Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 205/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art.211 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR.205
Ședința separată cu minori din 25 mai 2009
PREȘEDINTE: Motan Traian
JUDECĂTOR 2: Ilieș Titiana
JUDECĂTOR 3: Frunză Sanda
Grefier C -
Ministerul Public reprezentat de procuror
La ordine, judecarea recursului declarat de partea vătămată, împotriva deciziei penale nr.100 din data de 30 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă partea vătămată recurent, asistat de avocat ales, avocat oficiu, pentru inculpata intimată lipsă, avocat oficiu, pentru inculpata intimată lipsă, lipsă fiind părțile responsabile civilmente intimați, și intimații participanți Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei mun. V D și Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Suceava.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că la dosarul cauzei au fost depuse de către Jandarmeria VDp rocesele verbale privind executarea mandatelor de aducere emise la termenul anterior, după care:
Instanța, în temeiul art.485 Cod procedură penală, declarând ședință separată cu minori, a dispus evacuarea tuturor celor prezenți în sala de judecată care nu au legătură cu prezenta cauză.
Avocat, pentru partea vătămată, a solicitat instanței admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Suceava, considerând că hotărârile pronunțate în cauză au fost date cu nerespectarea prevederilor legale prevăzute de art.300 Cod procedură penală care prevede că instanța este datoare să verifice din oficiu, la prima înfățișare, regularitatea actului de sesizare. A arătat că acest motiv de recurs a fost invocat și în fața instanței de apel, care nu s-a pronunțat cu privire la acest motiv, aspect ce cade sub incidența prevederilor art.197 alin.2 și 3 Cod procedură penală. A mai arătat că în cursul urmăririi penale au fost încălcate grav anumite drepturi procesuale ale părții vătămate neaducându-i-se la cunoștință acesteia faptul că se poate constitui parte civilă în cauză, sau ce reprezintă acest lucru. Concluzionând a solicitat admiterea recursului pentru motivele prezentate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel.
Avocat, pentru inculpata intimată, având cuvântul cu privire la excepția invocată de apărătorul părții vătămate, a solicitat instanței respingerea recursului declarat în cauză, apreciind că nu este dat nici un caz care să atragă nulitatea celor două hotărâri, respectiv incidența art.197 Cod procedură penală, care să impună casarea cu trimitere.
Avocat, pentru inculpata intimată, a solicitat respingerea recursului, considerând că nu sunt date în cauză motivele de nulitatea prevăzute de art.300 raportat la art.197 alin.2 și 3 Cod procedură penală.
Procurorul, având cuvântul, a pus concluzii de admitere a recursului declarat de partea vătămată și de casare cu trimitere a cauzei spre rejudecare la Tribunalul Suceava, întrucât instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la regularitatea actului de sesizare, încălcându-se astfel dispozițiile art.378 alin.3 Cod procedură penală, potrivit cărora instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor de apel invocate.
Declarând închise dezbaterile care au fost înregistrate în sistem audio,
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 263 din 06 noiembrie 2008 Judecătoria Vatra Dornei, în baza art. 101 lit. b și art. 103 Cod penal, a aplicat inculpatei minore măsura educativă a libertății supravegheate pe timp de un an, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 2 lit. b, c și alin. 2/1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal.
A încredințat această măsură părinților acesteia, și, cărora le-a pus în vedere conform art. 103 alin. 2 Cod penal, că au îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorei în scopul îndreptării și obligația să înștiințeze de îndată instanța dacă minora se sustrage de la supraveghere, are purtări rele ori a săvârșit din nou o faptă prevăzută de legea penală.
În baza art. 101 lit. b și art. 103 Cod penal a aplicat inculpatei minore măsura educativă a libertății supravegheate pe timp de un an, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 2 lit. b, c și alin. 2/1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal.
A încredințat această măsură părinților acesteia, și, cărora le-a pus în vedere conform art. 103 alin. 2 Cod penal, că au îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorei în scopul îndreptării și obligația să înștiințeze de îndată instanța dacă minora se sustrage de la supraveghere, are purtări rele ori a săvârșit din nou o faptă prevăzută de legea penală.
A constatat că prejudiciul a fost recuperat prin restituire.
În baza art. 191 Cod procedură penală, fiecare inculpată a fost obligată să plătească statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1115/P/2007 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, au fost trimise în judecată inculpatele și pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 2 lit. b, c și alin. 2/1 lit. a Cod penal cu aplicarea prev. art. 99 alin. 2 Cod penal.
S-a reținut prin actul de sesizare al instanței că, în noaptea de 24.09.2007, inculpatele minore se aflau la o petrecere la locuința numitului împreună cu unde au consumat băuturi alcoolice iar în jurul orelor 24,45 acestea au ieșit din locuință și s-au deplasat la un magazin din zona pieței de unde și-au cumpărat țigări și alte produse. Când au ieșit din magazin, au întâlnit pe partea vătămată care era în stare de ebrietate, acesta propunându-le să întrețină relații sexuale cu el contra unor sume de bani.
Acestea au fost de acord și l-au chemat în spatele magazinului din incinta pieței din VDu nde, la un moment dat, fără a avea o înțelegere prealabilă cu minorele, a apărut și l-a lovit cu în ceafă pe partea vătămată, acesta s-a prăbușit, după care a plecat, iar cele două minore, profitând de starea victimei, l-au lovit la rândul lor cu un lemn după cap și cu picioarele în zona corpului, apoi i-au sustras de la gât telefonul mobil marca Nokia precum și suma de 50 lei pe care o avea asupra sa.
Pe parcursul cercetărilor, s-a autorizat de către Judecătoria Vatra Dornei efectuarea unei percheziții la locuința numitului unde cele două inculpate au declarat că se află telefonul mobil sustras.
Telefonul a fost recuperat și predat părții vătămate. La fel și suma de 50 lei.
Față de fapta de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, pe parcursul cercetărilor partea vătămată și-a retras plângerea formulată împotriva învinuitului.
Partea vătămată, prin declarația dată în fața instanței, a arătat că în noaptea de 24.09.2007 în jurul orelor 24,30 în zona pieței V D le-a văzut pe cele două inculpate care erau în fața sa, iar la un moment dat a fost lovit din spate în zona tâmplei, a căzut în stare de inconștiență, iar când s-a trezit a constatat că-i dispăruseră un telefon mobil Nokia, suma de 50 lei și o verighetă, bunuri pe care le-a recuperat și nu înțelege să se constituie parte civilă.
De asemenea, partea vătămată a arătat că este surprins de poziția procesuală a inculpatelor care au recunoscut fapta deși se aflau în fața sa, iar pe de altă parte, raportat la vârsta lor consideră că nu ar fi fost posibil să-l lovească într-o așa manieră încât să devină inconștient și să sufere leziuni pentru vindecarea cărora să necesite 19 zile îngrijiri medicale.
Inculpatele, prin declarațiile date în fața primei instanței, au recunoscut săvârșirea infracțiunii de tâlhărie pentru care au fost trimise în judecată iar în descrierea situației de fapt au menționat aceleași aspecte cu cele reținute în actul de sesizare.
S-au administrat probe, fiind audiați martorii din lucrări,.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a constatat că este dată vinovăția inculpatelor pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 2 lit. b, c și alin. 2/1 lit. a Cod penal, așa cum a fost reținută prin actul de sesizare, fiind dovedită atât latura obiectivă cât și latura subiectivă a acestei infracțiuni.
. părții vătămate în ceea ce privește autorul infracțiunii de tâlhărie este infirmată pe de o parte atât de declarațiile date de către cele două inculpate prin care au recunoscut faptele, descriind aceeași situație de fapt cu cea reținută în rechizitoriu, cât și din declarațiile martorilor audiați.
Mai mult decât atât, nedumerirea părții vătămate în ceea ce privește forța fizică a celor două minore de a-i provoca leziunile descrise în certificatul medico-legal, este înlăturată de împrejurarea dovedită potrivit căreia, inițial a fost lovit în tâmplă de către, care imediat după agresiune, a plecat și față de care, prin declarația dată în faza de urmărire penală, și-a retras plângerea penală pentru art. 180 alin. 2 Cod penal.
În raport de criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care a fost comisă, atitudinea părții vătămate care, sub influența băuturilor alcoolice, le-a propus inculpatelor să aibă relații sexuale cu el (atitudine în lipsa căreia instanța apreciază că inculpatelor nu le-ar fi încolțit în minte ideea de a proceda în maniera reținută prin rechizitoriu), precum și în raport de persoana inculpatelor care nu au antecedente penale, starea lor de minoritate prev. de art. 99 alin. 2 Cod penal și care au avut o atitudine sinceră de recunoaștere și regret a faptei nezădărnicind în nici un fel aflarea adevărului, prevederile art. 100 alin. 1, 2 Cod penal, instanța de fond a constatat că aplicarea măsurii educative a libertății supravegheate, pe timp de un an, reglementată de art. 101 lit. b și art. 103 Cod penal, este suficientă pentru reeducarea acestora.
Această măsură a încredințat-o părinților celor două minore, cărora li s-a adus la cunoștință prev. art. 103 alin. 2 Cod penal, în sensul că au îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorelor în scopul îndreptării și obligația să înștiințeze de îndată instanța dacă minorele se sustrag de la supraveghere, au purtări rele ori au săvârșit din nou faptă prevăzută de legea penală.
Prima instanță a constatat că prejudiciul a fost recuperat prin restituire.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea vătămată, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, învederând următoarele aspecte:
În primul rând, a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, întrucât nu s-au respectat dispozițiile de procedură prevăzute de Codul d e procedură penală, în sensul că nu s-a pus în discuție faptul că actele respective făcute în cadrul urmăririi penale ar fi legale.
Mai arată apelantul că nu cele două inculpate, care sunt minore, (în vârstă de 15- 16 ani), au comis infracțiunea de tâlhărie, ci altcineva este autorul acestei infracțiuni. Apreciază partea vătămată, că cele două inculpate au fost implicate în incident tocmai știindu-se că cele două vor răspunde penal numai în situația în care se va dovedi că au acționat cu discernământ.
A mai susținut partea vătămată apelantă că, față de concluziile raportului de expertiză medico - legală psihiatrică, față de concluziile anchetelor sociale efectuate la instanța de fond, și care relevă că cele două inculpate provin din familii dezorganizate, cu mai mulți copii din mai multe relații ale părinților.
Din acest punct de vedere, partea vătămată apelantă a făcut trimitere și la concluziile actelor menționate mai sus, și care relevă că atitudinea inculpatelor este determinată de "carențe educative pe fond de lipsă de supraveghere".
În atare situație, partea vătămată arată că nu poate fi de acord cu aplicarea unei măsuri sub supravegherea părinților, când din actele medicale rezultă tocmai persistența unor asemenea carențe în educarea inculpatelor, cauzate de aceeași lipsă de supraveghere.
Față de împrejurările detaliate anterior, apelantul a apreciat că măsurile educative luate față de inculpate apar ca lipsite de eficiență.
Tribunalul Suceava - secția penală, prin decizia nr.100 din 30 martie 2009 admis apelul declarat de partea vătămată, împotriva sentinței penale nr. 263/6 noiembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr-.
S-a desființat, în parte, sentința penală apelată, și în consecință:
În temeiul art. 104 Cod penal, s-a dispus internarea într-un centru de reeducare, a inculpatei intimate minore - pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 2 lit. b, c și alin. 2 ind. 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
În temeiul art. 104 Cod penal, s-a dispus internarea într-un centru de reeducare, a inculpatei intimate minore, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 2 lit. b, c și alin. 2 ind. 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale care nu sunt contrare deciziei.
S-a respins, ca nefondată, cererea de acordare a cheltuielilor judiciare din apel, formulată de partea vătămată, prin apărător ales.
Cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului, din care suma de 400 lei reprezentând onorarii avocați din oficiu urmând a se înainta din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Împotriva deciziei a formulat recurs partea vătămată care reiterând motivele de apel a solicitat casarea deciziei cu trimitere spre rejudecare, motivat de faptul că hotărârile au fost date cu încălcarea dispozițiilor art.300 raportat la art.197 alin.2 și 3 Cod procedură penală, nefiind verificată la instanță regularitatea actului de sesizare.
Critica este întemeiată.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că în cauză este dat cazul de casare prev. de art.3859pct.10 Cod procedură penală, instanța de apel nepronunțându-se asupra unei cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.
Astfel, partea vătămată deși a invocat în apel nelegalitatea sentinței, motivat de faptul că prima instanță nu a verificat potrivit art.300 Cod procedură penală, la prima înfățișare, regularitatea actului de sesizare, tribunalul nu a analizat acest motiv de desființare a hotărârii și nici nu s-a pronunțat asupra legalității lui.
În consecință, pentru considerentele arătate mai sus, în baza art.38515alin.1 pct.1 lit.c Cod procedură penală, se va admite recursul declarat de partea vătămată și se va casa în totalitate decizia atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite recursul declarat de partea vătămată împotriva deciziei penale nr.100 din 30 martie 2009 Tribunalului Suceava (sentința penală nr.263 din 06 noiembrie 2008 Judecătoriei Vatra Dornei ).
Casează în totalitate decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
Red.
Thred.
3 ex.29.05.2009
Jud.fond
apel
Poziție executări 281/2009
Președinte:Motan TraianJudecători:Motan Traian, Ilieș Titiana, Frunză Sanda
