Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1400/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
2116/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1400/
Ședința publică din data de 9 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 2: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 3: Magdalena
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-inculpat împotriva Deciziei penale nr.496/A/19.VIII.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv și neasistat juridic, lipsind intimatul-parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că starea de arest preventiv a recurentului-inculpat, menținută prin hotărârea instanței de fond, va înceta pe data de 17 octombrie 2009, după care;
Curtea, având în vedere lipsa nejustificată a apărătorului din oficiu al recurentului-inculpat, în temeiul art.198 alin.2 Cod procedură penală, aplică avocatului, din cadrul Baroului B, sancțiunea amenzii judiciare în cuantum de 3.000 lei și desemnează pentru recurentul-inculpat un alt apărător din oficiu, în persoana avocatului, lăsând dosarul la finalul ședinței pentru a putea fi studiat de către apărător.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația de substituire din data de 8.2009, în substituirea apărătorului titular, lipsind intimatul-parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că starea de arest preventiv a recurentului-inculpat, menținută prin hotărârea instanței de fond, va înceta pe data de 17 octombrie 2009, după care;
Apărătorul din oficiu învederează faptul că avocatul titular nu s-a putut prezenta la acest termen, având copilul bolnav, motiv pentru care asigură substituirea acestuia. Depune la dosar delegația de substituire din data de 8.2009.
Curtea revine asupra măsurilor inițiale și dispune ca apărătorul din oficiu să nu mai fie sancționat, având în vedere delegația de substituire din data de 8.2009, depusă la dosar de către apărătorul substituent.
Apărătorul din oficiu precizează că recursul este întemeiat pe cazurile de casare prevăzute de art.3859pct.18 Cod procedură penală.
Nefiind cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat, în susținerea cazului de casare prevăzut de art.3859pct.18 Cod procedură penală, critică hotărârile penale pentru nelegalitate, arătând că inculpatul nu este autorul infracțiunii de tâlhărie, ci numitul -, deși martorii audiați au declarat că l-au recunoscut pe inculpat, această recunoaștere se datorează unei erori, întrucât acesta nu s-a aflat la locul faptei, și au fost influențați de declarațiile date de partea vătămată și de adevăratul autor al infracțiunii, în cuprinsul cărora s-a susținut că inculpatul este autorul infracțiunii, apreciind că probatoriul administrat nu dovedește vinovăția acestuia, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor penale pronunțate de instanțele de fond și de apel și, pe fond, în temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală rap.la art.10 lit.c Cod procedură penală, achitarea inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, arătând că probele administrate la urmărirea penală și în cursul cercetării judecătorești dovedesc că inculpatul este autorul infracțiunii de tâlhărie, în acest sens fiind declarațiile părții vătămate, declarațiile martorului, care, în prezența martorului asistent, l-a recunoscut pe inculpat de pe albumul foto, declarația martorului -, care a fost depistat imediat după comiterea infracțiunii având asupra sa bunurile aparținând părții vătămate, care a relatat că a luat obiectele din pe care inculpatul o aruncase sub o mașină, el asigurând paza în timp ce inculpatul acționa, motiv pentru care a rămas în zonă, avându-l pe inculpat în raza sa vizuală, declarația martorului, care a arătat că nu cunoaște proveniența bunurilor. Apreciază că declarațiile martorilor propuși de către inculpat sunt nesincere și contradictorii cu privire la ora la care s-ar fi aflat în locuința martorului, iar, pe de altă parte, nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate, așa încât în mod temeinic au fost înlăturate din ansamblul probator al cauzei, care dovedește, fără putință de tăgadă, că inculpatul autorul infracțiunii de tâlhărie.
Recurentul-inculpat, personal, arată că pe martorul - l-a întâlnit în locuința lui, dar nici măcar nu a mers cu el pe stradă, martorul avea relații la secția de poliție și, din această cauză, infracțiunea a fost pusă pe seama sa.
CURTEA
Prin decizia penală nr.496/A din 19.08.2009 a Tribunalului București Secția a II-a Penală a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.369/09.07.2009 a Judecătoriei Sector 3 B,menținând starea de arest a acestuia și deducând prevenția de la 21.09.2009 la zi.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința penala nr.369/9.07.2009 pronunțata de Judecătoria sector 3 B in baza art. 211 al. 1,2 lit. b si c Cp a condamnat pe inculpatul la o pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
A făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a teza a-Il-a si lit. b Cp.
În baza art. 88 Cp a dedus din durata pedepsei aplicata inculpatului durata reținerii si arestării de la data de 21.01.2009 la zi.
In baza art. 350 al. 1 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării inculpatului.
A luat act că partea vătămata domiciliata in B,-, jud. B, ffl in B,-. sector 3. renunțat la pretențiile sale civile formulate împotriva inculpatului.
In baza art. 191 al.l p Cod Penal a obligat pe inculpat la 1200 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu,avocat, avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lingă Judecătoria sector 3 B s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 21 1 al. 1,2 lit. b si c Cp.
In fapt, s-a reținut ca la data de 20.01.2009, în jurul orelor 23l-, partea vătămata însoțită de martora, verișoara sa, se deplasau pe partea a Bulevardului -, din direcția - către A lulia. In momentul in care partea vătămata si martora au ajuns în dreptul imobilului cu nr.57 (situat în apropiere de intersecția Bd. - cu Str. - și Str. - -) o persoană necunoscuta de sex masculin, identificata ulterior ca fiind inculpatul, s-a apropiat de cele doua, venind din partea, și a început sa tragă de poșeta pârtii vătămate. După câteva secunde în care aceasta i-a opus rezistență, si după ce inculpatul a tras-o pe partea vătămata după el in încercarea de a-i sustrage poșeta, cei doi cazând peste o mașina parcata in apropiere, inculpatul a reușit in cele din urma sa-i smulgă pârtii vătămate pe care o purta pe mâna și pe umărul drept. conținea două telefoane marca Nokia modelele 2626 și 1208, acte de identitate și alte bunuri personale, precum și suma de 280 lei, prejudiciul total fiind estimat de partea vătămată la aprox. 1500 lei. Cele doua telefoane mobile au fost găsite si ridicate de organele de politie in aceeași seara de la martorul. fiind predate pârtii vătămate pe baza de dovada( fila 70 dup).
În raport de materialul probator administrat in cauza respectiv: plângerea si declarațiile pârtii vătămate (filele 9-13,79 dup si fila 67 dosar instanța), mențiunile procesului-verbal de cercetare la fata locului si planșe foto aferente (filele 13, 15-19 dup), mențiunile procesului-verbal de depistare a martorilor si ( filele 23-24 dup), mențiunile proceselor-verbale de recunoaștere din planșa foto a inculpatului de către partea vătămata, martora si de către învinuitul (filele 49,71, 72 dup), mențiunile procesului-verbal de prezentare pentru recunoaștere a martorilor si pârtii vătămate si martorei (fila 25 dup),mențiunile procesului- verbal de verificare a inculpatului la adresa de domiciliu si la cea la care locuiește fara forme legale (filele 85,86 dup),mențiunile procesului-verbal de depistare a inculpatului (fila 88 dup), mențiunile procesului-verbal de verificare la locuința martorului ( fila 107 dup), declarațiile martorilor (filele 20-22, 78 dup, 68 dosar instanța), ( filele 26-27, 29 dup,70 dosar instanța), (105-106 dup si fila 69 dosar instanța), (filele 33-35. 37-40, 41-42 dup si fila 71 dosar instanța), Lucretia (fila 50 dup si fila 72 dosar instanța), (fila 80 dup si fila 26 dosar instanța), ( fila 135 dosar instanța) si Constanta fila 160 dosar instanța), planșa foto privind aspectele fixate cu ocazia recunoașterii de bunuri de către si de către partea vătămata (filele 64-65, 68-69 dup), planșa foto privind aspectele fixate cu ocazia conducerii in teren de către ( filele56-61 dup), dovada de ridicare a bunurilor sustrase de la martorul (fila 30 dup), dovada de predare către partea vătămata a acelorași bunuri (fila 70 dup), declarațiile inculpatului (filele 89-90,92-95,100, dup si fila 25 dosar instanța) si raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/04.05.2009 asupra comportamentului simulat al inculpatului, instanța de fond a apreciat ca inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii puse pe seama sa si l-a condamnat conform dispozitivului sentinței penale.
Împotriva acestei soluții a declarat apel inculpatul, apel nemotivat în scris dar susținut oral la termenul de judecata din 19.08.2009 prin apărător din oficiu.
S-a solicitat desființarea sentinței penale apelate si rejudecând în fond să se dispună achitarea sa, arătându-se ca nu se face vinovat de săvârșirea acelei infracțiuni, la data și ora respectivă inculpatul aflându-se la o alta locație decât cea în care s-a săvârșit infracțiunea.
S-a mai arătat că, in mod nejustificat, instanța a înlăturat declarațiile martorilor propuși de inculpați si audiat de către instanța, instanța rezumându-se la a retine de asemenea în mod nejustificat numai declarațiile părții vătămate si ale martorilor, si.
Tribunalul a apreciat ca apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect instanța de fond, în raport de materialul probator administrai in cauza respectiv: plângerea si declarațiile pârtii vătămate (filele 9-13,79 dup si fila 67 dosar instanța), mențiunile procesului-verbal de cercetare la fata locului si planșe foto aferente (filele 13. 15-19 dup), mențiunile procesului-verbal de depistare a martorilor si ( filele 23-24 dup), mențiunile proceselor-verbale de recunoaștere din planșa foto a inculpatului de către partea vătămata, martora si de către învinuitul (filele 49,71. 72 dup), mențiunile procesului-verbal de prezentare pentru recunoaștere a martorilor si panii vătămate si martorei (fila 25 dup),mențiunile procesului-verbal de verificare a inculpatului la adresa de domiciliu si la cea la care locuiește fără forme legale (filele 85,86 dup), mențiunile procesului-verbal de depistare a inculpatului (fila 88 dup), mențiunile procesului-verbal de verificare la locuința martorului (fila 107 dup), declarațiile martorilor (filele 20-22, 78 dup, 68 dosar instanța). (filele 26-27, 29 dup,70 dosar instanța), (105-106 dup si fila 69 dosar instanța). (filele 33-35. 37-40, 41-42 dup si fila 71 dosar instanța). Lucretia (fila 50 dup si fila 72 dosar instanța), (fila 80 dup si fila 26 dosar instanța), (fila 135 dosar instanța) si Constanta (fila 160 dosar instanța),planșa foto privind aspectele fixate cu ocazia recunoașterii de bunuri de către si de către partea vătămata (filele 64-65, 68-69 dup), planșa foto privind aspectele fixate cu ocazia conducerii in teren de către (filele56-61 dup), dovada de ridicare a bunurilor sustrase de la martorul (fila 30 dup), dovada de predare către partea vătămata a acelorași bunuri (fila 70 dup), declarațiile inculpatului (filele 89-90,92-95.100, dup si fila 25 dosar instanța) si raportul de constatare tehnico-științifică nr.- 04.05.2009 asupra comportamentului simulat al inculpatului, a apreciat ca acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunii puse pe seama sa si l-a condamnat conform dispozitiv ului sentinței penale, cuantumul pedepsei si modalitatea de executare fiind judicios individualizata in raport de criteriile prev. de art.72 Cp.
Tribunalul nu a primit susținerile inculpatului in sensul că instanța de fond in mod nejustificat ar fi înlăturat declarațiile martorilor, si Constanta in condițiile in care este evident ca declarațiile acestor martori sunt profund subiective, contradictorii, necoroborându-se nici măcar intre ele si nici cu celelalte probatorii administrate in cauza.
Astfel, din primele declarații ale martorului si martorului luate cu ocazia demarării urmăririi penale, rezultă fără putința de îndoiala ca inculpatul este cel care a săvârșit infracțiunea pusa pe seama sa, la scurt timp in prezenta unor martori asistenți partea vătămata si martora identificând de pe planșe foto tara ezitare pe inculpat.
De asemenea, nu trebuie omis nici faptul ca raportul de tehnico științifica efectuat in cauza a arătat comportamentul simulat manifestat de inculpat la întrebările relevante cauzei in legătura cu infracțiunea de tâlhărie din data de 20.01.2009.
De asemenea, tribunalul a apreciat că cuantumul pedepsei aplicat inculpatului este pe deplin justificat, având in vedere gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite (tâlhărie pe timp de noapte, inculpatul profitând de ora înaintata), atitudinea nesincera manifestata de acesta, inculpatul fiind cunoscut cu antecedente penale, precum si celelalte criterii de individualizare prev. de art. 72 .p., cuantum care oricum este la minimul special prevăzut de lege.
Pentru aceste considerente, apreciind ca instanța de fond a pronunțat o soluție legala si temeinica, tribunalul in baza art.379 pct.1 lit.b C.P.P. a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.369/9.07.2009 pronunțata de Judecătoria sector 3
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând soluția pentru nelegalitate și susține că nu el este autorul infracțiunii de tâlhărie, ci numitul iar probatoriul nu dovedește vinovăția sa.
Recurentul inculpat a solicitat Curții, prin apărătorul său,admiterea recursului, casarea hotărârii penale pronunțată de instanța de fond și cea de apel și, pe fond,achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit. rap. la art.10 lit. c Cod procedură penală.
Examinând decizia recurată,prin prisma motivelor de recurs invocate și susținute Curtea raportându-se la disp.art.385 ind.15 Cod procedură penală apreciază ca nefondat recursul, urmând a-l respinge în conformitate cu art.385 ind.15 pct.1 lit. b Cod procedură penală în virtutea considerentelor ce urmează:
Inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev.și ped.de art.211 alin.1,2 lit.b,c Cod penal, cu aplic. art.71 art.64 lit.a teza II și lit.b Cod penal, prin soluția dispusă de Judecătoria Sector 3 B, pedeapsă menținută în urma exercitării controlului jurisdicțional de către Tribunalul București, consecință a formulării de către inculpat a apelului.
Atât prima instanță de judecată cât și instanța de control judiciar, în temeiul devolutiv al căii ordinare de atac a apelului, a concluzionat că acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunii ce făcuse obiectul judecății, în cauză nerezultând vreun dubiu ce i-ar fi putut profita inculpatului.
Astfel, în raport de materialul probator strâns în cursul urmăririi penale, dar mai ales a probelor administrate în mod oral, nemijlocit, public și contradictoriu, în fața instanței de fond,s-au constatat întrunite cerințele tragerii la răspundere penală a inculpatului, instanța procedând la o corectă examinare și evaluare a probelor, pe principiul liberei aprecieri a acestora.
În acest context, Curtea apreciază că înlăturarea de către instanța de fond la momentul evaluării materialului probator - a declarațiilor martorilor, și C, în împrejurările în care aceste declarații au evidențiat un grad ridicat de subiectivism,au avut elemente contradictorii și, nu în ultimul rând, nu s-au înscris în registrul probator al cauzei prin coroborare cu celelalte mijloace de probă și nici măcar între ele, este justificată.
Din această perspectivă se impune a fi subliniat că aprecierea declarației unui martor se face, de către organul judiciar, în funcție de numeroase elemente, precum împrejurări referitoare la persoana martorului - stare fiziopsihică, stare morală, raporturile sale cu cauza și cu părțile din proces - sursa din care provine mărturia, modul în care a avut loc perceperea faptelor și a împrejurării de fapt.
Prin urmare, concluzia primei instanțe, îmbrățișate și de instanța de apel, conform căreia declarațiile martorilor enumerați anterior se impun a fi înlăturate ca nesincere este fundamentată, atâta vreme cât informațiile oferite prin aceste mijloace de probă contrazic în mod evident situația de fapt rezultată în cauză.
În aprecierea sincerității martorului, organul judiciar are datoria de a verifica dacă poate fi influențat, poziția pe care o are față de proces, legătura de rudenie, prietenie dușmănie cu una din părți, interesul pe care-l poate avea în soluționarea cauzei într-un anumit fel cum ar fi avantaje din condamnarea sau achitarea inculpatului.
În prezenta cauză, declarațiile acestor martori apar izolate, prin conținutul lor,de celelalte probe, ceea ce denotă reaua credință a acestora în a furniza instanței informații care să-i corespundă realității.
În virtutea obligației ce revine organului jurisdicțional de a analiza critic declarațiile martorilor, de a verifica fiecare relatare în parte și apoi de a examina, funcție de personalitatea martorului în ansamblul probelor, de a constata divizibilitatea mărturiilor, concluzia cu privire la excluderea acestor declarații în evaluarea materialului probator, este justificată.
Curtea trebuie să constate pe de altă parte, că inculpatul a beneficiat de un proces echitabil, prevederile art.6 alin.3 lit.d din CEDO fiind respectate, în condițiile în care el a avut posibilitatea de a contesta declarațiile martorilor acuzării și de a-și propune și administra probe în apărare, instanța depunând în acest sens diligențele necesare.
Așadar, garanțiile prevăzute în art.6 alin.1 din Convenție, inclusiv aceea de a da posibilitatea de a se apăra în cauză împotriva mijloacelor de probă susceptibile să fondeze,în mod substanțial, condamnarea acestuia, au creat cadrul procesual adecvat unui proces echitabil (a se vedea CEDO Hotărârea din 1 aprilie 2008, în cauza Spânu împotriva României, în buletinul CEDO, nr.6/2008, pg.40-49).
Recursul inculpatului a invocat cazul de casare reglementat în art.385 ind.9 pct.18 p Cod Penal constând în soluționarea cauzei printr-o gravă eroare de fapt, având drept consecință pronunțarea unei greșite hotărâri de condamnare și a motivat această susținere prin neparticiparea sa, în vreun fel, la infracțiune, învederând că la data și ora la care se pretinde că s-ar fi comis fapta el se afla într-o altă locație.
Eroarea gravă de fapt, pentru a constitui motiv de casare, trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt, întrucât acest motiv de casare se sprijină, în esență, pe contrarietatea evidentă și necontroversată între ceea ce spune dosarul prin scriptele lui și ceea ce spune instanța prin hotărârea ei.
În această ipoteză, legiuitorul a avut în vedere constatarea unor fapte neconforme cu realitatea, deci contrare legii, întrucât o hotărâre întemeiată pe o apreciere a probelor pe evaluări de fapt denaturate și neconforme cu realitatea evidentă,este lipsită de bază legală
În speța de față, Curtea apreciază critica formulată de recurentul inculpat ca neîntemeiată, întrucât ambele instanțe au perceput în mod real conținutul probelor în reținerea situației de fapt și a vinovăției acestuia, fiind concordante considerentele hotărârilor cu soluțiile pronunțate în cauză, astfel încât dispozițiilor art.385 ind.9 (1) pct.18 Cpp privind eroare de fapt nu-și găsesc aplicabilitatea.
În consecință, între percepția instanțelor și conținutul real al probelor există o deplină concordanță, în cauză nefiind ignorat vreun aspect ce ar fi putut ilustra nevinovăția inculpatului în săvârșirea faptei de care a fost acuzat, iar Curtea se află în situația de a constata că domeniul aprecierilor instanțelor ce au instrumentat materialul probator - instanța de fond și cea de apel, al concluziilor la care acestea au ajuns, prin raționament, nu sunt susceptibile de a crea nulitatea denumită "eroare grosieră de fapt".
În virtutea celor expuse, Curtea în temeiul art. 385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-inculpat împotriva Deciziei penale nr.496/A/19.VIII.2009 a Tribunalului București - Secția a ll-a penală, din Dosar nr-.
În temeiul art.385/17, alin.4, Cod procedură penală, raportat la art.383, alin.2, Cod procedură penală, va deduce reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 21.2009 la zi.
În temeiul art. 192, alin.2, Cod procedură penală,va obliga pe recurentul-inculpat la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-inculpat împotriva Deciziei penale nr.496/A/19.VIII.2009 a Tribunalului București - Secția a ll-a penală, din Dosar nr-.
În temeiul art.385/17, alin.4, Cod procedură penală, raportat la art.383, alin.2, Cod procedură penală, deduce reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 21.2009 la zi.
În temeiul art. 192, alin.2, Cod procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 9.2009
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact./29.10.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Red. - Judecătoria Sector 3 B - Secția Penală
Președinte:Daniela Panioglu
Judecători:Daniela Panioglu, Ioana Alina Ilie, Magdalena
