Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 15/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 15
Ședința publică de la 17 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol pronuntarea asupra apelului penal, avand ca obiect "talharie (art.211 Cod penal)", declarat deinculpatul, fiul lui si, nascut la 22.04.1973, domiciliat in I,-, -.A,.4,.19, jud. I, impotriva sentintei penale nr.451 din data de 03.07.2007 pronuntata de Tribunalul I in dosarul penal nr.8156/2006.
La apelul nominal facut in sedinta publica, lipsesc partile.
Procedura completa.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 10.02.2009, sustinerile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, ce face parte integranta a prezentei decizii, cand din lipsa de timp pentru deliberari, instanta a amanat pronuntarea pentru azi, 17.02.2009.
CURTEA DE APEL
Analizând actele și lucrările dosarului constată;
Prin sentința penală nr. 451/3 iulie 2007 a Tribunalului Iași, a fost condamnat inculpatul, recidivist, la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 2 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
În baza art. 86 ind. 4 alin. 1 raportat la art. 83 Cod penal, a fost revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 6702/3.12.2002 a Judecătoriei Iași, adăugată la pedeapsa aplicată urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 7 ani închisoare.
S-au aplicat dispozițiile art. 71 și 64 Cod penal.
S-a dedus din pedeapsă timpul reținerii și arestării preventive.
A fost obligat inculpatul la despăgubiri civile și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, prima instanță a reținut:
Inculpatul este o persoană fără ocupație, care alături de alte persoane, obișnuia să practice, în locuri publice și aglomerate, un joc de noroc ilegal, denumit popular "A-neagra".
Inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat prin sentința penală nr. 6702/03.12.2002 a Judecătoriei lași (menținută prin decizia penală nr.1251/11.11.2003 a Tribunalului lași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 213/18.03.2004 a Curții de Apel lași) la o pedeapsă de 4(patru) ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 9 (nouă) ani, pentru săvârșirea unei infracțiuni de "înșelăciune" în formă continuată prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (fapte ce au constat in aceea că, în perioada 20.07.1999-22.01.2001, cu ocazia efectuării unor tranzacții valutare, dar nu numai, a indus în eroare mai multe părți vătămate prin folosirea metodei "șmen", adică folosindu-se de mișcări rapide și ascunse ale mâinilor, prin care sustrăgea parte din banii numărați victimelor sale).
În fapt, la data de 12 martie 2006, în jurul orelor 12,00, în timpul executării serviciului în zona lași, trei agenți de poliție, din cadrul Poliției Municipiului lași, aflați în ținută civilă, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că un tânăr îmbrăcat cu o geacă roșie, aflat în bazar, i-a smuls din mână altui tânăr o sumă de bani după care s-a pierdut în mulțime. Fiind ajuns din urmă, s-a întors către cel căruia îi smulsese banii, și - în momentul în care acesta i-a cerut restituire banilor sustrași - l-a lovit cu palma peste față, strigând: "Ce bă, îmi mâna în buzunar?".
Cei trei polițiști, ce desfășurau activități de prevenire în lași, din care doi au observat în mod direct incidentul, au procedat la reținerea persoanelor implicate, stabilind că cel păgubit a fost partea vătămată, în vârstă de 23 de ani, din comuna, jud. lași. Ulterior, lucrătorii de poliție, pe baza cercetărilor efectuate, au stabilit contextul în care a fost comisă fapta, au identificat autorul și martorii.
Partea vătămată, la data faptei, era în vârstă de 23 de ani, avea domiciliul în comuna, jud. lași, dar locuia efectiv, fără forme legale, în comuna, jud. lași și lucra în municipiul lași, în complexul comercial, ca manipulat la o societate comercială.
În ziua de 12.03.2006, partea vătămată și-a primit de la locul de muncă salariul aferent lunii februarie, respectiv suma de 4.930.000 lei vechi. De la locul de muncă, partea vătămată s-a deplasat în bazarul municipiului lași pentru a face diverse cumpărături. După ce a plătit taxa de acces în bazar de 10.000 lei vechi, partea vătămată și-a cumpărat de la tarabe: o pompă de bicicletă în valoare de 100.000 lei vechi, o antenă TV pe care a plătit 500.000 lei vechi, o pereche de pedale de bicicletă pe care a dat 100.000 lei vechi, un yală ce a costat 50.000 lei vechi, 10 m de ca- în valoare de 100.000 lei vechi, un sistem de pinioane pentru bicicletă pe care a plătit 140.000 lei vechi și o mufă pentru antena TV în valoare de 10.000 lei vechi. în urma acestor cumpărături, părții vătămate i-a mai rămas suma de 3.920.000 lei vechi.
După ce a făcut aceste cumpărături, partea vătămată și-a continuat drumul printre tarabele din bazar, căutând să găsească și un cablu electric pentru TV. La un moment dat însă, în timp ce se deplasa cu acest scop, a fost abordată de un individ de etnie rromă, îmbrăcat cu geacă de culoare neagră, care făcea parte dintr-un grup aflat lângă o masă unde se practica jocul de noroc ilegal "A-neagra".
Jocul menționat era organizat de martorul. Acesta - potrivit propriei sale declarații, din cursul urmăririi penale - se afla în spatele unei măsuțe, pe care avea trei cutii de chibrituri goale (învelite în bandă de scotch, pentru a fi mai ușor manevrabile), amplasate pe un covoraș de culoare roșie, sub una dintre aceste cutii fiind o bilă din. Jocul presupunea efectuarea de mișcări repetate și rapide prin care respectivă era ascunsă sub una din cele trei cutii. Persoanele aflate în trecere erau invitate de organizator sau de cei din anturajul său pentru a. Pentru aceasta era necesar ca participantul la joc să mizeze o sumă de bani (organizatorii cereau minimum 200.000 lei vechi) și apoi să încerce să ghicească cutia sub care se afla. De regulă, după ce participantul considera că știe unde se află și încerca să-și scoată banii, organizatorul jocului, profitând de neatenția sa, întorcea prin mișcări rapide suportul (covorașul) de pe masă pe care erau așezate cutiile.
În acea zi, împreună cu martorul se mai aflau și alte persoane din anturajul său, care aveau rolul de a atrage potențiali participanți la joc și de a simula că joacă și câștigă (evident cu acceptul lui ). Printre aceste peroane se aflau și martorul (ce aborda trecătorii și-i îndemna să joace) și frații și care simulau că joacă și câștigă.
Acel individ (cu geacă neagră) ce a abordat partea vătămată - identificat ulterior în persoana martorului - i-a solicitat să joace și el, oprindu-l din drumul său, iar pentru a-l "convinge" i-a smuls pompa de bicicletă din mână, spunându-i că i-o "ține" el, cât va. Martorul i-a solicitat - prin exercitarea de presiuni și amenințări - să dea 200.000 lei vechi după care să indice cutiuța sub care se afla o bilă din.
Partea vătămată a refuzat să joace, comunicând celor prezenți - care-l înconjuraseră și-i cereau să joace - că nu a avut intenția să participe la joc:nici nu-i cunoaște regulile. A cerut să fie lăsat în și să i se înapoieze pompa, dar a fost amenințat că va fi agresat. Sub imperiul amenințărilor și a presiunilor psihice exercitate asupra sa, partea vătămată a luat hotărârea să le de-a celor prezenți suma cerută, de 200.000 lei vechi, pentru a putea fi lăsat să plece și a-și recupera pompa.
Ca atare, de frică, partea vătămată a scos din buzunarul de la piept din partea dreaptă a gecii cu care era îmbrăcat, banii ce-i mai rămăseseră din salariu și care erau prinși cu un elastic, pentru a scoate din aceștia 2 bancnote de 100.000 lei vechi.
În acel moment, o altă persoană de sex masculin, îmbrăcată cu o geacă de culoare roșie și cu o . de aceiași culoare, și identificată ulterior în persoana inculpatului, a smuls din mâna părții vătămate teancul cu bani, pe care I-a înmânat persoanei ce practica jocul de noroc (cel care "învârtea cutiuțele" și care "avea "), respectiv martorului, care, într-o primă fază, I-a introdus în buzunarul drept al pantalonilor săi.
Imediat partea vătămată a început să țipe și să ceară înapoierea banilor, moment în care inculpatul s-a deplasat lângă martorul, ce i-a plasat teancul de bani înapoi (aspect perceput de partea vătămată și de doi agenți de poliție), pe care inculpatul și I-a introdus în buzunarul drept al pantalonilor, după care a încercat să se piardă în mulțime. Partea vătămată a strigat și a fugit - de lângă ce-l care-i luase pompa, martorul - după inculpat, solicitându-i sa-i restituie banii și arătând cu mâna spre buzunarul în care acesta băgase banii, dar în momentul în care I-a ajuns din urmă, inculpatul s-a întors și i-a aplicat o lovitură cu palma peste față, ce a determinat sângerarea nazală a acesteia. Mai mult, inculpatul i-a reproșat părții vătămate că vrea sa-i bage mâna în buzunar.
Întreaga desfășurare a incidentului a fost percepută nemijlocit de agenții de poliție A și, aflați în civil, care tocmai se apropiaseră de grupul persoanelor care organizau și/sau jucau "A-neagra" cu intenția de a le dispersa și a identifica organizatorii în vederea sancționării contravenționale. Potrivit agentului A la fața locului erau și frații pe care îi cunoștea din vedere, știind că aceștia "în mod obișnuit, colaborează cu organizatorul jocului, având rolul de a și câștiga de fiecare dată pentru a atrage participanții la joc". Ambii au descris derularea incidentului în maniera reținută de instanță mai sus, care corespunde întru-totul cu declarațiile constante ale părții vătămate.
Ce doi agenți de poliție au intervenit imediat după ce partea vătămată a fost agresată de inculpatul, reținându-l pe acesta. La fața locului au mai fost identificați, de asemenea: martorii, cel care a organizat și efectuat jocul "A-neagra" și, pensionar, care, în cursul urmăririi și, mai ales, cu ocazia întocmirii procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, au declarat că au văzut cum inculpatul i-a smuls din mâna părții vătămate fișicul cu bani, încercând să părăsească zona, iar în momentul în care partea vătămată a încercat să-l oprească pe inculpat, acesta a lovit-o cu palma peste față.
Ceilalți "participanți" la joc - cu excepția fratelui inculpatului - nu au mai putut fi identificați întrucât au fugit imediat ce au observat intervenția lucrătorilor de poliție. Astfel, aceștia nu l-au mai găsit pe (care, atunci când a văzut intervenția polițiștilor, a abandonat pompa de bicicletă a părții vătămate și s-a pierdut în mulțime). Se impune precizarea că agentul de poliție a ajuns lângă colegii săi imediat după ce aceștia îl reținuseră pe inculpat, el percepând evenimentele din acest moment.
Cu prilejul percheziției corporale asupra inculpatului s-a găsit suma de 4.670.000 lei vechi. Atât cu prilejul întocmirii procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, cât și cu prilejul întocmirii procesului-verbal de percheziție corporală (ultimul în prezența avocatului ales), inculpatul nu a fost în măsură să spună ce bani are asupra sa și nici ce sumă de bani a câștigat la jocul "A-neagra" (cum a pretins în apărarea sa). Cu prilejul întocmirii procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante el a susținut că a plecat de la domiciliu cu suma de 1.760.000 lei vechi, iar cu prilejul întocmirii procesului-verbal de percheziție corporală a arătat că nu mai știe cu ce sumă de bani a plecat de la domiciliu.
Din suma de bani găsită asupra inculpatului, părții vătămate i s-a predat suma de 3.920.000 lei vechi (prejudiciul material cauzat fiind astfel recuperat integral prin restituire), iar diferența i-a fost restituită acestuia.
În fața instanței, partea vătămată l-a indicat, fără dubiu, pe inculpat ca fiind autorul faptei reclamate de ea.
Situația de fapt descrisă mai sus rezultă, fără echivoc, din analiza coroborată a procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (întocmit cu respectarea tuturor dispozițiilor legale), din declarațiile constante ale părții vătămate, din procesul-verbal de confruntare dintre inculpat și partea vătămată, din declarațiile agenților de poliție-martori oculari și A, din declarațiile date de martorii și în cursul urmăririi penale, inclusiv cu prilejul întocmirii procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, din procesul-verbal de percheziție corporală și din depoziția martorului-agent de poliție. Toate aceste mijloace de probă se coroborează între ele în cele mai mici detalii între ele.
În ceea ce privește declarațiile unora din martorii audiați în cauză, instanța constată că, pe parcursul procesului penal, în diferite faze au suferit modificări mai mult sau mai puțin semnificative. Multe din modificările declarațiilor date de unii martori fie nu au fost explicate de aceștia în nici un mod, fie au fost justificate într-o manieră puerilă ce nu poate fi primită.
Pe de altă parte, tribunalul reține că declarațiile unui martor nu au o valoare probatorie prestabilită, în sensul că nu există o ierarhizare între declarațiile unei persoane date în diferitele faze procesuale. întotdeauna valoarea probatorie a unui mijloc de probă (inclusiv a declarațiilor unui martor - atunci când acestea prezintă modificări sau completări pe parcursul procesului penal) se stabilește prin coroborarea și cu restul ansamblului probator. Prin urmare, depoziția unui martor nu poate fi înlăturată pe considerentul că nu a fost dată întocmai și în fața instanței sau pentru că, sub anumite aspecte, conține modificări ori completări.
Pornind de la aceste constatări, instanța a reținut - așa cum s-a arăta deja - situația de fapt mai sus descrisă doar pe baza acelor declarații sau părți din declarații care se coroborează cu restul mijloacelor de probă administrate în cauză.
Se reține că dintre toate declarațiile succesive date în cauză de unii martori (și anume și ), cele care se apropie cel mai mult de adevăr sunt primele, date în cursul urmări penale.
Astfel, se constată că martorii și, cu prilejul întocmirii procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante au declarat că:
a) "am văzut cum doi tineri care jucau A-neagra au mers la un alt tânăr (partea vătămată - ) pe care l-au adus forțat și obligat să joace și el A-neagra" ( ); partea vătămată "a scos din buzunar mai multe bancnote, din care a vrut să dea două sute de mii lei, dar un tânăr, îmbrăcat cu geacă roșie i-a smuls banii din mână și i-a dat celui care practica jocul";.ulterior acesta a luat banii înapoi de la cel care practica jocul.iar când partea vătămată i-a cerut restituirea lor "a lovit-o cu palma peste față, începând sa-i curgă sânge" ( );
b) "în bazar m-am întâlnit cu frații cu care urma să jucăm A-neagra, aceștia având rolul de a atrage persoanele la joc"; inculpatul "era însoțit de un tânăr pe nume """, care, de asemenea, "atrăgea persoanele la joc"; " a interpelat-o" pe partea vătămată, care "a refuzat să joace, dar în cele din urmă, fiind constrâns a întors o cutie și a pierdut 20 RON"; acest tânăr a scos din buzunar mai multe bancnote pentru a-i plăti, moment în care " i-a smuls din mână întreaga sumă pe care i-a dat-o lui"; dar el i-a "dat imediat banii înapoi lui, pentru a-i restitui tânărului, dar a luat întreaga sumă pe care a băgat-o în buzunarul pantalonilor să/"; când "păgubitul a cerut banii de la acesta l-a lovit pe tânăr cu palma peste față, începându-i sa-i curgă sânge" (martorul ).
Susțineri identice au făcut cei doi martori și în declarațiile date la poliție, în cursul urmăririi penale, la data de 12.03.2006 ( o declarație, - 2 declarații, din care una olografă). în declarația sa, martorul a mai arătat că: a) atunci când a fost legitimat de polițiști, inculpatul a provocat scandal și s-a manifestat agresiv; b) partea vătămată a fost forțată să joace, iar inculpatul i-a smuls din mână toată suma de bani, ulterior lovind-o cu lama peste față. în declarația sa, martorul descrie în detaliu modul de organizare a jocului și rolul fraților. El nu face vorbire de prezența altor persoane decât de "", care-l însoțea pe inculpat.
În cursul judecății, martorul și-a modificat declarația, arătând că: a) a văzut cum partea vătămată i-a dat inculpatului sa-i țină o pompă și o antenă TV pentru a putea "A-neagra"; b) nu a văzut când partea vătămată a scos banii din buzunar și nici dacă ea sau altcineva i-a pus pe masa de joc, acolo unde el i-a văzut; c) a văzut cum ulterior banii au fost luați de pe masa de joc de inculpat care i-a pus în buzunar, susținând că sunt ai lui; d) a văzut cum partea vătămată a cerut banii de la inculpat și a tras apoi de buzunarul inculpatului fiind lovită cu palma peste față de acesta; e) nu I-a văzut pe inculpat să joace efectiv la jocul "A-neagra" și nici să smulgă banii din mâna părții vătămate; f) martorul a susținut că nu a fost constrâns de polițiști să dea declarație, care i-a fost citită, dar "crede că nu integral"; g) inculpatul nu a fost amenințat de polițiști.
Se constată că modificarea declarațiilor sale, nu a fost explicată într-o manieră credibilă de martor și de aceea, depoziția sa din cursul judecății va fi înlăturată, ca necorespunzând adevărului. în plus, ea se contrazice chiar și cu apărările inculpatului, care susține că a câștigat banii la joc (or, dacă, prin absurd, s-ar considera ca fiind reală declarația dată de martor, în cursul judecății, se constată că și în această versiune - de luare a banilor părții vătămate de pe masa de joc și lovirea ulterioară a acesteia, în scopul păstrării lor subzistă infracțiunea imputată inculpatului).
Și martorul și-a modificat declarația în fața instanței susținând versiunea prezentată de inculpat, aceea că, de fapt, acesta ar fi câștigat la joc suma de 3.000.000 lei vechi, mizând 1.500.000 lei vechi, după ce anterior partea vătămată pierduse 3.200.000 lei. Martorul a mai arătat că: a) după ce i-a înmânat banii câștigați inculpatului, partea vătămată i-a cerut acestuia să i-i dea ei și a încercat sa-i bage mâna în buzunar, dar a fost împinsă de inculpat, cauzându-i-se o hemoragie nazală; b) inițial partea vătămată câștigase 200.000 lei vechi la joc; c) nici unul dintre cei trei polițiști ce au întocmit procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante nu au făcut presiuni asupra sa să declare într-un fel sau altul, ci doar polițistul care în fața căruia a dat două declarații (martorul nu a mai explicat însă de ce dacă cei trei agenți de poliție nu au făcut presiuni asupra sa, el a susținut practic, în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, pe care I-a semnat, că inculpatul a tâlhărit partea vătămată). Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că martorul pretinde că a fost forțat - chiar în ziua comiterii faptei - de un polițist să declare, în detaliu, o versiune pe care nimeni nu o cunoștea, în afară de cei implicați în cauză.
Se constată deci că modificarea declarațiilor acestui martor, nu a fost explicată într-o manieră plauzibilă de acesta și de aceea, depoziția sa din cursul judecății va fi înlăturată, ca necorespunzând adevărului. în plus, ea se contrazice chiar și cu unele din apărările inculpatului cu privire la sumele câștigate, dar și cu faptul că părții vătămate i s-a luat de inculpat o sumă mai mare de 3.200.000 lei vechi.
Nici depozițiile martorilor (fratele inculpatului) și nu pot fi reținute de instanță. Acestea sunt subiective și date evident pro causa pentru a susține apărările inculpatului. Mai mult, la prezența martorului la locul faptei nici o altă persoană nu a făcut referire și nici chiar inculpatul, decât abia în cursul judecății. Audierea acestui martor, ca și a fratelui său, a fost propusă de inculpat (44 ). doi martori au arătat că partea vătămată a jucat și a câștigat inițial 200.000 lei vechi, după care mizat toți banii pe care i-a pierdut. Abia apoi a participat la joc și inculpatul care a câștigat 3.000.000 lei vechi. Ei au susținut că partea vătămată i-ar fi dat inculpatului sa-i țină, cât joacă, o antenă TV (or, inculpatul face vorbire de un alt obiect). Martorul a susținut - contrar celorlalte persoane audiate - că jocul era organizat de 2 persoane (și nu de una) și că inculpatul nu a lovit partea vătămată, ci doar a îmbrâncit- Contrar susținerilor inculpatului (care a arătat că fratele său se afla la cca. 2 m de locul unde se desfășura jocul și discuta cu alte persoane), martorul a susținut că se afla chiar în spatele acestuia și urmărea jocul fără a discuta cu vreo cineva. Toate aceste inadvertențe relevă că depozițiile acestor doi martori nu sunt credibile și de aceea ele vor fi înlăturate de instanță.
Nici depoziția martorului (recunoscut de partea vătămată ca fiind tânărul cu geacă neagră - 27 ), dată în cursul urmăririi penale, și în care susține versiunea prezentată de inculpat, nu poate fi reținută de instanță pentru aceleași considerente, decât cu privire la acele aspecte de fapt care se coroborează cu restul ansamblului probator. Printre altele, martorul a mai arătat că: a) a mers cu în bazar pentru a A-neagra; b) el avea rolul de a atrage clienții și de a simula că câștigă (28); c) partea vătămată a venit și interesată fiind de joc, el i-a explicat regulile, după care a acceptat sa-i țină o pompă de bicicletă cât ea va; d) partea vătămată a pierdut banii, ulterior inculpatul jucând și câștigând.
Se mai constată și că datele cauzei conturează faptul că practic martorii, și (dacă a fost prezent la locul faptei) făceau parte din grupul persoanelor care colaborau pentru a câștiga bani la jocul ilegal "A-neagra", fiind cel care manipula cutiile sub care se afla, iar ceilalți fiind cei ce aveau rolul de a atrage potențiali participanți la joc și de a simula că ei au câștigat și că jocul este unul corect. Practic unii din ei au contribuit cel puțin indirect la săvârșirea infracțiunii imputate inculpatului. Și din acest considerent, depozițiile acestora - așa cum au fost modificate, în cazul unora dintre ei - nu pot fi credibile și reținute de instanță.
După cum rezultă din declarațiile sale, inculpatul a adoptat o poziție procesuală necorespunzătoare [ oscilantă, nerecunoscând fapta imputată, încercând să acrediteze ideea că, de fapt, partea vătămată a jucat de bună voie la jocul "A-neagra" și nemulțumită fiind că a pierdut, iar el a câștigat ulterior banii mizați de aceasta, a solicitat restituirea lor și l-a acuzat, fără drept, de faptul că ar fi tâlhărit-
În concret, cu prilejul întocmirii procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, inculpatul a refuzat să dea declarații, susținând doar că nu știe ce sumă de bani are asupra sa și că a plecat de la domiciliu cu suma de 1.760.000 lei vechi, iar restul i-a câștigat la "A-neagra". Audiat în aceiași zi, în prezența avocatului ales, inculpatul s-a prelevat de dreptul la tăcere, prevăzut de art. 70 alin. 2 Cod pr. penală.
La data de 13.03.2006, în fața procurorului și a avocatului ales, inculpatul a susținut, printre altele, că: a) pe data de 12.03.2006, orele 12,00, se afla în bazarul din I cu scopul de a-și cumpăra o pereche de blugi, având asupra sa suma de 180 lei noi; b) la un moment dat a auzit țipete de la patru persoane care jucau "A-neagra"; c) a văzut mai multe persoane, printre care și partea vătămată, care l-a rugat sa-i țină "o cutie cu apă" pentru a putea, lucru pe care el l-a acceptat; d) a auzit cum organizatorul jocului a explicat celor prezenți regulile și a văzut cum partea vătămată a scos o sumă de bani (pe care nu o cunoaște) și a pus-o pe masă, dar nu a ghicit și a pierdut banii; e) el i-a restituit obiectul părții vătămate, după care a jucat și el, mizând toți banii pe care-i avea la el; f) a câștigat și a primit de la organizator o sumă de bani "probabil suma dublă", pe care a pus-o în buzunarul de la pantaloni; g) imediat partea vătămată i-a băgat mâna în pantaloni, cerându-i banii și pretinzând că sunt ai ei; h) el a împins partea vătămată, spunându-i că el i-a câștigat, după care a plecat; i) a fost oprit la cea. 10 min de polițiști, care au găsit asupra sa suma de 4,670.000 lei vechi; j) nu a lovit partea vătămată; k) el era însoțit de fratele său,; I) nu îl cunoștea pe organizatorul jocului și nici vreo persoană cu numele de ori.
În procedura soluționării propunerii de arestare preventivă, întrucât îi expirase măsura reținerii, inculpatul nu a mai rămas la dezbateri, invocând motive de sănătate. Â fost audiat însă ulterior, la dat de 28.03.2006, anterior luări măsurii arestării sale preventive, prilej cu care, în linii mari, a făcut aceleași susțineri. Suplimentar a arătat că: a) s-a deplasat în bazar pentru că-l aștepta acolo fratele său; b) a plecat de acasă cu suma de 1.700.000 lei vechi; c) a pariat toți banii pe care-i avea asupra sa, organizatorul jocului spunându-i că dacă va câștiga îi va da 3.000.000 lei vechi; d) nu-l cunoaște pe organizatorul jocului: e) de fapt a pariat doar 1.500.000 lei vechi și a câștigat 3.000.000 lei vechi; f) partea vătămată a pariat cu toți banii pe care-i avea legați cu un elastic.
Și în cursul judecății, inculpatul a prezentat aceiași versiune cu următoarele nuanțări: a) a plecat de acasă cu suma de 1.700.000 lei vechi; b) a acceptat sa-i țină părții vătămate o cutie cât timp ea a jucat la "A-neagra"; c) partea vătămată a jucat, într-o primă fază, mizând 200.000 lei vechi și câștigând, după care a mizat cu toți banii ce-i avea, dar a pierdut, înmânându-i organizatorului jocului, de bună voie, suma pierdută; d) el a jucat după partea vătămată, a mizat 150 lei noi și a câștigat 450 lei noi; e) banii câștigați i-a pus în buzunarul stâng al pantalonilor; f) abia la poliție I-a cunoscut pe organizatorul jocului; g) pe (ce se afla lângă masa la care se "A-neagra") l-a cunoscut în timpul cercetărilor din cauză.
Apărările inculpatului sunt infirmate categoric de mijloacele de probă administrate în cauză și menționate mai sus și de aceea nu pot fi avute în vedere de instanță.
Mai mult, se constată că există numeroase inadvertențe atât între propriile declarații ale inculpatului, cât și între acestea și declarațiile martorilor ce au făcut susțineri favorabile acestuia.
Astfel, se constată că inculpatul: a) nu știa,în ziua comiterii faptei, ce sumă câștigase și cu ce sumă plecase de acasă; b) declarațiile sale sunt oscilante în legătură cu aceste sume și nu justifică cuantumul sumei găsite asupra sa; c) este puțin credibil ca cel care participă la un joc de noroc să nu știe cât a mizat și cât a câștigat, după cum este greu de crezut că o astfel de persoană a mizat ori/și câștigat sume care nu erau rotunde (de observat că asupra nu s-a găsit o sumă fixă de ordinul sutelor sau miilor de lei); d) abia în fața instanței, inculpatul a susținut pentru prima dată că partea vătămată a jucat și mizat de două ori, anterior declarând că aceasta a pierdut banii cu prilejul primei participări la joc; e) abia în fața instanței a făcut referire la prezența la fața locului a martorului (de altfel, în cursul urmăririi, acest martor fusese propus spre audiere de avocatul său ales); f) a susținut că a introdus banii în buzunarul stâng, când toate celelalte persoane audiate au făcut referire la buzunarul drept; g) a susținut că i-a ținut părții vătămate, la cererea sa, un obiect de genul "o cutie cu apă" (or, partea vătămată nu a avut un asemenea obiect și este puțin credibil că aceasta să fi încredințat, într-un loc aglomerat, un bun unei persoane pe care nu o mai văzuse niciodată); h) a susținut că nu l-a cunoscut pe organizatorul jocului, martorul, deși acesta (și nu numai el) a declarat contrariul.
Reține instanța că faptele inculpatului care, în ziua de 12.03.2006, într-un loc public (respectiv în bazarul municipiului lași), a deposedat-o pe partea vătămată, prin smulgere, de suma de bani aflată asupra sa (3.920.000 lei vechi), după care, pentru a și-o păstra a exercitat violențe fizice asupra acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de "tâlhărie" prev. și ped. de art. 211 alin. 2 lit. c din Codul penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
S-a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă mare postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a Cod penal întrucât aceasta a fost comisă în cadrul termenului de încercare de 9 ani al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 4 (patru) ani închisoare ce i-a fost aplicata prin sentința penală nr. 6702/03.12.2002 a Judecătoriei lași (menținută prin decizia penală nr. 1251/11.11.2003 a Tribunalului Iași menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 213/18.03.2004 a Curții de Apel lași).
Față de aspectele de fapt și de drept expuse s-a dispus condamnarea inculpatului.
La individualizarea judiciară a pedepsei și a modului ei de executare, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal.
Astfel, s-a ținut seama, pe de o parte, de: a) dispozițiile părții generale a Codului penal; b) de limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a acestui Cod (de la 5 la 20 de ani închisoare pentru infracțiunea de "tâlhărie"); c) de împrejurările, condițiile și locul în care a fost săvârșită fapta; d) de mijloacele folosite; e) de urmările produse; f) de prejudiciul cauzat efectiv, g) cât și de gradul de pericol social concret al faptei.
Pe de altă parte, s-a ținut seama și de: a) poziția procesuală constant necorespunzătoare adoptată de inculpat, care a negat categoric comiterea faptei; b) de faptul că inculpatul are antecedente penale, fiind recidivist; c) de faptul că este căsătorit și are un copil minor; d) de afecțiunile pe care le prezintă, așa cum au fost ele evidențiate de actele medicale atașate la dosar și de raportul de expertiză.
În funcție de toate aceste criterii, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea pentru infracțiunea săvârșită, orientată la limita minimă prevăzută de lege.
Dat fiind faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa în timpul termenului de încercare de 9 ani a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 4(patru) ani închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 6702/03.12.2002 a Judecătoriei lași (menținută prin decizia penală nr.1251/11.11.2003 a Tribunalului lași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 213/18.03.2004 a Curții de Apel lași), instanța a dat eficiență dispozițiilor art. 864alin. 1 raportat la art. 83 Cod penal, dispunând revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării acestei pedepse și executarea ei, în întregime și alături de pedeapsa ce i-a fost aplicată acestuia pentru infracțiunea dedusă judecății.
S-a dispus ca pedeapsa principală astfel aplicată să fie executată de inculpat în regim de detenție, aplicându-i-se acestuia și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal, astfel cum acesta a modificat și completat prin Legea nr. 278/2006, cu referire la art. 13 Cod penal.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie se reține că, în cadrul acesteia, nu se impune și interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 lit. "c" Cod penal întrucât inculpatul a comis infracțiunea reținută în sarcina sa fără a se folosi de o anumită funcție, de o anumită profesie ori de o anume activitate. Nu se impune nici interzicerea drepturilor prevăzut de art. 64 lit. "d" și "e" Cod penal date fiind natura și împrejurările săvârșirii infracțiunii reținute în sarcina acestuia, precum și persona inculpatului.
În baza art. 88 alin. 1 Cod procedură penală s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioadele reținerilor și ale arestării preventive (atât din cauza de față, cât și din cea în care pedeapsa i-a fost suspendată sub supraveghere), respectiv: o zi (de la 09.02.2001 la 10.02.2001), de la 15.05.2001 la 06.07.2001, o zi (de la 12.03.2006, orele 12,30 la 13.03.2006, orele 13,30) și de la 06.04.2006 la 23.06.2006.
În cea ce privește latura civilă a cauzei, se reține că: partea vătămată s-a constituit parte civilă solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 9000 lei noi cu titlu de daune morale ( 63- dosar instanță), motivând că în urma agresării de către inculpat a sângerat nazal și a fost nevoit să meargă ulterior periodic la medic. Ulterior a solicitat cu același titlu de trei ori suma de 3920 lei noi ( 74), invocând și faptul că a fost constrâns moral și a suferit. La dosarul cauzei, partea vătămată a depus o adeverință medicală din care reiese că prezintă o anumită afecțiune ( 154).
Cererea de daune morale este justificată, însă doar în parte, dat fiind faptul că părții civile i-au fost cauzate - prin fapta inculpatului - suferințe fizice, dar mai ales psihice, unele semnificative și de durată. într-adevăr, datorită faptei inculpatului, comisă într-un loc public, partea vătămată a fost afectat psihic și marcată de cele întâmplate pentru o bună perioadă de timp. în mod cert, acesteia - care a fost nevoită să fie implicată într-o procedură judiciară - i-a fost afectat climatul socio-familial în care conviețuia. Reținând că părții civile i-au fost lezate drepturi de natură nepatrimonială, cauzându-i-se un prejudiciu moral, instanța urmează să dispui, în conformitate cu art. 14 și art. 346 cu C.P.P. referire la art. 998 civ. obligarea inculpatului la plata către acesta a sumei de 1000 lei noi (10 milioane lei vechi) cu titlu de daune morale, apreciind că această sumă satisface exigențele unei juste și integrale reparații a pagubei produse, prevăzute art. 14 Cod pr. pen.
La stabilirea acestei sume, instanța a avut în vedere aspectele deja arătate, mijloacele de probă administrate în cauză, argumentele invocate în susținerea cererii, dar și condițiile concrete ce au condus la agresarea părții civile.
În termen hotărârea a fost apelată de inculpat cu motivarea că nu a săvârșit fapta pentru care a fost condamnat, că procesele verbale întocmite cu ocazia flagrantului și declarațiile lucrătorilor de poliție au avut la bază o atitudine a acestora de a-l pedepsi pe inculpat, că banii pe care i-a luat au fost câștigați la jocul de noroc la care participa.
La cererea inculpatului au fost audiați martorii și, care au susținut că partea vătămată a pretins de la inculpat să-i restituie banii pe care acesta i-a câștigat la jocul de noroc, că în condițiile în care a fost refuzat a încercat să- ia inculpatului banii din buzunar.
Declarațiile celor doi martori sunt subiective, au fost făcute pro cauza pentru a susține poziția procesuală a inculpatului.
Declarațiile acestora nu se coroborează decât cu susținerile inculpatului, cu alte declarații, din cursul judecății ale unor martori audiați tot la cererea inculpatului și parțial cu declarațiile martorilor și din cursul judecății, declarații prin care au revenit nejustificat asupra declarațiilor din cursul urmăririi penale.
Prin urmare declarațiile celor doi martori audiați în apel urmează a fi înlăturate, ele fiind făcute pro cauza.
Declarațiile constante ale părții vătămate coroborate cu procesul verbal întocmit cu ocazia descoperirii infracțiunii flagrante, cu declarațiile martorilor, A, cu procesul verbal întocmit cu ocazia percheziției corporale a inculpatului cu declarațiile martorilor și din cursul urmăririi penale declarații prin care descriu împrejurările săvârșirii faptei, asupra cărora au revenit nejustificat în cursul judecății, dovedesc pe deplin existența faptei și vinovăția inculpatului.
Instanța de fond a făcut o corectă apreciere asupra tuturor probelor administrate, probe care au fost examinate în condițiile cerute de art. 63 alin. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste considerente, în lipsa unor aspecte de fapt sau de drept ce ar putea fi luate în considerație din oficiu, în baza art. 379 pct. 1 lit. Cod procedură penală, apelul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 451/03.07.2007 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă inculpatul apelant să achite statului suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare pentru inculpat si de la comunicare pentru partea civilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
26.02.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Aurel Dublea
