Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1440/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
2349/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr.1440/
Ședința publică din data de 16 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Magdalena Iordache
JUDECĂTOR 2: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 3: Ioana Alina
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-inculpat împotriva Deciziei penale nr. 482/A/25.VIII.2009 a Tribunalului București - Secția I-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr. 031.994/12.2009, lipsind intimații-părți vătămate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că starea de arest preventiv a recurentului-inculpat, menținută prin hotărârea instanței de apel, va înceta pe data de 23.2009, după care;
La solicitarea recurentului-inculpat, Curtea, potrivit art. 323-325 Cod procedură penală, procedează la luarea unui supliment de declarație, consemnată în scris și atașată la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea, din oficiu, pune în discuție cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 171Cod procedură penală cu privire la măsura de siguranță a confiscării sumei de 200 lei, obținută din vânzarea telefonului mobil aparținând intimatei-părți civile și, apreciind cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, arată că pedeapsa stabilită de prima instanță și menținută de instanța de apel este disproporționată în raport cu circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv starea psihică, relevată de raportul de expertiză medico-legală, care recomandă luarea măsurii de siguranță prevăzute de art. 113 Cod penal, și cu atitudinea de recunoaștere din fața instanței de recurs, apreciind că este incident și cazul de casare pus în discuție din oficiu, așa încât solicită admiterea recursului, casarea, în parte, a hotărârilor penale și, pe fond, aplicarea unei pedepse în raport cu starea de sănătate a inculpatului și înlăturarea măsurii de siguranță a confiscării de la inculpat a sumei de 200 lei.
Reprezentantul Ministerului Public arată că pedeapsa închisorii aplicată inculpatului a fost judicios individualizată, avându-se în vedere multitudinea de infracțiuni de tâlhărie, săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, și circumstanțele sale personale, fiind neșcolarizat și fără loc de muncă, așa încât nu se impune reducerea cuantumului acesteia, apreciind că este incident cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 171Cod procedură penală, întrucât instanța de fond, în mod greșit, a dispus confiscarea sumei de 200 lei de la inculpat, existând la dosar dovada predării telefonului mobil către intimatul-parte civilă, care nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal, considerent pentru care pune concluzii de admitere a recursului, casarea, în parte, a hotărârilor penale și, pe fond, înlăturarea aplicării dispozițiilor art. 118 alin. 1 lit. e Cod procedură penală cu privire la suma de 200 lei obținută din vânzarea telefonului mobil aparținând intimatei-părți civile.
Recurentul-inculpat, personal, arată că are doi minori și solicită reducerea cuantumului pedepsei închisorii.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 481/14.07.2009, pronunțată de Judecătoria sectorului 2 B în dosarul nr- s-a dispus, în temeiul art. 334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice dată faptelor reținute în sarcina inculpatului din infracțiunile prev. de art. 211 alin. 2 lit. b și c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a și b Cod penal, de art. 20 Cod penal rap. la art. 211 alin. 2 lit. b și Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a și Cod penal, de art. 211 alin. 2 lit. Cod penal cu aplic art. 37 lit. a și b Cod penal și de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g Cod penal cu aplic art. 37 lit. a și b Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, în infracțiunile prev. de art. 211 alin. 2 lit. b și c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. Cod penal, de art. 20 Cod penal rap. la art. 211 alin. 2 lit. b și c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, de art. 211 alin. 2 lit. Cod penal cu aplic art. 37 lit. Cod penal și de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g Cod penal cu aplic art. 37 lit. a Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
A fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de inculpat, prin apărător, de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracțiunile prev. de art. 211 alin. 2 lit. b și c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a și b Cod penal, de art. 20 Cod penal rap. la art. 211 alin. 2 lit. b și Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a și Cod penal, de art. 211 alin. 2 lit. Cod penal cu aplic art. 37 lit. a și b Cod penal în infracțiunile prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e și g Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a și b Cod penal, de art. 20 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e și g Cod penal cu aplic art. 37 lit. a și b Cod penal și de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e și g Cod penal cu aplic art. 37 lit. a și b Cod penal.
În baza art. 211 alin. 2 lit. b și c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în stare de recidivă postcondamnatorie (fapta din 18.08.2008, pct. 2 din rechizitoriu).
În temeiul art. 61 Cod penal a fost revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 51/15.01.2007 a Judecătoriei C, definitivă prin decizia penală nr. 755/05.12.2007 a Tribunalului București - Secția I -a Penală și s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 351 zile închisoare, cu pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 7 ani închisoare.
În baza art. 20 Cod penal rap. la art. 211 alin. 2 lit. b și c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie în stare de recidivă postcondamnatorie (fapta din 18.08.2008, pct. 1 din rechizitoriu).
În temeiul art. 61 Cod penal a fost revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 51/15.01.2007 a Judecătoriei C, definitivă prin decizia penală nr. 755/05.12.2007 a Tribunalului București - Secția I -a Penală și s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 351 zile închisoare, cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 211 alin. 2 lit. c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul la 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în stare de recidivă postcondamnatorie (fapta din 18.08.2008, pct. 3 din rechizitoriu).
În temeiul art. 61 Cod penal a fost revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 51/15.01.2007 a Judecătoriei C, definitivă prin decizia penală nr. 755/05.12.2007 a Tribunalului București - Secția I -a Penală și s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 351 zile închisoare, cu pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 7 ani închisoare.
În baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în stare de recidivă postcondamnatorie ( fapta din 18.08.2008, pct. 4 din rechizitoriu).
În temeiul art. 61 Cod penal a fost revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 51/15.01.2007 a Judecătoriei C, definitivă prin decizia penală nr. 755/05.12.2007 a Tribunalului București - Secția I -a Penală și s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 351 zile închisoare, cu pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal, au fost contopite cele patru pedepse rezultante aplicate în cauză pentru infracțiunile concurente deduse judecății, dându-se spre executare inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a Teza a II -a și lit. b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive a inculpatului, de la 19.08.2008 la zi.
În baza art. 350 alin. 1 Cpp, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
S-a luat act că părțile vătămate, I, și nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art. 116 alin. 4 Cod penal, s-a dispus față de inculpat măsura de siguranță a interzicerii de a se afla pe raza Municipiului pe o perioadă de 3 ani.
În baza art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal, s-a dispus față de inculpat măsura de siguranță a confiscării speciale a sumei de 200 lei, obținută din vânzarea telefonului mobil aparținând părții vătămate .
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 110 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:
1. La data de 18.08.2008, în jurul orelor 22:00, partea vătămată I se afla în stația de maxi - taxi B -, situată la intersecția dintre Soșeaua și strada - -, sector 2, iar la un moment dat, de aceasta s-a apropiat inculpatul care, după ce a întrebat-o cât este ceasul, i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței, după care a deposedat-o de telefonul său mobil marca NOKIA 2600. După comiterea faptei, inculpatul s-a îndepărtat în fugă, fiind însă prins după aproximativ 30 de minute în incinta stației de către mai mulți lucrători de poliție din cadrul - Secția de Poliție Transporturi B - Postul de Poliție B, ocazie cu care asupra sa fost găsit bunul sustras. Telefonul mobil în cauză fost restituit părții vătămate, pe bază de dovada scrisă, astfel că aceasta nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal întocmit de lucrătorii de poliție din cadrul Poliției din Gara, procesul verbal de percheziție corporală, procesul verbal de recunoaștere din grup a inculpatului de către partea vătămată, dovada de predare a telefonului mobil către partea vătămată, declarațiile inculpatului.
2. În aceeași zi, în jurul orelor 22:30, după comiterea primei fapte, inculpatul, în timp ce se afla pe strada - nr. 26, în dreptul blocului D5, s-a apropiat de partea vătămată și a încercat să-i smulgă telefonul mobil pe care aceasta îl ținea în mână. Fapta inculpatului a fost observată de mai mulți vecini ai părții vătămate, printre care și martorul, vecini care au procedat la urmărirea acestuia până în incinta, loc în care inculpatul a fost prins și reținut de lucrătorii de poliție.
La reținerea acestei situații de fapt, instanța a avut în vedere plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul verbal de prindere și identificare a inculpatului întocmit de lucrătorii Poliției, procesul verbal de percheziție corporală a inculpatului, declarațiile martorului, procesul verbal de recunoaștere din grup a inculpatului de către martorul, declarațiile inculpatului.
3. La data de 18.08.2008, în jurul orelor 13:00, partea vătămată se afla la o masă de pe terasa magazinului aparținând SC SRL, amplasat lângă Gara, județul C, la o masă alăturată aflându-se și inculpatul. La un moment dat, venind din spate, inculpatul s-a apropiat de partea vătămată și, profitând de faptul că nu este observat, a introdus una din mâini în buzunarul de la pantalonii părții vătămate, de unde a sustras un telefon mobil marca NOKIA 2626. Partea vătămată a reacționat prinzându-l de mână pe inculpat, însă acesta s-a smucit violent, dezechilibrând-o, după care fugit imediat. În aceeași zi, telefonul mobil aparținând părții vătămate a fost găsit asupra inculpatului cu ocazia prinderii sale de către lucrătorii de poliție în incinta.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul verbal de recunoaștere a inculpatului de pe planșe foto, dovada de predare a telefonului către partea vătămată, procesul verbal întocmit de lucrătorii de poliție din cadrul Poliției, declarațiile inculpatului.
4. În noaptea de 17/18.08.2008, inculpatul a pătruns în locuința părții vătămată, situată în orașul,-, județ C și, profitând de faptul că aceasta dormea, a sustras de pe o măsuță un telefon mobil NOKIA 1112 și încărcătorul acestuia.
Au fost avute în vedere de instanța de fond la reținerea acestei situații, plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul verbal de percheziție corporală a inculpatului, procesul verbal întocmit de lucrătorii din cadrul Poliției, dovada de predare a telefonului mobil către partea vătămată, declarațiile inculpatului.
Sub aspectul încadrării juridice a faptelor, instanța a constatat că, în mod greșit, în rechizitoriu s-a reținut incidența art. 37 lit. b Cod penal, având în vedere că din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta a suferit anterior mai multe condamnări, insă nici una dintre pedepsele cu închisoarea ce i-au fost aplicate nu au fost executate integral până la data comiterii faptelor din prezenta cauză.
Totodată, instanța a reținut că pentru fiecare din cele patru infracțiuni comise de inculpat sunt întrunite condițiile recidivei postcondamnatorii, în raport de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penala nr. 51/15.10.2007 a Judecătoriei C, pedeapsă din executarea căreia inculpatul a fost liberat condiționat la data de 9.07.2008, rămânând un rest neexecutat de 351 zile închisoare.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, reținând în acest sens gradul extrem de ridicat de pericol social concret al faptelor comise, modalitatea de săvârșire a acestora, conduita inculpatului înainte de comiterea faptelor, caracterizată prin condamnări pentru săvârșirea unor infracțiuni de același gen, precum și atitudinea nesinceră a inculpatului manifestată pe parcursul procesului penal.
Apreciind că prezența inculpatului pe raza Municipiului B constituie un real și grav pericol pentru locuitorii capitalei, instanța a luat față de acesta măsura de siguranță prevăzută de art. 116 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o pe motive de netemeinicie și solicitând aplicarea unor pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile comise, prin reținerea prevederilor art. 74, art. 76 Cod penal.
Prin decizia penala nr. 482/A/25.08.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I -a Penală în dosarul nr-, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, în baza art. 383 alin. 11Cod procedură penală rap. la art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a acestuia, iar, în baza art. 383 alin. 2 Cod procedură penală rap. la art. 88 Cod penal, s- dedus din pedeapsa aplicată apelantului - inculpat reținerea și arestarea preventivă de la 19.08.2008 la zi. În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, apelantul inculpat a fost obligat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a constatat că prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal.
S-a arătat că, prin stabilirea unor pedepse orientate ușor peste minim, prima instanță a avut în vedere atât pericolul social concret al faptelor, pus în evidență de împrejurările și modalitatea în care a acționat inculpatul, cât și datele care circumstanțiază persoana acestuia (atitudinea nesinceră avută pe parcursul procesului penal, existența antecedentelor penale, lipsa unei ocupații).
S-a mai reținut că pedeapsa și modalitatea de executare trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea, în viitor, a săvârșirii unor fapte penale similare. Or, câtă vreme inculpatul nu a realizat o reevaluare a propriei situații, prin adoptarea unei poziții sincere, ci, dimpotrivă, a încercat și în fața instanței de control judiciar să denatureze adevărul, în pofida probelor certe de vinovăție administrate în cauză, s-a apreciat că nu există nici un motiv pentru reducerea cuantumului pedepsei.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticându-le pe motive de netemeinicie, sub aspectul individualizării pedepselor ce i-au fost aplicate.
S-a arătat în motivarea orală a recursului că pedepsele stabilite de instanța de fond și menținute de Tribunal sunt prea mari în raport cu circumstanțele sale personale, solicitându-se de către recurent reindividualizarea pedepselor și aplicarea unor sancțiuni penale mai ușoare, având în vedere atitudinea sinceră pe care a manifestat-o în fața instanței de recurs, precum și starea sa psihică, relevată de raportul de expertiză medico - legală psihiatrică întocmit în cauză.
În drept, a fost invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală.
La termenul de judecată din 16.10.2009, când au avut loc dezbaterile asupra recursului, Curtea, din oficiu, a pus în discuția părților incidența cazului de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 171Cod procedură penală, în ceea ce privește greșita aplicare față de inculpat, în temeiul art. 118 alin. 1 lit. e) Cod penal, a măsurii de siguranță a confiscării speciale a sumei de 200 lei.
Verificând cauza sub aspectul motivului de recurs invocat de inculpat, în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală, Curtea apreciază criticile formulate de acesta ca fiind neîntemeiate, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, Curtea constată că, în cauză, s-a făcut o analiză judicioasă a probelor și o interpretare corespunzătoare a acestora, reținându-se în mod corect atât situația de fapt, cât și vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptelor penale săvârșite de acesta.
Și sub aspectul proporționalizării pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, Curtea apreciază că s-a făcut o corectă individualizare, ținându-se seama de toate criteriile generale prevăzute de art. 72 alin. 1 Cod penal. Astfel, față de circumstanțele reale ale comiterii faptelor (în loc public, pe timp de noapte), amploarea activității infracționale desfășurate de inculpat într-un interval de timp foarte scurt (o singură zi) și circumstanțele personale ale acestuia, au fost aplicate pedepse corect individualizate, orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite.
Sub aspectul datelor ce caracterizează persoana inculpatului, este de menționat atitudinea nesinceră manifestată de acesta pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești desfășurate în fața instanțelor de fond și de apel, inculpatul încercând să denatureze adevărul și să inducă în eroare organele judiciare.
Totodată, trebuie avută în vedere și împrejurarea că inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală, infracțiunile pentru care a fost condamnat în prezenta cauză fiind comise în stare de recidivă mare postcondamnatorie în raport cu sentința penală nr. 588/30.05.2008 a Judecătoriei Tulcea, definitivă prin neapelare, prin care au fost contopite pedepsele aplicate acestuia prin sentințele penale nr. 51/2007 a Judecătoriei C și nr. 507/2006 a Judecătoriei Lehliu Gară. Așadar, se constată că primul termen al recidivei îl constituie condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr. 588/30.05.2008 a Judecătoriei Tulcea și nu condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr. 51/2007 a Judecătoriei C, care și-a pierdut individualitatea, respectiva pedeapsă fiind contopită cu pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 507/2006 a Judecătoriei Lehliu Gară și fiind emis un nou mandat de executare a pedepsei rezultante stabilită.
De asemenea, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar atașată la dosar, inculpatul a mai suferit și alte condamnări la pedeapsa cu închisoarea pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat, aspect ce denotă perseverența sa infracțională și specializarea în săvârșirea de fapte penale îndreptate împotriva patrimoniului.
Toate aceste împrejurări reliefează un grad ridicat de pericol social al faptelor și de periculozitate a inculpatului, astfel încât Curtea apreciază că aplicarea unor pedepse mai ușoare ar fi insuficientă pentru a asigura reeducarea acestuia și realizarea scopului preventiv - educativ prevăzut de art. 52 Cod penal.
Având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază criticile formulate de recurent împotriva hotărârilor pronunțate de instanța de fond și de apel ca fiind neîntemeiate, nefiind incident cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală.
Curtea constată, însă, incident cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 171Cod procedură penală, apreciind că, în cauză, s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal în ceea ce privește luarea față de inculpat a măsurii de siguranță a confiscării speciale a sumei de 200 lei.
Astfel, la data de 20.08.2008, telefonul mobil marca NOKIA 2626, sustras de inculpat din posesia părții vătămate, a fost restituit acesteia de organele de cercetare penală, pe baza de dovadă, așa cum rezultă din procesul verbal de predare - primire atașat la fila 76 din dosarul de urmărire penală. Ca urmare, având în vedere că bunul dobândit prin săvârșirea infracțiunii a fost restituit părții vătămate, a dispărut și starea de pericol ce rezulta din deținerea lui de către inculpat, motiv pentru care nu mai erau aplicabile în speță dispozițiile art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal privind luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale.
Având în vedere toate aceste considerente anterior expuse, Curtea, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, va admite recursul declarat de inculpatul, va casa în parte atât decizia penală recurată, cât și sentința penală pronunțată de prima instanță și, rejudecând în fond, va înlătura aplicarea măsurii de siguranță a confiscării speciale de la inculpat a sumei de 200 lei, dispusă în temeiul art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, va dispune rămânerea în sarcina statului a cheltuielilor judiciare efectuate în apel.
Va menține celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței.
În temeiul art. 38517alin. 4 Cod procedură penală raportat la art. 383 alin. 2 Cod procedură penală, va deduce reținerea și arestarea preventivă a recurentului inculpat de la data de 19 august 2008 la zi.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod de procedură penală, se va dispune rămânerea în sarcina statului a cheltuielilor judiciare avansate de acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 38515, pct. 2, lit. d, Cod procedură penală, admite recursul declarat de recurentul - inculpat împotriva Deciziei penale nr. 482/A/25.VIII.2009 a Tribunalului București - Secția I-a Penală, din Dosarul nr-.
Casează, în parte, atât decizia penală, cât și Sentința penală nr. 481/14.VII.2009 a Judecătoriei Sectorului II B, din Dosarul nr- și, rejudecând în fond:
Înlătură aplicarea măsurii de siguranță a confiscării speciale de la inculpat a sumei de 200 lei, dispusă în temeiul art. 118, alin. 1, lit. e Cod penal.
În temeiul art. 192, alin. 3, Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului, iar suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi suportată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale și ale sentinței penale.
În temeiul art. 38517, alin. 4 Cod procedură penală, raportat la art. 383, alin. 2, Cod procedură penală, deduce reținerea și arestarea preventivă de la data de 19.VIII.2008 la zi.
În temeiul art. 192, alin. 3, Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi suportată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 16.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex/27.10.2009
Red. - TB- S 1 Pen.
Red. - Js2
Președinte:Magdalena IordacheJudecători:Magdalena Iordache, Daniela Panioglu, Ioana Alina
