Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 180/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROM NIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 180
Ședința publică din data de 15.02.2008
PREȘEDINTE: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 2: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 3: Paul
Grefier -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 15.04.1987, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, arestat în altă cauză, împotriva deciziei penale nr. 363 din 28.11.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care, s-a admis apelul declarat de inculpat, s-a casat în parte sentința penală și s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii din 20.02.2006 și durata executată de la 21.02.2006 la zi.
S-au făcut aplicarea dispozițiilor art. 74 și 64 lit. a și b Cod penal cu excepția dreptului de a alege.
De asemenea, s-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, arestat în altă cauză, asistat din oficiu de avocat, din cadrul Baroului P, potrivit delegației avocațiale nr. 986/2008, depusă la dosar, fila 15, lipsind intimata parte civilă și intimata reprezentantă legală.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, critică pentru netemeinicie și nelegalitate decizia penală nr. 363 din 28.11.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, apreciind că la dosar nu sunt probe certe că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și în mod constant acesta a susținut că vinovat este numitul.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale nr. 363 din 28.11.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova și pe fond achitarea inculpatului potrivit art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c cod procedură penală.
În subsidiar, solicită redozarea pedepsei aplicate, reținându-se circumstanțele atenuante, apreciind că aceasta este prea mare, avându-se în vedere că inculpatul nu este recidivist.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, consideră că din întregul ansamblu probator administrate în cauză rezultă cu certitudinea vinovăția inculpatului, vinovăție reținută în mod corect de către cele două instanțe de judecată.
Subliniează faptul că pe lângă celelalte probe din cauză se află și autodenunțul inculpatului în legătură cu fapta săvârșită.
În concluzie, solicită respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că și sub aspectul individualizării pedepsei, instanțele s-a făcut o justă aplicare a dispozițiilor prev. de art. 72 Cod penal, având în vedere fapta săvârșită, modalitatea de comitere și nu în ultimul rând faptul că inculpatul este arestat în altă cauză tot pentru o infracțiune de tâlhărie,
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că nu este vinovat de fapta reținută în sarcina sa în mod greșit.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 299 din 19.06.2007 Judecătoria Câmpina în temeiul art. 211 alin. 1,2 lit.b Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 15.04.1987, în municipiul B, județul B N, domiciliat în Câmpina,-, Bloc 16,. C,. 15, județul P, cetățean român, studii 4 clase, cu antecedente penale, CNP -, la o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (faptă din 15.01.2006).
A fost descontopită pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 320 din 06.07.2006 pronunțată de Tribunalul Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 6678 din 14.11.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în pedepsele componente de:
- 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 320/06.07.2006;
- 2 ani închisoare alăturați prin aceeași sentință penală nr. 320/06.07.2006 ca urmare a revocării grațierii condiționate a executării pedepsei din sentința penală nr. 728/2002 pronunțată de Judecătoria Câmpina.
În temeiul art. 36 alin. 1 Cod penal cu referire la art. 33 lit.a Cod penal rap. la art. 34 lit.b Cod penal, a contopit pedeapsa de 7 ani închisoare și respectiv 7 ani și 6 luni închisoare, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani și 6 luni închisoare, căreia i-a alăturat pedeapsa de 2 ani închisoare, inculpatul având în total de executat 9 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul disp. art. 71 alin. 2 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal.
A fost anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinței penale nr. 320/2006 pronunțată de Tribunalul Prahova și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii în conformitate cu dispozițiile sentinței sus-amintite.
Au fost menținute restul dispozițiilor.
S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la data de 21.02.2006, la zi.
În temeiul art. 346 alin. Cod procedură penală rap. la art. 14 alin. 3 lit. b Cod procedură penală cu referire la art. 998 Cod civil, a fost obligat inculpatul la 400 lei cu titlui de cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu, ce se s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției, prin decontare de către serviciul contabilitate din cadrul Tribunalului Prahova, în contul Baroului de Avocați
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, în fapt, numita, în calitate de reprezentantă legală a părții vătămate minore, în vârstă de 13 ani, a sesizat Poliția municipiului Câmpina faptul că în seara zilei de 15.01.2006, în jurul orei 19,30, în timp ce se deplasa pe str. - - din localitate, aceasta a fost acostată de un tânăr care, sub amenințarea unui cuțit, a deposedat-o ce cerceii din aur purtați la.
În aceeași seară partea vătămată minoră a condus organele poliției în prezența unui martor asistent pe traseul urmat de la imobilul unei fundații din-, către domiciliul său din str. - -, indicând faptul că, pe drumul către casă (în dreptul de nefamiliști nr. 2) a fost luată de bărbatul respectiv, forțată să treacă strada și, odată ajunși la intrarea în imobilul menționat (locul fiind iluminat), aceasta a amenințat-o cu un cuțit că o va tăia, în cazul în care nu i-ar da cerceii de aur pe care-i purta.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netmeinicie.
Apelantul inculpat a criticat sentința sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate acestuia, în sensul că aceasta este prea aspră raportat la circumstanțele reale în care a săvârșit infracțiunea cât și la circumstanțele personale ale acestuia, solicitând reducerea acesteia.
Prin decizia penală nr. 363 din 28.11.2007 pronunțată de Tribunalul Prahovaa fost admis apelul inculpatului împotriva sentinței penale nr. 299 din 19.06.2007 pronunțată Judecătoria Câmpina și a desființat în parte sentința penală în sensul că a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii din 20.02.2006 și durata executată de la 21.02.2006, la zi.
S-au aplicat disp. art. 71 și art. 64 lit. a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție tribunalul a reținut că instanța de fond a administrat în totalitate probele necesare și utile soluționării cauzei, stabilind exact situația de fapt cât și încadrarea juridică a acesteia.
A mai reținut tribunalul că în speța dedusă judecății în sarcina inculpatului era necesară la încadrarea juridică și precizarea agravantei prev. de disp. art. 211 alin. 21lit. b în C.P.P. sensul că fapta a fost săvârșită de către inculpat având asupra sa o armă, respectiv un cuțit și nu numai cele reținute în sensul că fapta a fost săvârșită noaptea și în loc public. S-a mai precizat că deoarece calea de atac a fost formulată de către inculpat în virtutea disp. art. 372 C.P.P. nu se poate încălca principiul non reformatio in pejus.
Referitor la pedeapsa aplicată tribunalul a precizat că aceasta a fost în mod corect individualizată ținând cont de modalitatea de comiterea faptei, de gradul de pericol social al acesteia cât și de cirmcumstanțele personale ale inculpatului, care a mai fost anterior condamnat și pentru alte fapte penale.
De asemenea, tribunalul a mai menționat că în mod corect instanța de fond constatând că infracțiunea de față este concurentă cu altă faptă de tâlhărie a procedat la descontopirea respectivei pedepse de 9 ani închisoare aplicată prin 320/07.07.2006 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 6678/14.11.2006 a, făcând aplicarea disp. art. 36 alin. 1 contopind Cod Penal pedeapsa aplicată prin sentința arătată cu aceea de 7 ani și 6 luni închisoare, stabilită în speța de față, la care a adăugat 2 ani închisoare, ca urmare a revocării grațierii condiționate a acestei pedepse stabilită prin 728/2002 a Judecătoriei Câmpina, care a fost revocată prin 320/2006 a Tribunalului Prahova, la care s-a făcut referire mai sus. S-a arătat că această revocare se impune deoarece prezenta faptă a fost săvârșită în timpul termenului de încercare stabilit de legea 543/2002, care începe să curgă din data de 14.05.2003, când a rămas definitivă 728/10.12.2002 a Judecătoriei Câmpina.
S-a mai precizat că în mod justificat instanța de fond apreciat că se impune anularea mandatului emis anterior și emiterea unui nou mandat.
Din analiza probatoriilor tribunalul a apreciat că nu se impunea interzicea inculpatului a dreptului prev. de art. 64 lit. a teza a I-a Cod penal, deoarece în general deținuții continuă să se bucure de toate drepturile și libertățile fundamentale cu excepția dreptului la libertate, iar orice restricționare trebuie să fie temeinic justificată. În cauza de față se arată că nu se impunea interzicerea dreptului de a alege. S-a făcut referire la cauza Hirst vs Marea Britanie.
A mai arătat instanța de apel că în virtutea disp. art. 88 trebuia Cod Penal computată din pedeapsa aplicată și perioada reținerii din data de 20.02.2006.
Pentru aceste considerente s-a apreciat că apelul inculpatului este fondat și se impune desființarea în parte a sentinței apelate, urmând să se deducă din pedeapsă perioada deja executată de la 20.02.2006, la zi și să se facă aplicarea disp. art. 71 și art. 64 lit. a și b Cod penal iar în privința art. 64 lit. a Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
Împotriva acelor două hotărâri judecătorești a declarat recurs inculpatul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea orală a acestei căi de atac recurentul a precizat că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii pentru care este cercetat în prezenta cauză, menționând că din probele administrate nu rezultă cu certitudine vinovăția sa, fapta fiind comisă de către numitul.
Analizând recursul formulat prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, cât și conform art. 3859alin. 3 C.P.P. Curtea apreciază că acestă cale de atac este nefondată, așa cum se va arăta în continuare.
În mod justificat ambele instanțe anterioare au apreciat din probatoriul administrat în cauză că inculpatul se face vinovat pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată.
Astfel, în faza de urmărire penală partea vătămată l-a recunoscut, fără a ezita pe inculpat dintr-un grup de patru fotografii, ca fiind persoana care în data de 15.01.2006 a deposedat-o sub amenințarea unui cuțit de cerceii de aur purtați în.
Această recunoaștere se coroborează cu declarațiile martorilor (bunica inculpatului) G, care afirmă fără putință de tăgadă că au văzut la inculpat "doi cercei de dimensiuni mici, model pentru copil".
Ținând cont de aceste probatorii, Curtea apreciază că inculpatul este vinovat de comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, motiv pentru care în temeiul art. 38515pct. 1 lit.b C.P.P. va respinge recursul ca nefondat.
Va computa din pedeapsa stabilită reținerea din data de 20.02.2006 și perioada executată de 21.02.2006, la zi.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 15.04.1987, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni împotriva deciziei penale nr.363 din 28.11.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței nr. 299 /2007 a Judecătoriei Câmpina.
din pedeapsă reținerea din data de 20.02.2006 și perioada executată de la 21.02.2006, la zi.
Obligă recurentul la 140 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă
Pronunțată în ședința publică astăzi, 15 februarie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - - - -
Grefier,
4 ex/25.02.2008
Red.
Tehnored.
1o- Judecătoria Câmpina
a- Tribunalul Prahova
-,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Florentin TeișanuJudecători:Florentin Teișanu, Mihai Viorel Tudoran, Paul
