Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1807/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂN I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(2368/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1807/
Ședința publică de la 22 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Adriana Elena Băjan
JUDECĂTOR 2: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 3: Dumitru
GREFIER - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația în anulare formulată de condamnata împotriva deciziei penale nr. 840 din 27.06.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI - secția a II-a penală.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17 decembrie 2009, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie penală, dată la care Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 22 decembrie 2009 când a pronunțat următoarea decizie penală.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr.304 din 22.02.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B, în baza art. 211 alin. 1, 2 lit. b), alin. 21lit. a), c) Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. c) Cod penal a fost condamnată inculpata, la o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 329 alin. 1, 3 Cod penal a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.
În baza art. 328 Cod penal a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de prostituție.
În baza art. 33 lit. a)-34 lit. b) Cod penal s-au contopit pedepsele stabilite anterior și a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 7 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 alin. 1, 2 Cod penal, i s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit.a),b) pen. pe durata executării pedepsei principale rezultante.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 12.03.2007 la 25.05.2007 și de la 06.02.2008 la zi.
În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării inculpatei.
În baza art. 211 alin. 1, 2 lit. b), alin. 21lit. a), c) Cod penal, cu aplic. art. 99 și urm. Cp, cu aplic. art. 74-art. 76 alin. 1 lit. c) Cod penal a fost condamnată inculpata, la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 328 Cod penal, cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal, cu aplic. art. 74-art. 76 alin. 1 lit. e) Cod penal a fost condamnată inculpata la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 200 RON.
În baza art. 33 lit. a)-34 lit. d) Cod penal i s-a aplicat inculpatei pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 71 alin. 1, 2 Cod penal i s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), b) pe durata pedepsei principale rezultante.
În baza art. 81 alin. 2 Cod penal, cu referire la art. 71 alin. ultim Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 2 ani, stabilit potrivit art. 110 Cod penal.
S-a constatat că în cauză inculpata a fost reținută pe o durată de 24 de ore prin ordonanța nr. -/12.03.2007 emisă de DGPMB-Secția 14 Poliție ( 145 ).
A fost admisă acțiunea civilă și a obligat în solidar pe inculpatele și, aceasta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente G și, să plătească părții civile, cetățean cipriot, domiciliat în B,-,. 3 E,. 6, sector 4, echivalentul în lei al sumei de 3.850 euro, reprezentând despăgubiri.
În baza art. 191 alin. 2, 3 Cod procedură penală a fost obligată inculpata la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, iar pe inculpata, aceasta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente G și, la plata sumei de 200 RON, reprezentând de asemenea cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariile apărătorilor din oficiu ale inculpatelor s-au avansat din fondurile Ministerului Justiției.
De aproximativ 8 ani inculpata practica prostituția si în același timp înlesnește și organizează, contra unor sume de bani, practicarea prostituției de catre alte persoane, punând la dispozitia acestora apartamentul sau si chiar racolându-le clienți sau determinându-le pe acestea sa se prostitueze. In ceea ce o privește pe inculpata, aceasta practica prostituția de aproximativ sase luni, fiind sprijinita in acest sens de către cealaltă inculpata. Aceasta situație de fapt este probata prin declaratiile inculpatei, care se coroboreaza conform art. 69.C.P.P. cu declarațiile date de catre martorii, care a aratat ca inculpata, de aproape un an jumatate, o chema in aparatamentul sau pentru a intretine relatii sexuale cu diferite persoane, ocazie cu care a observat-o si pe inculpata care intretinea de asemenea relatii sexuale cu diferiti barbati si, acesta aratand ca inculpata practica prostitutia de aproape 8 ani si ca la ultima dintre datile in care a fost la apartamentul inculpatei a întreținut raporturi sexuale cu martora, plătind unele sume de bani inculpatei. Martora a aratat ca a intretinut raporturi sexuale si cu martorul, fapt probat si de procesul verbal de depistare si plasa foto ( filele 42 - 44 si 158 - 161) precum si de martorul, raporturi sexuale pentru care a primit suma de 50 lei, aceastea desfasurandu-se in aparatamentul inculpatei. De asemenea, inculpata a aratat ca sumele de bani pe care le obtinea ca urmare a practicarii prostitutiei in apartamentul celeilalte inculpate erau impartite cu aceasta din urma. Instanta nu va lua in considerare declaratia data de martora in faza de cercetare judecatoreasca, avand in vedere ca probele administrate in faza de urmarire penala si cele administrate in faza de cercetare judecatoreasca au aceeasi valoare probatorie, iar declaratiile martorei din faza de cercetare judecatoreasca nu se coroboreaza cu restul materialului probatoriu administrat in cauza, pe cand cele declarate in faza de urmarire penala sunt coroborate de restul probelor administrate in cursul procesului penal. De asemenea, martora a aratat ca stie ca inculpata practica prostitutia si ca facilitează practicarea prostitutiei de catre alte persoane, tinandu-le pe acestea in aparatamentul inculpatei si solicitand sume de bani de la acestea, martora insasi intretinand relatii sexuale cu patru barbati in apartamentul inculpatei. De asemenea, martora arata ca inculpata se afla des in aparatmentul celeilalte inculpate și că împreuna cu inculpata veneau des cu clienti in acel apartament, clienti cu care intretineau raporturi sexuale contra cost, precum si ca inculpata dadea anunturi in ziar pentru a racola clienti pentru ea si pentru celelalte fete. Instanta nu va lua in considerare declaratia data de martora, sub aspectul faptului ca declaratia data initial i-a fost dictata de catre organele de urmarire penala, pentru ca cele declarate in faza de urmarire penala sunt coroborate de restul probelor administrate in cursul procesului penal si chiar cu marea parte a declaratiilor date de catre aceasta in faza de cercetare judecatoreasca. Martora a aratat ca martora si inculpata se prostitueaza in apartamentul inculpatei.
In data de 23.01.2007, inculpatele au ținut companie intr-un restaurant părții vatamate - si numitului si au acceptat propunerea partii vatamate de a se deplasa impreuna cu acesta la domiciliul sau in scopul de a intretine relatii sexuale, fapt ce rezulta din coroborarea declaratiilor date de catre inculpate, cu declaratia initiala data de catre partea vatamata in faza de urmarire penala si cu declaratiile date de catre martorul. De asemenea, faptul ca inculpatele sunt cele care au fost impreuna cu partea vatamata este probat si prin procesul verbal de recunoastere dupa fotografii si plansa foto. Odata ajunse la domiciliul partii vatamate, inculpata a pus in paharul partii vatamate diazepam, substanta psihotropa, pe care o avea pregatita in scopul de aoa dormi pe partea vatamata. Faptul ca inculpata avea pregatita aceasta substanta este probat prin declaratiile date de catre inculpata coroborate cu declaratiile martorei, care a aratat ca inculpata i-a povestit despre " furtul comis prin folosirea unor somnifere". Aceasta situatie de fapt este dovedita si prin raportul de evaluare tehnico - stiintifica dactiloscopica nr. -/12.02.2007, care atesta ca urmele papilare ale celor doua inculpate se regasesc pe diferite obiecte din apartamentul părții vătămate.
Partea vatamata a consumat partial bautura alcoolica ce continea diazepam, a intretinut relatii sexuale cu cele doua inculpate, ulterior consumand intreaga bautura care ii fusese adusa de catre inculpate si in care se gasea substanta tranchilizanta si a adormit ulterior din cauza substantei administrate de catre inculpata. Aceasta situație a rezultat atât din declarațiile inculpatei cat si din raportul de evaluare tehnico - științifică nr. 75666/05.04.2007 întocmit de Serviciul Expertize Fizico - Chimice din cadrul IGPR- Institutul Criminalistica, care probează ca în lichidul prelevat din paharul din care băuse partea vătămata existau urme de diazepam (valium), substanța tranchilizanta din clasa benzodiazepinelor, substanța care ca efect principal inducerea unei stări puternice de somnolenta.
Profitând de starea părții vătămate, inculpatele au cautat prin apartamentul părții vătămate si au sustras din apartamentul acestuia trei telefoane mobile marca Nokia, suma de 2750 euro, 50 de lire cipriote si 1400 lei, trei sticle de băuturi alcoolice, un ceas de mana marca si o pereche de ochelari de, fapt recunoscut de inculpata si coroborat de declarațiile martorei. Această situație a rezultat din declarațiile părții vătămate, ale inculpatei, care a arătat ca bunurile sustrase au rămas la inculpata si din procesul verbal de cercetare la fata locului, fiind parțial coroborate și de declarațiile inculpatei, care a arătat că cealaltă inculpată avea asupra ei bani și un ceas, bunuri provenite din apartamentul părții vătămate.
In ceea ce privește latura civila a cauzei, instanța a reținut că în cursul urmăririi penale partea vătămată - a declarat ca se constituie parte civila in cadrul procesului penal cu suma de 3580 euro, reprezentând daune materiale cauzate prin săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Instanța a reținut că pentru angajarea răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt necesare întrunirea în mod cumulativ a condițiilor prevăzute de art. 998 - 999.civ. In cauza de față fapta ilicită consta în sustragerea din apartamentul părții civile a trei telefoane mobile marca Nokia, suma de 2750 euro, 50 de lire cipriote si 1400 lei, trei sticle de băuturi alcoolice, un ceas de mana marca și o pereche de ochelari de. Sustragerea acestor bunuri rezulta din coroborarea declarațiilor date de către partea civila si de către inculpata, ambele părți enumerând aceste bunuri ca fiind cele sustrase din apartamentul părții civile și din declarațiile martorei. Aceasta situație a rezultat și din procesul verbal de cercetare la fata locului, fiind parțial coroborate si de declarațiile inculpatei, care a arătat că cealaltă inculpata avea asupra ei bani si un ceas, bunuri provenite din apartamentul părții vătămate. Prejudiciul suferit de partea civila este cert si determinat, reprezentat atât dedamnum emergens cat si de lucruum cesans, cuantumul acestuia fiind dovedit, conform art. 1169.civ. prin mijloacele de proba menționate anterior. de cauzalitate directa dintre fapta ilicită si prejudiciul produs exista in mod evident prin simpla lipsa de folosința a părții civile asupra acestor sume, iar vinovăția inculpatului a fost stabilita sub forma intenției directe.
In ceea ce o privește pe inculpata, instanța a reținut că potrivit art. 1000.civ. suntem răspunzători de prejudiciul cauzat nu doar prin fapta noastră ci si de acela cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem ținuți a răspunde. De asemenea, se arata ca părinții sunt ținuți a răspunde de prejudiciul cauzat de copilul lor minor si care locuiește cu ei, existând o prezumție legala a lipsei de diligenta a părinților în respectarea obligației de educare si supraveghere a minorei, de culpa a părinților în acest sens și de legătură de cauzalitate intre aceasta neîndeplinire corespunzătoare a obligațiilor părinților si fapta prejudiciabila săvârșită de către minora. Astfel, potrivit art. 24 alin. 3.C.P.P. și având în vedere ca părinții inculpatei nu au răsturnat prezumțiile relative legale menționate anterior, instanța a reținut ca părinții inculpatei vor trebui sa răspundă in solidar cu aceasta pentru prejudiciul cauzat prin fapta minorei, fiind responsabili civilmente pentru aceasta.
mpotriva sentinței anterior menționate, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B precum și inculpata.
Criticile Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B au vizat nelegalitatea hotărârii pentru neaplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi inculpatei (nerespectarea dispozițiilor art. 65 alin. 2.penal și nerespectarea dispozițiilor art. 359.C.P.P. raportat la inculpata, căreia nu i s-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 83.penal.
Apelanta inculpată a criticat hotărârea pentru netemeinicie sub aspectul modului de individualizare a pedepsei.
Analizând sentința penală apelată, prin prisma criticilor formulate precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 371 alin. 2.C.P.P. care reglementează caracterul devolutiv al apelului, Tribunalul a apreciat ca fondate ambele apeluri.
Astfel, procedând la o analiză minuțioasă a mijloacelor de probă administrate în prezenta cauză atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești în mod legal și temeinic, prima instanță a reținut vinovăția celor două inculpate sub aspectul faptelor deduse judecății, constând în aceea că inculpata a întreținut raporturi sexuale cu diferite persoane, în mod repetat și în scopul de a-și produce mijloacele necesare traiului, a înlesnit mai multor persoane practicarea prostituției iar la data de 23/24.01.2007, împreună cu minora care la rândul său a întreținut relații sexuale în scopul procurării principalelor) au administrat părții vătămate substanțe psihotrope, în scopul punerii în stare de inconștiență, pentru a sustrage bunuri din apartamentul acesteia.
Referitor la modul de individualizare a pedepsei aplicate inculpatei (căreia instanța de fond îi aplică o pedeapsă cu aproape 7 ani mai mare decât celeilalte inculpate pentru aceeași infracțiune, este adevărat săvârșită în stare de minorat de ), tribunalul a constatat că întreaga sa conduită pe parcursul procesului penal poate fi calificată drept circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. c urmând a fi valorificată în cadrul procesului de individualizare a pedepsei.
Având în vedere starea inculpatei - însărcinată în luna a 8-a - tribunalul a apreciat că scopul pedepsei ce se va aplica inculpatei poate fi atins fără privarea de libertate a acesteia motiv pentru care va face aplicarea art. 861.penal pe o perioadă a termenului de încercare calculată potrivit art. 86.penal, urmând ca inculpatul să se conformeze obligațiilor prevăzute de art. 86.penal.
Prin decizia penală nr.286/A din 18.04.2008, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală, au fost admise apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B, a fost desființată în parte sentința penală nr.304 din 22.02.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B și în consecință, în baza art.211 alin.1,2 lit.b, alin.2 lit.b, alin.21lit.a,c Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c și art.74 lit.c Cod penal a fost condamnată inculpata, la 3 ani închisoare.
În baza art.329 alin.1 și 3 Cod penal și art.74 lit.c și art.75 lit.c Cod penal a fost condamnată aceeași inculpată la 2 ani închisoare și 2 ani interdicția drepturilor prevăzute de art.71,64 lit.a teza II și b Cod penal, ca pedeapsă complementară.
În baza art.328 Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c și art.74 lit.c Cod penal a fost condamnată aceeași inculpată la 2 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a,34 lit.b Cod penal, inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art.71-64 lit.a teza II și lit.b Cod penal.
În baza art.861Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate de 3 ani închisoare sub supraveghere pe un termen de încercare de 8 ani.
S-a făcut aplicarea art.863Cod penal urmând ca inculpata:
- să se prezinte în fiecare zi de a începutului unei luni, la judecătorul desemnat cu supravegherea;
- să anunțe orice schimbare de domiciliu, în prealabil sau schimbare de reședință sau locuință, și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existență.
Au fost puse în vedere inculpatei dispozițiile art. 864.penal.
S-a atras atenția inculpatei, cu privire la dispozițiile art.83 Cod penal.
S-a computat prevenția de la 12.03.2007 la 25.05.2007 și de la 6.02.2008 până la punerea în libertate a inculpatei.
În baza art.350 Cod procedură penală s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei dacă nu este arestată în altă cauză.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul București criticând-o pentru greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatei.
Soluționând recursul Parchetului, Curtea de APEL BUCUREȘTIa apreciat că în mod greșit au fost reținute circumstanțe atenuante în favoarea inculpatei și nu se impunea reducerea pedepsei și nici suspendarea executării acesteia.
Prin decizia penală nr.840 din 27.06.2008, Curtea de APEL BUCUREȘTIa admis recursul Parchetului declarat împotriva deciziei penale nr.286/A din 18.04.2008, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală, a casat decizia penală în ceea ce o privește pe inculpata și a menținut sentința penală nr.304 din 22.02.2008 a Judecătoriei Sectorului 4
Împotriva deciziei penale nr.840 din 27.06.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI - secția a II-a penală a formulat contestație în anulare condamnata, la data de 21.09.2009.
Deși petenta nu și-a intitulat în mod expres cererea ca fiind o contestație în anulare, din modul de redactare și motivare al acesteia rezultă că este vorba de o contestație în anulare.
În motivarea contestației, condamnata a arătat că solicită rejudecarea cauzei deoarece nu a fost încunoștiințată și nu a fost citată când s-a soluționat dosarul nr- și când Curtea de APEL BUCUREȘTI - secția a II-a penală a dat decizia penală nr.840 din 27.06.2008.
Din actele de la Penitenciarul rezultă că petenta a fost încarcerată la data de 2.09.2008 în baza mandatului de executare nr.478 emis la data de 27.06.2008 de Judecătoria Sectorului 4 B, în vederea executării sentinței penale nr.304 din 22.02.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4
Potrivit art.388 Cod procedură penală, contestația în anulare pentru motivele arătate în art.386 lit.a-c Cod procedură penală, se poate face cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării pedepsei.
Contestația în anulare formulată de petentă se întemeiază pe prevederile art.386 lit.a Cod procedură penală și a fost formulată la data de 21.09.2009, deci cu mult peste termenul de 10 zile prevăzut de art.388 Cod procedură penală.
În această situație, contestația în anulare formulată de petentă nu este admisibilă în principiu, astfel că urmează ca în baza art.391 Cod procedură penală să fie respinsă ca inadmisibilă.
Termenul de 10 zile prevăzut de art.388 Cod procedură penală este un termen de decădere, iar faptul că petenta nu l-a respectat determină respingerea contestației acesteia.
În cazul contestației în anulare, nu sunt aplicabile dispozițiile privind instituția repunerii în termen, așa cum este reglementată de art.364 Cod procedură penală cu privire la apelul peste termen, norme ce se aplică și în cazul recursului peste termen.
Faptul că petenta nu a respectat termenul imperativ prevăzut de lege, duce la imposibilitatea instanței de a mai analiza pe fond temeinicia motivelor invocate de aceasta în contestația formulată.
Contestatoarea va fi obligată la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de condamnată cu privire la decizia penală nr.840 din 27.06.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI - secția a II-a penală.
Obligă contestatoarea la 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Onorariu avocat oficiu în sumă de 100 lei se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.2 ex./29.12.09; 5.01.2010
- II. - jud.:;
Președinte:Adriana Elena BăjanJudecători:Adriana Elena Băjan, Elena Ursulescu, Dumitru
