Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 22/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 22/Ap DOSAR NR-
Ședința publică din 10 martie 2008
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Mihaela Alexandru
JUDECĂTOR 2: Laura Popa
GREFIER: - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror în cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov și inculpații, - și împotriva sentinței penale nr.59/S din 5 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul nr.100/P/2006.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 20 februarie 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 29 februarie 2008, apoi pentru imposibilitatea constituirii completului pentru 3 martie 2008 și 10 martie 2008, când,
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față:
Constată că prin sentința penală nr. 59 din 6.07.2007 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașovs -au dispus următoarele:
În baza art 211 alin 1 și 2 lit c și alin 2/1 lit a și b Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă cu închisoarea de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 211 alin 1 și 2 lit b și c și alin 2/1 lit a Cod penal cu aplicarea art. 75 lit c Cod penal a fost condamnat inculpatul la câte o pedeapsă cu închisoarea de 7 ani pentru săvârșirea a patru infracțiuni de tâlhărie.
În baza art. 33 lit a, art 34 Cod penal, inculpatul urma să execute din pedepsele aplicate pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal s-a dispus pierderea de către inculpat, pe durata executării pedepsei, a drepturilor prev de art 64 lit a teza I a și lit b Cod penal.
În baza art 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive în baza mandatului de arestare preventivă 57/13.12.2005 emis de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov din data de 12.12.2005 și până în 02.10.2006.
În baza art 350 alin 1 Cod procedura penală s-a revocat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea Făgăraș fără încuviințarea instanței în ceea ce-l privește pe inculpatul.
În baza art 211, alin 1 și 2 lit c și alin 2/1 lit. a și b Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, c, art 76 Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă cu închisoarea de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 86/1 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului sub supraveghere și s-a stabilit în baza art 86/2 Cod penal un termen de încercare de 7ani.
În baza art. 86/3 Cod penal, pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș la datele fixate de acest serviciu;
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea aceluiași serviciu;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă aceluiași serviciu;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență aceluiași serviciu.
În baza art 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art 83 Cod penal, 86/4 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art 13 Cod penal s-a dispus a nu se face aplicarea art 71 alin 5 Cod penal cu referire la pedepsele accesorii privind interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a teza I a și lit b Cod penal pentru inculpatul.
În baza art 26 Cod penal raportat la art 211 alin 1 și 2 lit b și c și alin 2/1 lit a Cod penal cu aplicarea art 41 alin 2, 42 Cod penal și art 99 Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (4 acte materiale).
În baza art. 86/1 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului sub supraveghere și s-a stabilit în baza art 86/2 Cod penal un termen de încercare de 6 ani.
În baza art. 86/3 Cod penal, pe durata termenului de încercare, s-a dispus că inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș la datele fixate de acest serviciu.
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea aceluiași serviciu;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă aceluiași serviciu;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență aceluiași serviciu, cât și obligația de a urma un curs de învățământ or de calificare.
În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, 86/4 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art. 13 Cod penal s-a dispus a nu se face aplicarea art 71 alin 5 Cod penal cu referire la pedepsele accesorii privind interzicerea drepturilor prev de art. 64 lit a teza Ia și lit b Cod penal pentru inculpatul.
În baza art 221 alin 1 Cod penal cu aplicarea art 99 si urm Cod penal a fost condamnat inculpatul - la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.
În baza art 110 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare compus din durata pedepsei închisorii de 6 luni la care se adaugă un interval de timp de 6 luni, în total 1 an.
În baza art.100/1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, până la împlinirea vârstei de 18 ani a fost încredințat minorul în supravegherea mamei acestuia, - și s-a stabilit că, după împlinirea vârstei de 18 ani, inculpatul -, trebuie să respecte măsurile de supraveghere prev de art 86/3 alin 1 Cod penal:
să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov la datele fixate de acest serviciu,
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, aceluiași serviciu.
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă aceluiași serviciu,
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență aceluiași serviciu.
În baza art. 86/3 alin 3 Cod penal a fost obligat inculpatul să urmeze un curs de învățământ ori de calificare.
În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, art. 86/4 Cod penal, art. 110/1 alin 3 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art. 13 Cod penal s-a dispus a nu se face aplicarea art 71 alin 5 Cod penal cu referire la pedepsele accesorii privind interzicerea drepturilor prev de art. 64 Cod penal pentru inculpatul -, după ce acesta împlinește 18 ani.
În baza art. 221 alin 1 Cod penal cu aplicarea art. 99 u Cod penal a fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.
În baza art. 110 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare compus din durata pedepsei închisorii de 6 luni la care se adaugă un interval de timp de 6 luni, în total 1 an.
În baza art. 110 /1 Cod penal pe durata termenului de încercare, până la împlinirea vârstei de 18 ani a fost încredințat minorul în supravegherea părinților acestuia și, și s-a stabilit că după împlinirea vârstei de 18 ani inculpatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere prev de art 86/3 alin 1 Cod penal:
să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov la datele fixate de acest serviciu,
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea aceluiași serviciu.
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă aceluiași serviciu,
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență aceluiași serviciu.
În baza art. 86/3 alin 3 Cod penal a fost obligat inculpatul să urmeze un curs de învățământ ori de calificare.
În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, art. 86/4 Cod penal, art. 110/1 alin 3 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art. 13 Cod penal s-a dispus a nu se face aplicarea art 71 alin 5 Cod penal cu referire la pedepsele accesorii privind interzicerea drepturilor prev de art. 64 Cod penal pentru inculpatul, după ce acesta împlinește 18 ani.
S-a constatat că prejudiciul cauzat părților vătămate, - și Aaf ost integral recuperat, iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art 118 lit e Cod penal s-a dispus confiscarea a câte 50 lei de la fiecare din inculpații, și -.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a stabilit următoarea situație de fapt:
1. La data de 27.09.2005 inculpații și s-au hotărât să sustragă telefoanele mobile de elevi, sens în care s-au deplasat la Liceul din B unde, în jurul orelor 19.40, când elevii ieșeau de la ore, au acostat-o pe partea vătămată dintr-un grup și i-au solicitat să meargă lângă gardul școlii. Aici, inculpatul l-a amenințat pe partea vătămată cu o foarfecă, pe care i-o dăduse inculpatul. Inculpatul i-a pus părții vătămate foarfeca în dreptul abdomenului și i-a solicitat acesteia să scoată ce are prin buzunare și chiar el însuși a procedat la buzunărirea părții vătămate. În tot acest timp, inculpatul l se afle în imediata apropriere a inculpatului și a părții vătămate și folosind diferite amenințări îi ținea la distanță pe colegii părții vătămate, martorii,. Din buzunarul părții vătămate, inculpatul a sustras un telefon mobil marca Nokia 3230, după care cu telefonul sustras, cei doi i8nculpați au fugit dar au continuat să amenințe cu bătaia martorii prezenți pentru a putea fugi. Telefonul a rămas la inculpatul dar acesta pentru a-l răsplăti pe inculpatul pentru participarea sa i-a dat acestuia telefonul său. Inculpatul a vândut acest telefon unei persoane rămase neidentificată. Cu ocazia cercetărilor, telefonul sustras de la partea vătămată a fost ridicat de la inculpatul și restituit părții vătămate care nu s-a constituit parte civilă.
Starea de fapt reținută mai sus a rezultat din coroborarea declarațiilor inculpaților date atât în fața instanței cât și în faza de urmărire penală care recunosc săvârșirea faptei, cu declarația părții vătămate, declarațiile martorilor, procesul verbal de recunoaștere din grup, proces verbal de reconstituire a săvârșirii faptei, procese verbale de ridicare a telefonului mobil de la inculpatul și de predare către partea vătămată.
2. La data de 02.11.2005, în jurul orelor 20.00, inculpatul se afla în compania inculpaților minori, - și. Pe strada -, din municipiul B inculpatul a acostat-o pe partea vătămată Care se află împreună cu martorul -. Inculpatul prin amenințarea cu bătaia și prin îmbrâncirea părții vătămate a reușit să-i sustragă un telefon mobil Samsung E 700, timp în care inculpații, - și se afla în imediata apropriere. Ulterior toți cei patru inculpați au fugit, inculpatul având asupra sa telefonul sustras. În aceiași seară telefonul a fost vândut de inculpat martorului pentru suma de 2 000 000 lei Rol, care a fost împărțită de cei patru inculpați, fiecare primind câte 500 000 lei Rol. Inculpații minori, - și s-au angajat ca în schimbul banilor primiți să nu spună nimic despre cele întâmplate. Din declarația dată de martorul în faza de cercetare penală a rezultat că a vândut telefonul în aceeași seară unei persoane necunoscute, telefonul nemaiputând fi recuperat.
Starea de fapt reținută mai sus a rezultat din coroborarea declarațiilor inculpaților care recunosc săvârșirea faptelor, cu declarațiile date de partea vătămată atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată care se coroborează cu declarația martorilor, (declarație dată în cursul de urmăririi penale deoarece în fața instanței acest martor nu a putut fi audiat), declarația martorului -, proces verbal de reconstituire.
3. La data de 5.12.2005, inculpatul l se afla în compania inculpatului și anumitului pe Cale B din municipiul B și s-au hotărât să sustragă telefoane mobile. Au observat pe partea vătămată minoră cere se deplasa cu doi colegi, martorii și Inculpatul s-a apropriat de partea vătămată a lovit-o pe aceasta în ceafă, acesta a amețit și a scăpat telefonului mobil la care tocmai vorbea. Inculpatul a ridicat telefonul de jos și pentru că martorul a vrut să se aproprie de cei doi, inculpatul care se afla pe o bicicletă l-a oprit și nu i-a dat voie să treacă.
Inculpatul a fugit cu telefonul mobil și a fost urmat îndeaproape de inculpatul.
Telefonul mobil marca Motorola V 220 rămas la inculpatul care i l-a dat martorului în contul unei datorii mai vechi pe care o avea la acesta, iar din cercetările efectuate în faza de urmărire penală a rezultat că acesta nu a cunoscut despre proveniențe ilicită a bunului.
În cursul cercetărilor telefonul mobil a fost ridicat de la martor și a fost restituit părții vătămate care nu s-a constituit partea civilă în cauză.
Starea de fapt reținută mai sus a rezultat din coroborarea declarațiilor inculpaților care recunosc în esență fapta comisă, cu declarațiile părții vătămate, declarațiile date atât în faza de cercetare penală, cât și în fața instanței, declarațiile martorilor (declarația dată în cursul urmării penale deoarece în fața instanței acest martor nu a putut fi audiat ), declarația martorului, proces verbal de ridicare a telefonului mobil de la martorul și de predare către partea vătămată, declarația martorului.
4. La data de 08.12.2005, inculpatul l fiind însoțit de inculpatul și numitul s-au deplasat în zona Liceului din B, unde inculpatul l a acostat-o pe partea vătămată minoră A și prin amenințarea cu bătaia i-a cerut acestuia să-i dea telefonul mobil marca Siemens A 60 pe care acesta îl avea asupra sa și pentru că partea vătămată s-a împotrivit, inculpatul a lovit-o în zona feței, provocându-i leziuni care necesitat potrivit certificatului medico legal nr. 4436/09.12.2005 eliberat de B 7-8 zile de îngrijiri medicale. În tot acest timp inculpații și au stat mai departe. Ulterior, inculpatul laf ugit cu telefonul de inculpații și.
Telefonul mobil Siemens A 60 fost luat de inculpatul care a încercat să i-l dea surorii sale dar pentru că aceasta nu a dorit să-l ia, inculpații l și i l-au dat la schimb martorului de la care au primit la schimb un alt telefon marca Nokia 3310, pe care l-au vândut unei persoane neidentificate și au împărțit banii. Martorul care potrivit cercetărilor efectuate în faza de urmărire penală nu cunoștea proveniența ilicită a bunului a înstrăinat bunul martorului pentru suma de 1 200 000 lei Rol.
De la acest martor, telefonul Siemens a fost recuperat in cursul urmăririi penale și a fost restituit părții vătămate A, care nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Starea de fapt reținută mai sus a rezultat din coroborarea declarațiilor inculpaților date atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței, ocazie cu care au recunoscut în esență fapta comisă, care se coroborează cu declarațiile părții vătămate, certificatul medico legal emis pe numele părții vătămate A din care rezultă numărul de îngrijiri medicale de care a avut nevoie ca urmare a leziunilor suferite, declarațiile martorilor, proces verbal de recunoaștere din grup a inculpatului.
5. În seara zilei de 08.12.2005, în jurul orelor 20.00, la aproximativ o oră de la comunicarea faptei din curtea Liceului, inculpatul se afla pe strada - B împreună cu inculpatul și numitul. Cei trei au acostat-o pe partea vătămată - care se întorcea însoțit de două colege și, de la școală. Inculpatul a întrebat-o pe partea vătămată dacă are ceas sau telefon, aceasta a răspuns că nu și i-a cerut inculpatului să o lase în, dar inculpatul a lovit-o pe partea vătămată în zona buzei și i-a luat de pe deget un inel de aur. După ce inculpatul i-a luat inelul de pe deget părții vătămate, a plecat împreună cu inculpatul și numitul. În urma loviturii primite de la inculpatul, partea vătămată a suferit leziuni pentru care au fost necesare 4-5 zile de îngrijiri medicale, conform raportului de constatare medico legală depus la dosar. de aur a fost luat de inculpatul minor care l-a purtat până în momentul în care a fost ridicat de la acesta de organele de poliție.
Starea de fapt reținută mai sus a rezultat din coroborarea declarațiilor inculpaților date în faza de urmărire penală, dar și în faza de judecată, declarații care se coroborează cu declarațiile părții vătămate și declarațiile martorelor și, dar și cu procesul verbal de ridicare de la inculpatul minor a inelului de aur și procesul verbal de predare a acestui inel către partea vătămată, raportul de constatare medico legală nr 4458/E din 13.12.2005 eliberat de Serviciul Județean de Medicina Legala B care atestă că partea vătămată - a suferit leziuni vindecabile în 4-5 zile îngrijiri medicale.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, precum și inculpații, -, și.
Parchetul a criticat hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate, sub două aspecte, respectiv "greșita reținere a dispozițiilor art. 861Cod penal ca temei juridic al suspendării sub supraveghere a inculpatului minor, în loc de dispozițiile art. 110 Cod penal și art. 1101Cod penal", precum și "greșita reținere a dispozițiilor art. 64 lit.a teza I Cod penal, în loc de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal în sarcina inculpatului ".
Sub aspectul netemeiniciei, Parchetul a criticat hotărârea primei instanțe pentru pedeapsa aplicată inculpatului, orientată spre minimul special, deși inculpatul prezintă un risc crescut de a comite noi infracțiuni și un risc crescut pentru siguranța publică; totodată, Parchetul a susținut că inculpatul este autorul a cinci infracțiuni "de tâlhărie stradală săvârșite în loc public, la timp de seară și noapte, prin violență, una din fapte fiind comisă cu un obiect tip armă (foarfecă), profitând de sprijinul moral al mai multor persoane, minore, atrase de el în circuitul infracțional", solicitându-se astfel majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului.
În apelul propriu, inculpatul a solicitat reducerea duratei pedepselor care i-au fost aplicate și schimbarea modalității de individualizare în cea prevăzută de art. 861Cod penal.
Apelantul inculpat a solicitat în mod exclusiv reducerea la minim a termenului de încercare stabilit în sarcina sa prin hotărârea primei instanțe.
Inculpatul apelant a solicitat reducerea pedepsei aplicate de către prima instanță la minimul special prevăzut de lege, după ce a declarat personal în fața instanței de apel că dorește să își retragă apelul formulat în cauză.
Inculpatul apelant - a solicitat achitarea sa în temeiul dispozițiilor art. 10 lit.1Cod penal, apreciind că fapta sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, față de modalitatea concretă de săvârșire a faptei, atitudinea procesuală și vârsta sa; în subsidiar, inculpatul - a solicitat reducerea pedepsei aplicate de către prima instanță.
Instanța de apel nu a fost în măsură să ia act de manifestarea de voință a apelantului inculpat în sensul retragerii apelului declarat în raport cu dispozițiile art. 483 alin.3 Cod procedură penală, potrivit cărora inculpatul care a săvârșit infracțiunea în timpul când era minor este judecat potrivit dispozițiilor procedurale speciale privitoare la minori. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 369 alin.2 teza a II-a Cod procedură penală, inculpatul minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul său legal.
În faza procesuală a apelului, nici unul dintre inculpații inculpați nu au dorit să dea o nouă declarație, înțelegând să uzeze de dreptul conferit de art. 70 alin.2 Cod procedură penală (astfel cum rezultă din încheierea de ședință din data de 20.02.2008 a Curții de APEL BRAȘOV ).
Examinând hotărârea atacată sub aspectul motivelor de apel invocate, dar și - potrivit art. 371 alin.2 Cod procedură penală - sub toate aspectele de fapt și de drept, instanța constată următoarele:
Starea de fapt reținută de către prima instanță a fost corect stabilită pe baza întregului material probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești, iar încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de către inculpați este legală.
Individualizarea judiciară a pedepselor principale s-a realizat de către instanță cu respectarea tuturor criteriilor de individualizare, atât generale prevăzute de art. 72 Cod penal, cât și speciale, prevăzute de art. 100 Cod penal, pedepsele stabilite fiind în măsură să ofere garanțiile necesare pentru realizarea scopului special al pedepsei, prevăzut de art. 52 Cod penal, îndeosebi în ceea ce privește realizarea prevenției speciale.
Astfel, pentru săvârșirea a cinci infracțiuni de tâlhărie au fost stabilite cinci pedepse de câte 7 ani închisoare, dispunându-se executarea de către inculpatul a pedepsei celei mai grele de 7 ani închisoare, în regim de detenție.
Tratamentul penal astfel aplicat de către prima instanță corespunde tuturor criteriilor de individualizare a pedepsei, întrucât, chiar dacă orientarea instanței a fost spre minimul special prevăzut de lege, acest minim nu este nesemnificativ, cu atât mai mult cu cât s-a dispus executarea pedepsei rezultante de 7 ani închisoare în regim de detenție.
Această executare efectivă a pedepsei în regim de detenție este justificată în raport cu numărul mare de infracțiuni de tâlhărie comise într-un interval foarte scurt de timp de către acest inculpat, împotriva unor persoane vătămate cu posibilități reduse de apărare, fiind ajutat în activitatea infracțională, în special pentru intimidarea victimelor, de ceilalți coinculpați, parte dintre aceștia minori.
Din conținutul referatului de evaluare întocmit de către Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Brașov (fila 55 - 58 dosar primă instanță) rezultă că de-a lungul copilăriei, inculpatul s-a confruntat cu probleme grave de sănătate, de natură neurologică, ceea ce a și cauzat un eșec școlar, inculpatul frecventând doar clasa Acest trecut al inculpatului a generat în conduita acestuia tendințe crescute de diminuare a propriei responsabilități cu trimiteri directe la problemele sale de sănătate mintală.
Astfel, a fost evaluat ca fiind crescut riscul ca acest inculpat să comită noi infracțiuni de același gen, perspectivele de reintegrare în societate ale acestuia fiind scăzute.
Dacă în ceea ce privește pedeapsa principală, instanța de apel apreciază că nu este justificată nici o majorare, dar nici o reducere a duratei acesteia, în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi aplicată aceluiași inculpat, sunt de făcut următoarele mențiuni:
Interzicerea automată a dreptului electoral de a vota, prevăzut de art. 64 lit.a teza I Cod penal, nu are nici o legătură cu prevenirea infracțiunilor, după cum nu se poate concilia interdicția votului cu scopul reinserției sociale a infractorilor; astfel, natura infracțiunilor săvârșite și condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă privativă de libertate nu sunt în măsură să justifice excluderea acestuia din aria cetățenilor români cu drept de vot.
Astfel, în urma admiterii apelului declarat de către Parchet, în baza art. 379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, în cadrul rejudecării se va dispune interzicerea inculpatului doar a exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
Pentru considerentele expuse anterior, în baza art. 379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, apelul declarat de către inculpatul va fi respins ca nefondat.
Apelul declarat de către Parchet este întemeiat și sub aspectul celui de-al doilea motiv de nelegalitate invocat, și anume cel al temeiului dispunerii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului minor.
De altfel, în același sens a fost pronunțată de către Secțiile unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizia în interesul legii nr. 75 din 5.11.2007, care a statuat că dispozițiile art. 1101alin.1 Cod penal trebuie interpretate în sensul că în cazul suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere aplicată inculpatului minor, instanța va stabili un termen de încercare în condițiile art. 110 din același cod și nu potrivit art. 862alin.1 Cod penal.
Reținând ca temei al stabilirii termenului de încercare art. 1101Cod penal, se impune de asemenea modificarea duratei acestui termen, în condițiile reglementate de art. 110 Cod penal, care au fost încălcate de către prima instanță la momentul stabilirii unui termen de încercare de 6 ani.
Pentru pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului minor, termenul de încercare maxim care putea fi stabilit în condițiile respectării art. 110 Cod penal era de 5 ani și 6 luni.
În raport de conduita procesuală a inculpatului intimat, de circumstanțele personale ale acestuia, instanța de apel apreciază că îndreptarea acestuia se poate realiza în condiții corespunzătoare și prin supravegherea sa pe durata unui termen de încercare de 5 ani, apreciat ca suficient.
Apelul declarat de către inculpatul este apreciat ca fiind neîntemeiat, termenul de încercare de 4 ani fiind stabilit cu respectarea dispozițiilor art. 862Cod penal, reprezentând totodată o garanție în realizarea scopului special al pedepsei, sub aspectul prevenției speciale.
De asemenea, apelul declarat de către inculpatul este nefondat, pedeapsa de 6 luni cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe durata unui termen de încercare de 1 an fiind apreciată ca fiind corespunzătoare atât gradului concret de pericol social al faptei săvârșite, cât și circumstanțelor ce caracterizează persoana acestui inculpat, nefiind constatată existența vreunor împrejurări care să justifice reducerea acestui cuantum.
În ceea ce privește apelul declarat de către inculpatul -, acesta este apreciat de asemenea ca fiind nefondat, întrucât fapta acestuia de a primi suma de 50 RON în urma valorificării unui telefon mobil sustras prin violență de către inculpatul, cu asumarea angajamentului de a păstra tăcerea asupra modului de dobândire a telefonului mobil respectiv, întrunește toate trăsăturile esențiale ale unei infracțiuni, nefiind vorba de o faptă care să fie lipsită în mod vădit de importanță, astfel cum impun dispozițiile art. 181alin.1 Cod penal.
De asemenea, individualizarea judiciară a sancțiunii penale aplicate acestui din urmă inculpat a fost realizată cu respectarea tuturor criteriilor generale și speciale prevăzute de art. 72 și 100 Cod penal.
Nu există împrejurări care să determine o reducere a pedepsei de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării, deja stabilită de către prima instanță spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită.
Pentru toate aceste considerente, apelurile declarate de către inculpații, -, și vor fi respinse ca nefondate, în baza prevederilor art. 379 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Cu excepția modificărilor ce vor fi dispuse ca urmare a admiterii apelului Parchetului pentru considerentele expuse anterior, celelalte dispoziții ale hotărârii atacate vor fi menținute ca fiind legale și temeinice.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 și 3 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii
Decide
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov împotriva sentinței penale nr. 59 din 6.07.2007 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pe care o desființează în parte, respectiv în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi pentru inculpatul și respectiv, cu privire la temeiul juridic și durata termenului de încercare stabilit în sarcina inculpatului.
Rejudecând în aceste limite, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 110 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, de 3 ani și 6 luni, pe durata unui termen de încercare de 5 ani.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații, -, și împotriva aceleiași hotărâri.
Onorariile apărătorilor din oficiu, pentru asistența juridică acordată inculpaților și, în sume de câte 150 lei, se vor suporta din fondurile Ministerului Justiției și se vor include în cheltuielile judiciare.
Obligă apelanții inculpați și să plătească fiecare câte 350 lei, iar pe inculpații apelanți - și să plătească fiecare câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, în apel.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpații, - și și de la comunicare cu celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 martie 2008.
Președinte Judecător
- - - -
GREFIER
- -
Red. MA/04.04.2008
MB/07.04.2008/ 3 ex
Jud fond -
Președinte:Mihaela AlexandruJudecători:Mihaela Alexandru, Laura Popa
