Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 247/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
(2372/2009)
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr. 247/
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 2: Magdalena Iordache
GREFIER ---
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de apelanta-revizuientă C- - împotriva Sentinței penale nr. 612/F/25.VI.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelanta-revizuientă, personal și asistată juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr. 213.745/20.XI.2009, la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorul ales depune la dosar motivele de apel.
Apelanta-revizuientă este legitimată cu cartea de identitate seria - nr.-, eliberată de Poliția Comunei Jilava pe data de 29.IV.2009, CNP.-, fiica lui și, domiciliată în satul Jilava,-, comuna Jilava, județul
Nefiind cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.
Reprezentantul Ministerului Public susține oral motivul de apel formulat în scris și critică sentința penală pentru nelegalitate arătând că, apreciind motivele de revizuire pertinente, instanța de fond a admis cererea și, pe fond, a pronunțat o nouă hotărâre de condamnare, schimbând, față de prima hotărâre, numai modalitatea de executare a pedepsei prin aplicarea dispozițiilor art. 861Cod penal, însă o astfel de soluție este nelegală, întrucât dispozițiile relative la revizuire impun ca, urmare rejudecării cauzei, să fie pronunțată o soluție diametral opusă soluției dată în faza judecării fondului, or, așa cum rezultă și din motivarea sentinței penale, s-a reținut vinovăția inculpatei, considerente în raport cu care solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale și, pe fond, respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire.
Apărătorul ales al apelantei - revizuiente arată că și apărarea este nemulțumită de hotărârea instanței de fond, care a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, întrucât a solicitat achitarea. Astfel, în susținerea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 394 alin.1 lit. a Cod procedură penală, apărarea a înfățișat împrejurările noi ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei în fond și, în urma cercetării judecătorești în revizuire, a rezultat din declarația coinculpatei faptul că revizuienta C nu a știu nimic despre comiterea infracțiunii și nu a văzut când a luat banii, afirmații care se coroborează cu declarațiile părții vătămate, care a relatat că inculpata C nu a avut nimic de-a face cu situația creată în casă, precum și cu declarația autentificată dată de, care a arătat că, după comiterea infracțiunii, a fost amenințat de că dacă nu o vor ajuta cu bani, va susține că ambii au participat la săvârșirea faptei penale, motivul acestei atitudini fiind răzbunarea, întrucât nutrea un sentiment de simpatie pentru C și nu pentru, cum aceasta și-ar fi dorit. Mai mult decât atât, inculpata se afla pentru prima oară în locuința părții vătămate, ca invitată, și nu ar fi putut să îi umble prin lucruri sau să își însușească ceva, ci pur și simplu a stat așezată, în vreme ce inculpata o mai vizitase la domiciliu pe partea vătămată, cu care avea o relație. Apreciază că prin pedeapsa mai blândă stabilită, instanța de fond a dorit să o atenționeze pe revizuientă cu privire la situația creată în casa părții vătămate și, față de împrejurarea că a fost pusă în libertate în cursul cercetării judecătorești în fond, consideră că instanța a apreciat, la acel moment, că nu este vinovată, învederând faptul că, după punerea în libertate, aceasta nu a mai săvârșit vreo infracțiune și a reluat prietenia cu, cu care are un copil.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, solicită admiterea apelului declarat de revizuientă, desființarea sentinței penale și, pe fond, în temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală rap.la art.10 lit.c Cod procedură penală, achitarea sa, întrucât nu a comis infracțiunea de tâlhărie, cu respingerea apelului declarat de MINISTERUL PUBLIC.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a apelului declarat de revizuientă, având în vedere considerentele expuse în apelul parchetului.
Apelanta-revizuientă, personal, arată că, până la momentul arestării, nu a cunoscut nimic despre cele întâmplate în casa părții vătămate și lasă soluția la aprecierea Curții.
CURTEA,
Deliberând asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul București și înregistrată sub nr. 1056/III-6/2008, condamnata Cas olicitat revizuirea sentinței penale nr. 783/26.06.2005 a Tribunalului București - Secția I-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 2634/16.05.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocând în motivare cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 alin. 1 lit. a) și lit. c) Cod procedură penală.
S-a arătat de către condamnata - revizuientă că, în speță, s-au descoperit împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanțe la soluționarea în fond a cauzei, împrejurări de natură să dovedească netemeinicia hotărârii de condamnare, invocându-se faptul că, în urma demersurilor efectuate, a rezultat că martorul a revenit la adresa de domiciliu din B,-,. 321,. B,. 1, județul B, și solicitându-se audierea acestuia.
De asemenea, față de faptul că partea vătămată înțelege să-și retracteze declarațiile date inițial și să învedereze instanței împrejurări ce nu au fost cunoscute de judecătorii ce au soluționat în fond cauza, s-a solicitat reaudierea acestuia.
Sub aspectul cazului de revizuire prevăzut de art. 394 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală, s-a arătat că două înscrisuri care au servit ca temei al hotărârii definitive de condamnare, respectiv raportul de constatare tehnico-științifică nr. -/13.12.2005 pentru detectarea comportamentului simulat și raportul de constatare tehnico-științifică nr. -/01.09.2005 privind urmele papilare, sunt false, aspect ce a condus la pronunțarea unei soluții netemeinice și nelegale.
După efectuarea actelor de cercetare prevăzute de art. 399 Cod procedură penală, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureștia înaintat instanței competente, conform art. 401 Cod procedură penală și deciziei în interesul legii nr. XXX/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, întregul material al cauzei, împreună cu referatul nr. 1056/III-6/2008 cuprinzând concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a cererii de revizuire formulată de condamnata C.
Prin încheierea din data de 17.07.2008, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a admis în principiu, conform art. 403 Cod procedură penală, cererea de revizuire, iar, în temeiul art. 404 Cod procedură penală, a dispus suspendarea executării sentinței penale nr. 783/26.06.2005 a Tribunalului București - Secția I-a Penală.
După admiterea în principiu a cererii de revizuire formulată de condamnata C, s-a procedat la audierea acesteia, a condamnatei, a părții vătămate și a martorului și s-a depus o declarație autentificată a numitului.
Prin sentința penală nr. 612/25.06.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a anulat sentința penală nr. 783/2005 a Tribunalului București - Secția I-a Penală, în ceea ce o privește pe inculpata C, și, în baza art. 211 al. 2 lit. b) și al. 21lit. a, b, c Cod penal cu aplic. art. 74 lit. a) - 76 lit. b) Cod penal, a condamnat-o pe aceasta la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 alin. 1 - 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) Cod penal.
În baza art. 861Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 6 ani, conform art. 862Cod penal.
În baza art. 863Cod penal, s-a pus în vedere inculpatei C: a) să se prezinte în prima săptămână a primei luni din fiecare trimestru la de pe lângă Tribunalul București; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să se comunice și să se justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele de existență.
În baza art. 359 Cod procedură penală, au fost puse în vedere inculpatei C dispozițiile art. 864alin. 2 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
A fost dedusă prevenția de la 30.08.2005 la 17.11.2005.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 783/2005 a Tribunalului București - Secția I-a Penală, cheltuielile judiciare râmând în sarcina statului.
În considerentele acestei hotărâri, după ce au fost copiate întocmai pasaje din referatul procurorului (paragrafele 2-3, 6-12), din cererea de revizuire (pagina 2 - paragraful 3 și pagina 3 - paragrafele 1-3) și din motivarea sentinței penale nr. 783/26.06.2005 a Tribunalului București - Secția I-a Penală (pagina 1 - paragrafele 1 și 2; pagina 2 - paragrafele 1-3; pagina 3 - paragraful 6; pagina 4 paragrafele 1, 3-5; paginile 5, 6 și 7 integral; pagina 8 - paragraful 1), s-a arătat că, sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatei - revizuiente C, Tribunalul a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei comise, persoana făptuitorului și cauzele care atenuează sau agravează răspunderea penală.
S-a mai menționat că pedeapsa trebuie adaptată persoanei celui căruia îi este destinată, respectiv celui pe care este chemată să îl intimideze și, mai ales, să-l reeduce, motiv pentru care s-a considerat că aplicarea față de revizuienta Cau nei pedepse de 4 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării, conform art. 861Cod penal, este aptă să conducă la realizarea scopului preventiv-educativ prevăzut de art. 52 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și revizuienta - condamnată C, criticând-o pe motive de nelegalitate.
În apelul său, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureștia arătat că, prin pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare și modificarea modalității de executare a pedepsei ca urmare a soluționării cererii de revizuire formulată de condamnata C, instanța de fond a nesocotit principiul autorității de lucru judecat și a încălcat dispozițiile art. 406 alin. 1 Cod procedură penală.
În acest sens, s-a arătat că, potrivit art. 394 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală, faptele sau împrejurările noi trebuie să conducă la o soluție diametral opusă, de achitare sau încetare a procesului penal, dispozițiile procedurale nepermițând reindividualizarea cuantumului pedepsei sau a modalității de executare a acestuia.
Totodată, cu privire la dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală, de care s-a prevalat în mod formal revizuienta, MINISTERUL PUBLICa arătat că nu s-au urmat căile procedurale pentru dovedirea falsificării probei prin hotărâre judecătorească sau ordonanță a procurorului și că, urmare a invocării acestui caz de revizuire, nu se poate ajunge la schimbarea modalității de executare a pedepsei.
Față de aceste considerente, s-a solicitat, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, desființarea sentinței penale apelate și, pe fond, respingerea ca neîntemeiată a cererii de revizuire, conform art. 406 alin. 6 Cod procedură penală.
În ceea ce o privește pe apelanta - revizuientă - condamnată C, aceasta a invocat nelegalitatea sentinței penale pronunțate de Tribunalul București - Secția a II-a Penală sub aspectul nerespectării dispozițiilor art. 406 alin. 1 Cod procedură penală, susținându-se că în mod greșit instanța de fond a pronunțat o nouă hotărâre de condamnare, schimbând doar modalitatea de executare a pedepsei închisorii.
S-a arătat că, din probele administrate în cadrul cererii de revizuire - analizate pe larg în cuprinsul motivelor de apel formulate în scris - rezultă fără putință de tăgadă fapte și împrejurări noi care dovedesc că revizuienta - condamnată nu a participat la comiterea infracțiunii de tâlhărie, motiv pentru care s-a solicitat, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și, pe fond, achitarea inculpatei C în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) Cod procedură penală.
Verificând cauza atât sub aspectul motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București ca fiind fondat, constatând că, într-adevăr, prima instanță a pronunțat o hotărâre cu încălcarea dispozițiilor art. 394 alin. 1 lit. a) și c), alin. 2 și 3, art. 395 și art. 406 alin. 1 Cod procedură penală.
Sentința penală apelată este contrară legii și contravine atât reglementării de principiu a revizuirii, ca și cale extraordinară de atac, cât și principiului autorității de lucru judecat de care trebuie să se bucure orice hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
Deși motivele invocate de revizuienta - condamnată C se încadrează, formal, în prevederile art. 394 alin. 1 lit. a) și c) Cod procedură penală, justificând, astfel, admiterea în principiu a cererii, așa cum a dispus Tribunalul prin încheierea din data de 17.07.2008, Curtea constată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, că cererea de revizuire formulată este neîntemeiată și trebuia respinsă ca atare, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
În primul rând, este de menționat că, potrivit art. 394 alin. 1 lit. a) și alin. 2 Cod procedură penală, revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, cu condiția ca, pe baza faptelor sau împrejurărilor noi, să se poată dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.
Revizuirea are, așadar, menirea de a conduce la anularea unei hotărâri definitive care conține erori esențiale de fapt, puse în lumină de descoperirea unor fapte sau împrejurări necunoscute instanței, deci inexistente în materialul probator de la dosar.
În speță, deși revizuienta - condamnată a invocat existența unor împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanțele care au soluționat fondul cauzei și care ar fi de natură, în opinia sa, să dovedească netemeinicia hotărârii de condamnare, aceasta nu a menționat nici în cuprinsul cererii de revizuire și nici ulterior aspecte sau fapte despre care să nu se fi făcut vorbire în fața respectivelor instanțe de judecată, solicitând Tribunalului audierea martorului și reaudierea părții vătămate, pe motiv că ascultarea respectivului martor nu a fost posibilă la judecarea fondului cauzei, iar partea vătămată dorește să își retracteze declarațiile inițiale.
Or, împrejurarea că, în dovedirea nevinovăției sale, invocată pe întreg parcursul procesului penal și analizată de toate cele trei instanțe care s-au pronunțat în cauză, condamnata a solicitat, în revizuire, audierea unui martor nou și reascultarea părții vătămate, nu poate determina admiterea cererii de revizuire întrucât, potrivit art. 394 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală, se cere ca faptele sau împrejurările învederate, deci faptele probatorii, să fie noi, iar nu mijloacele de probă, nefiind permis ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii sau o readministrare a probelor pentru fapte și împrejurări cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.
În speță, susținerea nevinovăției de către condamnata C, precum și motivele pe care respectiva susținere s-a întemeiat, au fost cunoscute și analizate atât de instanța de fond, cât și de instanțele de control judiciar cu ocazia soluționării căilor de atac promovate de aceasta, astfel încât nu se poate considera că, în cauză, este vorba de fapte sau împrejurări noi, toate aspectele învederate de revizuientă fiind cunoscute și examinate pe larg de toate cele trei instanțe care s-au pronunțat în cauză.
Nesocotind faptul că, potrivit dispozițiilor art. 394 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală, pe calea revizuirii nu se poate obține o readministrare a probelor sau o prelungire ori reinterpretare a probatoriului administrat, Tribunalul Bucureștia procedat, după admiterea în principiu a cererii prin încheierea din 17.07.2008, la reaudierea părții vătămate, a revizuientei C, a condamnatei, precum și a martorului, încuviințând, totodată, depunerea la dosar a unei declarații autentificate dată de numitul, probe în baza cărora a dispus anularea, în parte, a sentinței penale nr. 783/26.06.2005 a Tribunalului București - Secția I-a Penală și condamnarea inculpatei C la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.
Dispunând direct anularea sentinței penale nr. 783/2005, fără a se pronunța, în prealabil, asupra temeiniciei cererii de revizuire, Tribunalul a încălcat prevederile art. 406 alin. 1 Cod procedură penală, potrivit cărora "instanța,dacă constată că cererea de revizuire este întemeiată, anulează hotărâreaîn măsura în care a fost admisă revizuirea".
Totodată, pronunțând această soluție, Tribunalul a nesocotit și dispozițiile art. 394 alin. 2 Cod procedură penală, care limitează invocarea primului caz de revizuire numai la situația în care, pe baza faptelor sau împrejurărilor noi, se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.
Așadar, pe calea revizuirii nu se poate ajunge decât la o soluție diametral opusă celei inițial pronunțate, respectiv, în ipoteza în care este atacată o hotărâre de condamnare, cum este situația în speță, nu poate fi pronunțată, ca efect al admiterii cererii de revizuire, decât o soluție de achitare sau încetare a procesului penal, nefiind posibilă o reindividualizare a pedepsei aplicate, care implică menținerea soluției de condamnare, iar nu obținerea unei hotărâri de achitare sau încetare a procesului penal, cum se impune în cazul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală.
Reindividualizarea pedepsei nu poate face obiectul unei cereri de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală, fiind vorba despre o apreciere asupra unor împrejurări ce au legătură cu comiterea faptei sau cu persoana inculpatului, operațiune ce este de competența exclusivă a instanței ce soluționează fondul cauzei, neputându-se realiza pe calea revizuirii.
În ceea ce privește cazul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală, invocat în cuprinsul cererii, dar în legătură cu care Tribunalul nu a făcut nicio referire, Curtea constată că, potrivit art. 394 alin. 3 Cod procedură penală, pentru ca acesta să fie incident în speță, este necesar ca înscrisul fals care a servit ca temei al soluției a cărei revizuire se cere să fi condus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice, iar, potrivit art. 395 Cod procedură penală, ca falsitatea actului să fi fost dovedită prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanță a procurorului.
În cauză, deși revizuienta - condamnată a invocat faptul că atât raportul de constatare tehnico - științifică privind detecția comportamentului simulat, cât și raportul de constatare tehnico - științifică dactiloscopică sunt false, ea nu a făcut dovada că falsitatea acestora a fost constatată într-una din modalitățile prevăzute de art. 395 Cod procedură penală sau că ar fi existat vreuna dintre situațiile în care organele judiciare menționate de respectivele dispoziții legale nu au putut examina fondul cauzei, astfel încât revenea instanței de revizuire obligația de a constata existența falsului.
Pe de altă parte, Curtea constată că, deși revizuienta - condamnată a susținut faptul că respectivele înscrisuri sunt false, motivele invocate în dovedirea acestui aspect se referă, de fapt, la încălcarea unor dispoziții procedurale cu ocazia efectuării constatărilor tehnico - științifice, încălcări ce au fost invocate atât în fața primei instanțe, cât și a instanțelor de apel și de recurs, fiind analizate cu ocazia soluționării în fond a cauzei, precum și în căile de atac promovate de condamnată.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că, prin anularea sentinței penale nr. 783/2005 și condamnarea din nou a revizuientei C la o pedeapsă cu închisoarea cu suspendarea executării acesteia sub supraveghere, fără să se pronunțe în prealabil asupra temeiniciei cererii de revizuire, prin analizarea inclusiv a cazului reglementat de art. 394 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală, și în condițiile în care nu erau îndeplinite cerințele prevăzute de art. 394 alin. 1 lit. a) și c), alin. 2 și alin. 3 Cod procedură penală, Tribunalul Bucureștia pronunțat o hotărâre nelegală, cu încălcarea atât a dispozițiilor legale menționate, cât și a prevederilor art. 406 alin. 1 Cod procedură penală, aducând atingere, prin acordarea de eficiență juridică unei căi extraordinare de atac promovată în alte condiții decât cele prevăzute de lege, însuși principiului autorității de lucru judecat de care trebuie să se bucure orice hotărâre penală rămasă definitivă.
În consecință, având în vedere aceste aspecte, precum și considerentele anterior expuse, în care au fost analizate pe larg motivele pentru care instanța de apel apreciază cererea de revizuire formulată în cauză ca fiind neîntemeiată, Curtea, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, va desființa în totalitate sentința penală atacată și, în parte, încheierea de ședință din 17.07.2008 și, rejudecând în fond, va dispune, în temeiul art. 406 alin. 4 Cod procedură penală, respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de revizuire formulată de revizuienta - condamnată C cu privire la sentința penală nr. 783/26.06.2005 a Tribunalului București - Secția I-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 2634/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Față de soluția de respingere a cererii de revizuire ce va fi pronunțată, Curtea va dispune înlăturarea dispoziției de suspendare a executării sentinței penale nr. 783/26.06.2005 a Tribunalului București - Secția I-a Penală cuprinsă în încheierea de ședință din data de 17.07.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, urmând să mențină celelalte dispoziții ale acesteia.
În ceea ce privește apelul declarat de revizuienta - condamnată C, prin care aceasta a solicitat desființarea hotărârii pronunțate de Tribunalul București și, pe fond, achitarea sa, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) Cod procedură penală, Curtea îl apreciază ca fiind nefondat și, ca urmare, îl va respinge, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, având în vedere în acest sens aceleași considerente anterior expuse și care au stat la baza soluției de admitere a căii de atac promovate de Parchet, desființare a sentinței și respingere, ca neîntemeiată, a cererii de revizuire.
Așa cum s-a arătat în dezvoltările anterioare, deși revizuienta - condamnată a invocat existența unor împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanțele care au soluționat fondul cauzei și care, în opinia sa, ar fi de natură să dovedească netemeinicia hotărârii de condamnare - motiv care, formal, se încadrează în dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală, aceasta nu a menționat nici în cuprinsul cererii de revizuire și nici ulterior aspecte sau fapte despre care să nu se fi făcut vorbire în fața respectivelor instanțe de judecată, solicitând audierea numitului și reaudierea părții vătămate, pe motiv că ascultarea respectivului martor nu a fost posibilă la judecarea fondului cauzei, iar partea vătămată dorește să-și retragă declarațiile inițiale, probe de natură să releve împrejurarea că revizuienta nu a participat la comiterea faptei pentru care a fost condamnată.
Susținerea nevinovăției de către condamnata C, precum și motivele pe care s-a întemeiat respectiva susținere, au fost, însă, cunoscute și analizate atât de instanța de fond, cât și de instanțele de control judiciar cu ocazia soluționării căilor de atac promovate de aceasta, astfel încât nu se poate considera că, în cauză, este vorba de fapte sau împrejurări noi, toate aspectele învederate de revizuientă fiind cunoscute și examinate pe larg de toate cele trei instanțe care s-au pronunțat în cauză.
Reiterarea în revizuire a unor apărări cunoscute de instanțele de fond și de control judiciar nu poate fi considerată drept invocare a unor fapte sau împrejurări noi, descoperite după soluționarea cauzei.
Cu ocazia judecării cererii de revizuire, după admiterea în principiu a acesteia, Tribunalul a procedat la reaudierea părții vătămate, a martorului, a revizuientei și condamnatei - coinculpat în cauză, încuviințând, totodată, depunerea la dosar a unei declarații autentificate dată de numitul, soluție nepermisă de lege întrucât prin aceasta s-a continuat judecata, prin prelungirea probatorului și readministrarea probelor existente la dosar, pentru dovedirea unor împrejurări de fapt cunoscute și analizate atât de către prima instanță de judecată, cât și de instanțele de control judiciar.
Ca urmare, având în vedere că Tribunalul a procedat la reaudierea părților și a martorului, precum și la încuviințarea depunerii la dosar a înscrisului conținând depoziția martorului, cu încălcarea dispozițiilor art. 394 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală, din interpretarea cărora rezultă că, pe calea revizuirii, nu se poate obține o readministrare a probelor sau o prelungire ori reinterpretare a probatorului inițial administrat, Curtea nu va analiza probele administrate în procedura revizuirii și la care revizuienta - condamnată a făcut trimitere în cadrul motivelor scrise de apel, soluția adoptată de Tribunalul, de reaudiere a unor părți și martori și de admitere a unor dovezi noi, fiind una greșită, în condițiile în care, prin cererea de revizuire, nu au fost invocate fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, așa cum cer dispozițiile legale anterior menționate.
În ceea ce privește cazul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală, Curtea constată, așa cum s-a arătat pe larg în considerentele expuse cu ocazia examinării apelului Parchetului, că, deși revizuienta - condamnată a invocat faptul că raportul de constatare tehnico - științifică privind detecția comportamentului simulat și cel de constatare tehnico - științifică dactiloscopică sunt false - motiv care, formal, se încadrează în dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală, nu a făcut nicio dovadă că falsitatea acestora a fost constatată într-una din modalitățile prevăzute de art. 395 Cod procedură penală sau că ar fi existat vreuna din situațiile în care organele judiciare menționate de respectivele dispoziții legale nu au putut examina fondul cauzei, astfel încât revenea instanței de revizuire obligația de a constata existența falsului.
Pe de altă parte, Curtea constată că, deși revizuienta - condamnată a susținut faptul că respectivele înscrisuri sunt false, motivele invocate în dovedirea acestui aspect se referă, de fapt, la încălcarea unor dispoziții procedurale cu ocazia efectuării constatărilor tehnico - științifice, încălcări ce au fost invocate atât în fața primei instanțe, cât și a instanțelor de apel și de recurs, fiind analizate cu ocazia soluționării în fond a cauzei, precum și în căile de atac promovate de condamnată.
De fapt, prin invocarea împrejurării că cele două rapoarte de constatare tehnico - științifică ar fi false, se urmărește înlăturarea acestora din ansamblul materialului probator administrat, aspect ce nu poate fi luat în considerare atâta timp cât nu au fost respectate dispozițiile art. 395 Cod procedură penală.
În consecință, față de toate aceste considerente, care fundamentează soluția de respingere, ca neîntemeiată, a cererii de revizuire formulată de revizuienta - condamnată C, Curtea nu poate primi solicitarea de achitare a acesteia în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) Cod procedură penală, motiv pentru care, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul pe care revizuienta - condamnată l-a declarat împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul București, iar, în temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, o va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Conform art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului Parchetului, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva sentinței penale nr. 612/25.06.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală din dosarul nr- și a încheierii de ședință din 17.07.2008 pronunțată în același dosar.
Desființează în totalitate sentința penală apelată și, în parte, încheierea de ședință din 17.07.2008 și, rejudecând în fond, în temeiul art. 406 alin. 4 Cod procedură penală, respinge, ca neîntemeiată, cererea de revizuire formulată de revizuienta - condamnată C cu privire la sentința penală nr. 783/26.06.2005 Tribunalului București - Secția I-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 2634/16.05.2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Înlătură dispoziția de suspendare a executării sentinței penale nr. 783/26.06.2005 Tribunalului București - Secția I-a Penală.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii de ședință din 17.07.2008 Tribunalului București - Secția a II-a Penală.
În baza art. 379 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta - revizuientă - condamnată C împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe apelanta - revizuientă - condamnată la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în apelul Parchetului rămân în sarcina statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. - /22.12.2009
Dact./23.12.2009
Ex.2
Red. / Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Ioana Alina IlieJudecători:Ioana Alina Ilie, Magdalena Iordache
