Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1527/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1147/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1527/R
Ședința publică de la 22 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Mirancea
JUDECĂTOR 3: Adriana Elena
GREFIER - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 858 din data 16 mai 2008 pronunțată de judecătoria Sector 4 și a deciziei penale nr. 273/A din data de 27.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit recurentul-inculpat, pentru care se prezintă avocat din oficiu, în baza delegației de substituire a doamnei avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează lipsa relațiilor solicitate la termenul anterior privind desemnarea unui interpret în limbajul mimico-gestual pentru inculpat. S-a depus proces verbal intocmit de poliție prin care se menționează faptul că mandatul de aducere al inculpatului nu a putut fi indeplinit, deoarece acesta nu se află la domiciliu.
S-a mai învederat că nu s-a prezentat interpret pentru limbajul mimico-gestual, dar față de lipsa inculpatului care, deși avea termen în cunoștință, lipsește la acest termen, se apreciază de către instanță că judecata se poate desfășura și fără interpret.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpat pentru motivul prevăzut de art. 385 ind.9 pct.14 Cpp și să se dispună redozarea pedepsei aplicate în sensul reducerii acesteia. Solicită să se aibă în vedere circumstanțele reale ale comiterii faptei, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, acesta a recunoscut fapta având o atitudine sinceră, fapta a fost săvârșită pe fondul consumului băuturilor alcoolice, ulterior arătându-și regretul, are patru copii minori în întreținere. Solicită ca instanța să aprecieze față de prevederile art. 72 Cod penal, că se impune scăderea cuantumului pedepsei aplicate, cu aplicarea art. 86 Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, considerând că in mod corect a dispus instanta de fond. Solicită să se aibă în vedere că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr.858 din 16.05.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B în dosarul nr-, s-a dispus, în baza art. 211 alin. 2 lit. b, c Cod penal, condamnarea inculpatului, la o pedeapsă de 6 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (faptă din data de 24.05.2007).
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin.l lit. a și b Cod penal.
In baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive de la data de 24.05.2007 la data de 20.06.2007.
În baza art. 14 rap. la art. 346 alin. 1.pr.pen. a luat act că partea vătămată, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 alin. 1.pr.pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 480 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că în noaptea zilei de 24.05.2007 în jurul orelor 04.00 - 04.30, partea vătămată se afla pe terasa barului, situată pe șos. -, împreună cu inculpatul și cu martorii și. La un moment dat inculpatul s-a ridicat de la masă și i-a smuls de la gât lănțișorul părții vătămate și l-a băgat în buzunar. Deși partea vătămată și chiar martorii i-au solicitat inculpatului să îi dea părții vătămate lănțișorul înapoi, acesta nu a făcut- Partea vătămată a plecat să anunțe organele de poliție despre acest aspect, care, sosite la fața locului, i-au găsit pe inculpat și pe martorii și aproape de terasa. Organele de poliție au trecut la efectuarea unei percheziții corporale asupra inculpatului, la acesta fiind găsit lănțișorul rupt al părții vătămate care a fost predat acesteia din urmă pe bază de dovadă de predare - primire (fila 37 ).
S-a încheiat cu acea ocazie proces verbal de către organele de poliție cu privire la cele întâmplate, proces verbal ce a fost semnat prin punerea degetului de către inculpat (filele 5-6 ).
Inculpatul, partea vătămată și martorii prezenți în acea seară au fost conduși la secția de poliție pentru continuarea cercetărilor.
Cu ocazia audierii părții vătămate acesta a precizat că inculpatul în timp ce stătea la masă cu acesta și cu martorii și i-a smuls de la gât lănțișorul din aur pe care îl avea și nu i l-a mai dat înapoi.
Susținerile smulgerii de la gât a lănțișorului din aur al părții vătămate de către inculpat se coroborează cu declarațiile martorilor și din faza de urmărire penală (filele 17-20, 22-24 ) care au menționat într-adevăr au văzut cum inculpatul a smuls părții vătămate acel lănțișor și nu i 1-a mai dat înapoi părții vătămate.
Chiar dacă martorul, barmanul de la terasa, nu a văzut personal momentul smulgerii de la gât a lănțișorului părții vătămate de către inculpat, acesta a arătat în declarațiile sale din faza urmăririi penale că a văzut partea vătămată cum solicita inculpatului să îi dea înapoi un lănțișor însă inculpatul nu a făcut acest lucru.
A fost efectuată o recunoaștere din grup de către partea vătămată, aceasta recunoscându-l pe inculpat ca fiind persoana care i-a smuls de la gât lănțișorul de aur, pe care ulterior nu i l-a mai dat.
Situația de fapt menținută mai sus rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate din cursul procesului penal cu declarațiile martorilor și din faza urmăririi penale și din cursul cercetării judecătorești (după aplicarea disp. art. 327 alin. 3.C.P.P. cu privire la acestea), cu declarațiile martorul din faza urmăririi penale, cu procesul verbal de depistare, cu procesul verbal de recunoaștere din grup, cu procesul verbal de percheziție corporală și cu dovada de restituire.
În ceea ce privește declarația martorului din cursul cercetării judecătorești, instanța a înlăturat-o la aprecierea corectă a situației de fapt având în vedere că aceasta nu se coroborează cu celelalte probe administrate, fiind făcută cu intenția de a crea o situație favorabilă inculpatului. Instanța a reținut că în această declarație, martorul a făcut declarații care nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză și nici chiar cu declarațiile sale inițiale. Astfel spre exemplu martorul a declarat că a plecat de la fața locului și nu știe ce s-a mai întâmplat în acea noapte, deși apare menționat în procesul verbal încheiat la fața locului de către organele de poliție, declarând cele întâmplate în acea seară. De asemenea deși martorul inițial a declarat că inculpatul i-a smuls lănțișorul părții vătămate, în declarația ulterioară a arătat că lănțișorul a fost scos de pe gâtul părții vătămate rară a fi smuls, aspect în totală contradicție cu realitatea din acea noapte și cu lănțișorul rupt găsit asupra inculpatului. In declarația dată în cursul judecății deși martorul a declarat că nu a fost forțat să dea declarațiile de la urmărire penală, acesta a încercat să-și nuanțeze declarația fără a da vreo explicație pertinentă în acest sens. Pentru toate aceste motive instanța a înlăturat ca subiectivă declarația acestui martor din cursul judecății.
Cu privire la poziția procesuală a inculpatului, instanța a reținut că acesta pe tot parcursul procesului penal nu a recunoscut încă de la început săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, poziție ce nu poate fi primită de instanța având în vedere probele administrate în cauză și care dovedesc cu certitudine că acesta a smuls lănțișorul părții vătămate de la gât și nu i l-a dat acesteia din urmă decât după intervenția organele de poliție care au găsit asupra inculpatului cu ocazia percheziției corporală acel lănțișor. Instanța a reținut că deși asupra inculpatului s-a găsit acel lănțișor, martorii audiați arătând că inculpatul a smuls acel lănțișor părții vătămate, inculpatul nu a recunoscut fapta, nedând însă vreo explicație logică cu privire la cele întâmplate. Chiar și în cazul în care inculpatul s-ar fi aflat sub influența băuturilor alcoolice în acea noapte (în lipsa unor afecțiuni medicale dovedite care să facă incidența cazului prev. de 48. pen.), acest lucru nu este de natură să înlăture caracterul penal al faptei, această starefiind creatăvoluntar de către inculpat.
Cu privire la încadrarea juridică a faptei dată prin rechizitoriu instanța a reținut că acțiunea de smulgere a lănțișorului de la gâtul părții vătămate descrisă mai sus constituie prin ea însăși o însușire prin întrebuințarea de violențe, actul smulgerii fiind un mijloc violent de natură a înfrânge voința persoanei vătămate, iar nu o simplă luare din posesia acesteia, neviolentă, a lucrului, astfel încât împrejurarea că partea vătămată a prezentat sau nu urme de violență nu are nicio relevanță.
Că acel lănțișor a fost luat prin înfrângerea voinței părții vătămate rezultă și din faptul că inculpatul a trebuit să-1 rupă pentru a-1 lua din jurul gâtului acesteia.
In drept, fapta inculpatului care în noaptea zilei de 24.05.2007, în jurul orelor 04.00 - 04.30, a deposedat-o pe partea vătămată de un lănțișor din aur prin smulgerea acestuia de la gât, întrunește obiectiv și subiectiv (inculpatul acționând cu vinovăție sub forma intenției directe) elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 alin. 2 lit. b, c Cod penal.
Instanța a reținut că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, respectiv sustragerea prin violență a unui lănțișor părții vătămate. De asemenea instanța reține că inculpatul a acționat cu intenție directă, acesta prevăzând și urmărind rezultatul faptelor sale.
La individualizarea pedepsei pentru infracțiunea săvârșită de inculpat, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 alin. 1.pen. respectiv gradul de pericol social al infracțiunii, raportat la împrejurările comiterii faptei, urmările produse, natura și limitele pedepsei prevăzute de lege (închisoarea de la 5 la 20 de ani), persoana și conduita inculpatului.
Instanța a avut în vedere în primul rând gravitatea faptei comise, dar și modalitatea de a acționa a inculpatului care nu s-a ferit să sustragă prin violență un lănțișor părții vătămate într-un loc public și în timpul nopții.
De asemenea instanța a mai reținut cu privire la persoana inculpatului că acesta este cunoscut cu antecedente penale (fapte pentru care s-a împlinit însă termenul de reabilitare judecătorească), fiind în trecut condamnat și executând pedepse pentru infracțiuni de același fel (ex.pen. 364/01.06.1992 a Judecătoriei Sectorului 4 B) sau tot cu violență (ex.pen. 369/01.06.1992 a Judecătoriei Sectorului 4 B).
In aprecierea cuantumului pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanța a mai ținut cont și de poziția procesuală a inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea faptei deși toate probele administrate îi dovedeau vinovăția.
În consecință, în baza art. 211 alin. 2 lit. b,c Cod penal, instanța 1-a condamnat pe inculpatul, la o pedeapsă de 6 (șase) ani, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, pedeapsă pe care o consideră suficientă pentru îndreptarea pe viitor a inculpatului și realizarea funcțiilor pedepsei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, care a criticat-o sub aspectul netemeiniciei, arătând că solicită aplicarea unei pedepse orientata spre minimul special prevăzut de lege și schimbarea modalității de executare a pedepsei prin aplicarea disp.art 86/1 Cod penal, întrucât este bolnav, căsătorit și are 4 copii în întreținere, motiv pentru care solicita admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate si pronunțarea unei hotărâri temeinice.
Examinând legalitatea si temeinicia sentinței penale apelate, atât prin
prisma motivelor invocate de apelant, cat si din oficiu sub toate aspectele,
potrivit art.371 alin.2 C.P.P. tribunalul a apreciat apelul fondat în ceea ce privește individualizarea pedepsei.
Instanța de apel a constatat că față de circumstanțele personale ale inculpatului și ținând cont și de principiul umanismului, se impunea reducerea pedepsei la 5 ani închisoare.
Referitor la solicitarea inculpatului de a se dispune suspendarea executării pedepsei, s-a apreciat că scopul acesteia poate fi atins doar prin executarea în regim de detenție, având în vedere și antecedentele acestuia.
Tribunalul București - secția a II-a penală, prin decizia penală nr.273 din 27.04.2009, a admis apelul declarat de apelantul inculpat împotriva sentinței penale nr.858 din 16.05.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B, a desființat în parte sentința penală apelată și pe fond, în temeiul disp.art.211 alin.2 lit.b,c Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive de la 24.05.2007 la 20.06.2007.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
A fost obligat apelantul la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul care nu și-a motivat recursul.
La termenul din 4.06.2009 recurentul inculpat a fost prezent în sala de judecată, a luat termen în cunoștință iar ulterior nu s-a mai prezentat la soluționarea cauzei.
Analizând recursul declarat de către inculpat prin prisma motivelor ce pot fi luate în discuție și din oficiu, Curtea apreciază că se impune admiterea acestuia și reducerea pedepsei la 2 ani închisoare, făcând aplicarea art.74 alin.2 și art.76 Cod penal.
La reducerea pedepsei Curtea are în vedere circumstanțele reale în care a fost comisă infracțiunea, atitudinea de recunoaștere în final a inculpatului, faptul că bunul sustras a fost recuperat iar partea vătămată nu a avut pretenții.
Este de observat că inculpatul a comis fapta în contextul în care se afla la terasa unui bar consumând băuturi împreună cu inculpatul și cu martorii și.
În această împrejurare, inculpatul i-a smuls părții vătămate de la gât lănțișorul pe care acesta îl avea și l-a introdus în buzunar.
După comiterea faptei, inculpatul nu a fugit, nu a devenit violent și a rămas n continuare în localul respectiv.
Este adevărat că fapta inculpatului este reprobabilă dar acesta deși a smuls lănțișorul de la gâtul părții vătămate, nu a dat dovadă de agresivitate, nu a lovit pe nimeni și nu a fugit de la locul faptei.
În aceste condiții a se aplica inculpatului o pedeapsă de 5 ani de zile cu închisoarea, chiar dacă are antecedente penale, ar fi exagerat și nu ar fi proporțional cu gravitatea faptei și modalitatea de comitere a acesteia.
În concluzie Curtea, în baza art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală, va admite recursul declarat de inculpat, va casa, în parte, ambele hotărâri recurate și rejudecând, în fond, în baza art.211 alin.2 lit.b și c Cod penal cu aplicarea art.74 alin.2 și art.76 Cod penal va condamna pe inculpat la 2 ani închisoare.
Va face aplicarea art.71-64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
Se vor menține celelalte dispoziții.
Onorariu avocat oficiu în sumă de 300 lei se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.858 din 16.05.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B și a deciziei penale nr.273/A din 27.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală.
Casează, în parte, ambele hotărâri și rejudecând, în fond:
În baza art.211 alin.2 lit.b și c Cod penal cu aplicarea art.74 alin.2 și art.76 Cod penal condamnă pe inculpat la 2 ani închisoare.
Face aplicarea art.71-64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
Menține celelalte dispoziții.
Onorariu avocat oficiu în sumă de 300 lei se suportă din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.2 ex./5.; 9.11.09.
- II,- jud.:;
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Dumitru Mirancea, Adriana Elena
