Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 15/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 15/
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind judecarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILA împotriva deciziei penale nr. 154 din 28.08.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA, privind pe inculpatul.
La apelul nominal a răspuns pentru intimatul - inculpat, lipsă, avocat - apărător desemnat din oficiu în baza delegației pe care o depune la dosar, lipsă fiind și intimatul parte vătămată și intimatul parte civilă Spitalul Județean
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat și acte de depus, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, preciază că decizia pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA este netemeinică sub aspectul laturii penale, s-a desființat în parte sentința penală și s-a redus pedeapsa aplicată inculpatului la minimul ce putea fi aplicat acestuia pentru infracțiunea reținută în sarcina sa. Consideră că nu se impunea reducerea pedepsei avându-se în vedere atitudinea nesinceră a inculpatului, acesta nu a recunoscut că a sustras mopedul de la partea vătămată ci a susținut că l-ar fi împrumutat, modalitatea de comitere a faptei, respectiv în loc public, prin exercitarea de acte de violență asupra părții vătămate, valoarea prejudiciului, faptul că acesta a fost recuperat prin intervenția organelor de poliție. De asemenea solicită a se avea în vedere că inculpatul are antecedente penale fiind condamnat de două ori în timpul minorității tot pentru infracțiuni comise împotriva patrimoniului și nu se impunea reținerea circumstanțelor și coborârea pedepsei.
Solicită admiterea recursului formulat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, casarea hotărârii instanței de apel și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond.
Avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA. Apreciază că în mod corect instanța de apel a analizat criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, s-a arătat că antecedentele penale sunt din minorat și s-a făcut aplicarea art. 38 pct. 1 lit.a Cod penal. De asemenea apreciază că în mod corect instanța a apreciat că valoarea prejudiciului este mică, că inculpatul se cunoștea cu partea vătămată de mult timp și apreciază că nu se justifică aplicarea unei pedepse mai mari.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr. 579/31.03.2009 a Judecătoriei Brăila, în baza art. 211 al. 1 și al. 2 lit. C Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza II și b Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art. 88 Cod penal a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 de ore de la 17.08.2008
Instanța de fond a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind recuperat.
În baza art 14 Cod pr.penală raportat la art 346 Cod pr.penală și art.313 din Legea 95/2006 a fost admisă acțiunea civilă a părții civile Spitalul Județean de Urgență B, și a fost obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 75,10 lei cu titlu de contravaloare servicii medicale acordate părții vătămate.
În baza art. 189 - 191 Cod pr.penală același inculpat a fost obligat la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Brăilaa sumei de 300 de lei reprezentând onorariile avocaților din oficiu din faza de urmărire penală și instanță (av. - 100 lei și av. - 200 lei).
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în ziua de 17.08.2008, în jurul orelor 15.00, partea vătămată s-a întors la domiciliul său cu mopedul marca Honda, parcându-l pe acesta în fața imobilului.
Întrucât partea vătămată intenționa să ducă mopedul în curte, a lăsat cheile în contact. Partea vătămată se întorcea de la domiciliul martorului unde fusese să discute cu acesta unele probleme personale.
În urma părții vătămate, pe jos, venea martorul, astfel că acesta a observat când inculpatul a sosit pe un moped de culoare roșie în fața locuinței părții vătămate și, adresându-i-se pe un ton ridicat, a lovit-o cu palma peste față pe partea vătămată, după care s-a urcat pe mopedul părții vătămate, plecând cu acesta.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul fără a-l motiva.
Prin decizia penală nr. 154/28.08.2009 a Tribunalului Brăilaa fost admis apelul declarat de inculpatul, s-a desființat în parte sentința atacată, numai sub aspectul laturii penale, și în rejudecare:
În baza art. 211 al. 1 și al. 2 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 74 al.2 Cod penal și art. 76 al.1 lit b Cod penal a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 71 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și b Cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei principale și anume (a) dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice; (b) dreptul de a ocupa o functie implicind exercitiul autoritatii de stat.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 ore respectiv din 17.08.2008.
În baza art. 81 Cod penal și art. 71 al.5 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale de 1 an închisoare și a pedepsei accesorii pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit potrivit art. 82 Cod penal.
În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra nerespectării dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței iar în baza art. 192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare în cuantum de 250 lei au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această decizie TRIBUNALUL BRĂILAa reținut următoarele:
Tribunalul, examinând hotărârea atacată din oficiu, în temeiul art. 371 Cod procedură penală a reținut următoarele:
Săvârșirea unei infracțiuni este cauza răspunderii penale, care la rându-i implică aplicarea unei sancțiuni respectiv a unei pedepse.
Pentru ca pedeapsa să își poată îndeplini rostul ei de măsură de constrângere și mijloc de reeducare a condamnatului și să-și atingă scopul constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni (art. 52 al.1 Cod penal) trebuie să corespundă fiecărei fapte și adaptată fiecărui infractor.
Prima calitate ce se cere la o pedeapsă este ca ea să fie rațională, adică potrivită cu gravitatea infracțiunii. În doctrină s-a arătat că "pedepsele nu trebuie să fie nici prea blânde nici prea aspre, ci să aibă o măsură potrivită; pedeapsa fiind proporțională cu infracțiunea ea devine și dreaptă.
Totodată s-a arătat că pentru infractorii înrăiți, violenți, persistenți în criminalitate, pedeapsa trebuie să fie mai aspră iar pentru infractorii mai puțin periculoși, primari sau de ocazie pedeapsa trebuie să fie mai blândă.
În opera de individualizare a răspunderii penale și a aplicării pedepsei instanța de judecată se orientează după criterii generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 al.1 Cod penal respectiv limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Coroborând aceste criterii Tribunalul a reținut că pedeapsa aplicată inculpatului apelant nu este în concordanță cu pericolul social concret al faptei comise.
Din starea de fapt reținută, rezultă că inculpatul a săvârșit fapta pe fondul unei relații cu partea vătămată, cei doi cunoscându-se de mai multă vreme și nu a ascuns comiterea acesteia; a lăsat la locul faptei propriul moped.
Valoarea mopedului a fost stabilit pe baza mărcii acestuia fără a se ține seama și de gradul de uzură vechime, uzură morală, stare tehnică etc.
Având în vedere aceste din urmă elemente, respectiv valoarea relativ redusă a bunului sustras, faptul restituirii în natură și relațiile preexistente dintre inculpat și partea vătămată, care se circumscriu unor circumstanțe atenuante în contextul art. 74 al.2 Cod penal cu consecința prevăzută de art. 76 al.1 lit b Cod penal, Tribunalul a admis apelul, a casat în parte sentința atacată sub aspectul laturii penale și în rejudecare a aplicat inculpatului o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.
În temeiul art. 71 Cod penal au fost interzise inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 al.1 lit a teza a II a și lit b Cod penal pe durata executării pedepsei.
Având în vedere că antecedentele penale ale inculpatului datează din perioada minoratului și chiar în lipsa acestei situații s-ar fi împlinit termenul de reabilitare Tribunalul a reținut că scopul pedepsei aplicate poate fi atins și fără executarea acesteia.
Pe aceste considerente, în temeiul art. 81 Cod penal și art. 71 al.5 Cod penal Tribunalul a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe durata unui termen de încercare stabilit în conformitate cu prevederile art. 82 Cod penal.
În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra nerespectării dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.
Împotriva deciziei penale a Tribunalului Brăilaa declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA susținând că aceasta este netemeinică sub aspectul reținerii circumstanțelor atenuante și a cuantumului pedepsei aplicate inculpatului
S-a solicitat casarea deciziei pronunțate în apel și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond.
Recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivului de recurs dar și sub aspectul cazurilor de casare prevăzute de art. 385 indice 9 al. 3 Cod pr. penală care se pot lua în considerare și din oficiu, Curtea reține că prin hotărârile pronunțate de instanța de fond și cea de apel s-a reținut corect situația de fapt și s-a dat faptelor comise de inculpatul încadrarea juridică corespunzătoare.
Sub un alt aspect însă, acela al individualizării sancțiunii ce a fost aplicată inculpatului, Curtea reține că atât hotărârea instanței de fond cât și aceea a instanței de apel sunt criticabile, în cazul celei dintâi constatându-se o severitate excesivă în dozarea pedepsei în vreme ce, dimpotrivă, în cazul deciziei tribunalului se remarcă o coborâre prea mare a cuantumului pedepsei, dincolo de limita care ar asigura atingerea scopurilor sale.
Astfel Curtea constată că în mod justificat a reținut instanța de apel circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului având în vedere valoarea relativ redusă a prejudiciului, faptul că bunul sustras a fost restituit în natură la scurt timp după comiterea faptei precum și împrejurarea că între inculpat și partea vătămată erau relații de amiciție, aspecte ce se circumscriu prevederilor art. 74 al. 2 Cod penal.
De asemenea Curtea constată că în cauză erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se putea dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei întrucât, deși inculpatul are antecedente penale, acestea datează din perioada minoratului și nu atrag starea de recidivă iar raportat la circumstanțele cauzei se poate aprecia că scopurile pedepsei se pot atinge și fără executarea efectivă.
Pe de altă parte însă, așa cum s-a arătat și mai sus, pedeapsa de doar un an închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea săvârșită apare ca fiind neîndestulătoare, astfel că sub acest aspect hotărârea instanței de apel va fi reformată, cuantumul pedepsei urmând a fi ridicat astfel încât aceasta să constituie o sancțiune justă pentru fapta comisă dar și un avertisment suficient de puternic pentru alte persoane care ar fi tentate să încalce în acest fel legea penală.
În consecință recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA va fi admis, cu consecința casării deciziei Tribunalului Brăila, urmând ca în rejudecare să se dispună majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului și a termenului de încercare aferent suspendării condiționate, menținându-se totodată celelalte dispoziții ale deciziei penale recurate.
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 3 Cod pr. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILA împotriva deciziei penale nr. 154 din 28.08.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA în dosarul nr- ( sentința penală nr. 578 din 31.03.2009 a Judecătoriei Brăila ) privind pe inculpatul (fiul lui și, născut la data de 25.05.1982 în B, CNP - -) domiciliat în B,-.
Casează în parte decizia penală nr. 154/28.08.2009 a Tribunalului Brăila și în rejudecare:
Majorează cuantumul pedepsei aplicată inculpatului de la 1 an închisoare la 3 ani închisoare și majorează termenul de încercare la 5 ani.
Menține restul dispozițiilor deciziei penale recurate.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Galația sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. /02.02.2010
Tehnored./2 ex.
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Maria Tacea, Marcian Marius
