de 03/04.11.2005 soțul său a stat acasă toată noaptea, cu ea și cu cei trei copii.
A mai încercat inculpatul să dovedească împrejurarea că animalul sacrificat l-a cumpărat de la martorul, prezentând în acest scop organelor de cercetare penală biletul de adeverire a proprietății animalelor nr. 46/14.11.2005.
Din cercetările efectuate a rezultat că în dimineața zilei de 14.11.2005, inculpatul a mers la locuința martorului pe care l-a rugat să-l ajute, în sensul de a-i face rost de un act din care să rezulte că are în proprietate un vițel.
Cei doi s-au deplasat la primăria de unde martorul a primit adeverința de proprietate pentru animale nr. 46/14.11.2005, pe care i- înmânat-o inculpatului.
Fiind audiat martorul a relatat această împrejurare, susținând totodată că în cursul anului 2005 nu a vândut nici un animal inculpatului. A mai precizat martorul că inculpatul l-a rugat să declare, când va fi audiat, că după ziua de S 2005 i-ar fi vândut acestuia un vițel de culoare neagră, cu coarne mici, contra sumei de 9.000.0000 lei.
Față de această situație de fapt în mod corect prima instanță a reținut vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1,2 lit. "b" și alin. 2 indice 1 litera "a" Cod penal.
Cu privire la ceilalți doi participanți la săvârșirea faptei, rămași neidentificați, s-a dispus disjungerea cauzei, prin rechizitoriu, și trimiterea acesteia la. I, pentru continuarea cercetărilor, în scopul identificării.
Pedeapsa aplicată inculpatului, de 8 ani închisoare, a fost bine dozată, prima instanbță având în vedere modul de săvârșire a faptei: pe timp de noapte, de 3 făptuitori împreună, asupra unei persoane aflată singură, înafara satului, într-un adăpost improvizat unde păzea niște animale, prin amenințarea cu moartea în situația neexecutării comenzilor primite; cuantumul prejudiciului cauzat și care a rămas nerecuperat și poziția procesuală a inculpatului care a negat constant săvârșirea faptei și a încercat prin probe mincinoase să scape de răspundere penală.
Curtea reține că organele de cercetare și de urmărire penală au administrat în cauză probe concludente, pertinente și utile care sunt de natură a dovedi vinovăția inculpatului, iar susținerile sale din motivarea apelului sunt nefondate.
Nici solicitarea inculpatului de a fi schimbată încadrarea juridică, cu privire la situația de fapt, din infracțiunea de tâlhărie în cea de furt calificat nu este nejustificată.
Inculpatul, împreună cu alți doi făptuitori au mers în noaptea de 03/04.11.2005 la saivanele unde partea vătămată păzea animalele părții civile și folosind amenințarea l-au obligat să felinarul și să reintre în încăpere; unul din făptuitori păzea ușa prin exterior iar ceilalți doi au sustras cei doi viței din saivan, faptă care în drept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie și nu pe cele ale infracțiunii de furt calificat.
Fiind verificată legalitatea și temeinicia sentinței, urmează ca în baza art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, să fie respins ca nefondat apelul promovat de inculpatul.
Văzând și dispozițiile articolului 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 899 din 14.12.2006 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr- sentință penală pe care o menține.
Obligă pe apelant să plătească statului suma de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru inculpat și de la comunicare părților lipsă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Cu opinie separată Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
02.12.2008
Tribunalul Iași:
-
OPINIE SEPARATĂ
Apreciez că, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. "a", cu referire la art. 10 lit. "c" Cod procedură penală.
Din coroborarea probatoriului dosarului, administrat până în această fază procesuală, nu rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului.
Practic, acuzarea se fundamentează pe declarațiile părții vătămate, a părții civile, declarațiile martorilor, martori care au văzut la data de 6.XI.2005 la marginea unei liziere, la o distanță de 1,5 km de locuința inculpatului doi viței, ulterior la 7.XI.2005, constatând că cel mai mare dintre ei a fost sacrificat și martorii și care au tăiat animalul respectiv.
Instanța de fond reține că "declarațiile martorilor, și se coroborează pe deplin cu declarațiile părții vătămate și ale părții civile în ce privește datele referitoare la "greutatea, culoarea pielii, lungimea coarnelor bovinei sustrase".
Și faptul că inculpatul a ales să sacrifice acel vițel în câmp la 1,5 km distanță de casa sa este un argument care, în opinia instanței de fond, fundamentează acuzarea.
inculpatului - cu referire la declarațiile martorilor ce a susținut că a venit la locuința sa în după amiaza zilei de 4.XI.2005 și nu la 3.XI.2005, declarația martorului care a negat că i-ar fi vândut inculpatului un vițel, astfel cum acesta a încercat să acrediteze, precum și cererea inculpatului de la instanța de fond de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie în cea de furt, nu pot fi considerate va relevante în a contura vinovăția inculpatului, având în vedere că este dreptul său să probeze lipsa de temeinicie a probelor de vinovăție.
Nu există nici o probă care să dovedească fără dubiu că inculpatul era "unul dintre cei trei bărbați" autorii faptei de tâlhărie arătați în plângerea părții vătămate.
Partea vătămată singura persoană care ar fi putut oferi informații cu privire la autorii tâlhăriei, nu a dat nici un indiciu cu privire la persoana făptuitorilor, nu a reținut nici o particularitate a vreunuia dintre aceștia, nici ca și constituție fizică, îmbrăcăminte, voce, fizionomie, sau orice alt indiciu care să poată conduce la identificarea acestora.
Faptul că după 2 zile - la data de 6.XI.2005 - martorii invocați de acuzare au relatat că au văzut 2 viței - probabil cei sustrași părții vătămate la o distanță de 1,5 km de locuința inculpatului, coroborat cu faptul că unul dintre acești viței a fost sacrificat de inculpatul, care a avut fără dubiu posesia animalului, nu poate forma convingerea că inculpatul este autorul tâlhăriei.
Singura certitudine este că inculpatul a avut posesia animalului sacrificat - vițelul cel mare - dar nu s-a dovedit cu certitudine că acest vițel era unul din cei sustrași părții vătămate, astfel cum aceasta a declarat în plângerea sa.
Și la acest moment (fila 157 dosar apel) la Poliția orașului se efectuează cercetări pentru identificarea autorilor faptei, după ce s-a disjuns cauza privindu-l pe inculpatul, deci nu există nici un indiciu cu privire la identitatea celorlalți participanți.
Opinia mea este că, nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție, de care beneficiază inculpatul și se impune achitarea acestuia pentru temeiul arătat, respectiv art. 10 lit. c Cod procedură penală.
Judecător
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Maria Cenușă, Dan Anton
